4,034 matches
-
al treilea mileniu să țină o ființă umană cu forța într-un muzeu? Moluștele? Acele vietăți inferioare, care nu gândesc nici cât negru sub unghie, nu pot influența cu nimic viața pe Terra. Dacă le calci și din greșeală, le strivești. Chiar și cele mai mari și mai puternice dintre ele, cum ar fi calmarii sau caracatițele, în fața tehnologiei și a puterii omului, nu fac doi bani. Ele trebuie ocrotite, nu noi! Să pună însă stăpânire pe noi sau, cum spui
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
trebuia atrasă, acolo trebuia să-și găsească sfârșitul. Namila, datorită lungimii și forței de care dispunea, când se sprijinea în coadă, ajungea cu picioarele pe malul celălalt și, în felul acesta, ar fi sărit peste prăpastie și i-ar fi strivit pe toți ca pe niște furnici. Alta ar fi situația dacă, acest inamic uriaș ar cădea fără să observe în gol. L-ar strivi propria lui greutate. Pentru a-și îndeplini planul, făcut cu lux de amănunte, la care au
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe malul celălalt și, în felul acesta, ar fi sărit peste prăpastie și i-ar fi strivit pe toți ca pe niște furnici. Alta ar fi situația dacă, acest inamic uriaș ar cădea fără să observe în gol. L-ar strivi propria lui greutate. Pentru a-și îndeplini planul, făcut cu lux de amănunte, la care au contribuit toți vânătorii bărbați, după ce au acoperit prăpastia cu crengi și frunze verzi, s-au împărțit în două cete egale. Ei trebuiau să alerge
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să ridice sus picioarele pentru a putea păși, iar florile, ce creșteau printre firele de iarbă de culori, forme și dimensiuni diferite, erau atât de multe, încât vânătorii parcă pluteau într-un ocean de petale multicolore. Unele din ele erau strivite deja de tălpile unor animale erbivore, ce au păscut și s-au zbenguit recent, dar care în final au fost răpuse de aceeași nesătulă fiară. În unele momente nu-și putea explica ce se întâmplă cu el. Îi era greu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
provocare. După ce cu orificiile ei largi, cu ajutorul cărora se orienta, a reperat locul de unde venea zgomotul și mirosul de hrană, s-a întors alene călcând pe urmele lăsate special de vânători fără a ține seama de nimic și, gata să strivească orice în cale, se îndrepta direct spre ei. Ea singură era mult mai grea, mai mare și avea mult mai multă carne, decât toți războinicii luați la un loc. Avea numai două picioare și o coadă de formă conică, lungă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care, dacă s-ar fi frecat de un copac secular, l-ar fi tăiat ca pe un fir de iarbă. Când mergea agale, se părea că un munte pășitor s-a desprins de la locul lui și se deplasează dărâmând și strivind totul în jurul său. Din când în când se oprea, se sprijinea în coadă să se orienteze, să adulmece prada rotind nările în diferite direcții sau, pur și simplu, să se odihnească. Tălpile picioarelor băgase groaza în vânători. Ele se prelungeau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pielea i se tăbăcise într-un anumit fel, acumulase suficientă experiență, încât să nu-și facă griji, să mai poată trece, când este cazul, și prin asemenea încercări. Pășea grăbit pe trotuarul larg, în apropierea vitrinelor de care copiii își striveau năsucurile cu gândul la darurile pe care, în noaptea aceasta, Moș Nicolae ar trebui să le strecoare și în ghetuțele lor. Involuntar, fără a se opri din mers, își arunca și el din când în când privirea prin ferestrele luminate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să o impresioneze până la lacrimi. Numai că, trebuia să găsească cuvintele și expresiile potrivite chiar în timpul acelei ore. Și răsplata ar fi fost pe măsură. Simțea deja undeva în dreptul inimii o fierbințeală plăcută, generată de cele două ghemulețe care-i striveau pieptul cu cele două proeminențe ieșite de sub bluză, numite, de cei lipsiți de romantism, sfârcuri. În drum spre casă, se va abate pe la "Liceul de Fete" și în secret îi va introduce biletul în crăpătura stâlpului de lemn de stejar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
terasamentul ca să scurteze drumul, uitând de faptul că la aceeași oră trebuia să treacă prin haltă și un Rapid, nu a făcut decât un pas greșit; piciorul i-a alunecat între șine, chiar în momentul când s-a schimbat macazul, strivindu-i laba piciorului. Nu a mai avut nici timpul necesar și nici puterea să se desprindă din strânsoare. Ce a urmat sau, mai precis, ce a rămas în urma Rapidului de București, care nu a mai avut de ales și a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
țină băț, să-l lase să se înfrupte din feminitatea ei, ceea ce și făcu. Se lăsă prinsă în brațe și sărutată. Închise ochii pentru un moment. Era pentru prima dată în viață când un bărbat s-a încumetat să o strivească într-un mod atât de plăcut. Dacă ar fi știut, ar fi făcut acest pas cu mulți ani în urmă! Ce bine-mi pare că te văd! Toată nopticica nu am închis un ochi, cu gândul la tine, îi șopti
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
propoziții scurte, încărcate de emoții: Și eu mă bucur că te văd! Nici eu n-am putut să dorm! Cred că te iubesc cum nu am iubit pe nimeni! În timp ce el continua s-o țină în brațe și să o strivească cu sărutări, ea deschise ochii larg. Voia să-l vadă în deplinătatea lui pe cel care a făcut-o așa de fericită, numai că, de după uriașul stejar, la un singur pas în spatele lui, apăru pe neașteptate o ființă stranie de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ce se bucură de binefacerile ploii, cele mai vizibile sunt melcii și râmele. Ele, după ploaie, mișună peste tot și e destul de dificil pentru un trecător grăbit să le ocolească. Pe cât putea Bidaru, în timpul plimbărilor diurne, se ferea să le strivească sub picioarele lui îmbătrânite și pășea cu mare atenție. În timpul unei asemenea plimbări, discutând cu soția câte în lună și în stele, băgă de seamă la un moment dat un fenomen care i se păru cu totul anormal. Lipseau melcii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
rău de adolescență de N. Stănescu, A devora, a privi de Virgil Teodorescu, Cândva, niciodată... de L. Antonesei - Titlurile enunțiative exprimă, întro propoziție simplă sau dezvoltată, ideea centrală/me sajul global al textului: Trecutau anii... de M. Eminescu, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de L. Blaga, Ce mi sa întâmplat cu două cuvinte de Șt. Augustin Doinaș, Îngerul a strigat de Fănuș Neagu, Și ieri va fi o zi de M. Nedelciu etc. - Titlurile narative (epice) sunt alcătuite
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ca în poezia Numi presimți? de L. Blaga sau întrun stănescian Poem din volumul O viziune a sentimentelor: Spunemi, dacă te aș prindentro zi / și țiaș săruta talpa piciorului, / nui așa că ai șchiopăta puțin, după aceea, / de teamă să numi strivești sărutul?... - În opera epică, interogațiile retorice sunt, frecvent, autoadresate, inserate în monologuri interioare ce sondează incertitudinile eroilor, dând glas unor dileme: Sunt ceasuri de când mă gândesc. Și nu pot face nimic. Să telegrafiez lui Sen? Să scriu Maitreyiei? Simt că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
putem spune că fără cărți, fără șansa evadării din rutina existențială, am fi „mai altfel și mai săraci“. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume întrun text poetic aparținând lui Lucian Blaga Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii INTRODUCERE: Lirica modernistă Promovând imperativul sincronizării cu modelul cultural european, modernismul înscrie literatura română sub semnul unui „principiu de progres“ (Eugen Lovinescu). În poezie, modernismul interbelic se concretizează prin cultivarea liricii filozofice, de meditație estetică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
curent cultural/literar sau întro orientare tematică Primul poetfilozof care a impus canonul modernist în lirica românească a fost Lucian Blaga, cu al său volum publicat în 1919 Poemele luminii. Poezia care deschide volumul este o artă poetică: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. Modernitatea acestei creații este evidentă în construirea viziunii poetice, structurată pe ideea dualității cunoașterii (cunoașterea paradiziacă și cea luciferică). Apelând la un discurs poetic caracterizat prin ambiguitate (trăsătură a poeziei moderniste), poetul corolei de minuni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
imagini care exprimă opțiunea lui estetică. Imaginea sinestezică din enunțul de intitulare - corola de minuni a lumii - figurează misterele existenței ca reprezentare sferică, perfectă (corola), de o miraculoasă frumusețe și armonie (simbolul floral), care sunt însă fragile, inefabile, ușor de strivit. În textul poetic, corola mundană se asociază altei imagini, definitorie pentru întregul volum: lumina, semnificant al cunoașterii. Ideile poetice prin care se dezvoltă tema cunoașterii și cea a singularității artistului modern sunt sugerate prin antiteza lumina altora/lumina mea. Cele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume Această cale este detaliată în prima secvență poetică. „Protagonistul“ spectacolului liric apare aici în ipostaza eului cunoscător, fascinat de misterele existenței, deschis comu nicării osmotice cu universul: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / și nu ucid / cu mintea tainele, ce lentâlnesc / în calea mea / în flori, în ochi, pe buze ori morminte. Versul incipit reia enunțul din titlu, reliefând legătura afectivă a eului liric cu universul integrator. Ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
României se răspîndea frenetic. "United Press International" a anunțat că sovieticii au avertizat conducerea de la București că vor invada țara dacă Ceaușescu nu demisionează 1275. Presa occidentală susținea această opinie. Se publicau caricaturi în care apărea o cizmă mare, sovietică, strivind Ungaria în 1956 și Cehoslovacia în 1968, însoțită de un comentariu în care se spunea că următoarea este România 1276. Pe 30 august, Statele Unite au trimis Moscovei o notă în care se preciza: "noi nu știm ce se va întîmpla
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
înfruntări lipsite de sectarism", să fie un loc pentru dialog, acel "dialog care ajută la descoperirea posibilităților de convegență și limitele lor". Dar Centrul Democrat a avut o existență electorală limitată (12,6% în 1967, 10,3% în 1968), fiind strivit de sistemul majoritar în două tururi de scrutin, și de închiderea sa într-un antigaullism fără nici o posibilitate de concesie, care nu excludea respectul și admirația, dar care l-a dus la respingerea reformelor propuse de referendumul din 27 aprilie
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
omilie la Psalmul XXVIII, VIII, în PSB, vol. 17, p. 235) „... marele Dăruitor nu-ți oferă un metal care-ți ia ochii, ci curățenia sufletului (...) O, minune! Te înnoiești, fără să fii topit; ești plăsmuit din nou, fără să fii strivit; ești vindecat, fără să suferi dureri... !” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, III, în PSB, vol. 17, p. 491) 109 „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere sufletului, haină luminoasă, pecete
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dl. profesor Ballif mi-a trimis albumul (pe care eu îl cunoșteam foarte bine) printr-un salariat al Spitalului Socola, unde lucram și eu. Dintr-o groaznică întâmplare, persoana care urma să-mi expedieze pachetul prin Poșta Iași a fost strivită într-un accident de tramvai. Bineînțeles, nu am mai îndrăznit să caut eventualele resturi ale albumului distrus în accident. Ce mă mai interesa un album, când pierdusem, din cauza unor fotografii, pe prietenul Pântescu, prieten al profesorului Ballif și al meu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să pregătesc în acest scop opinia noastră publică."36 Uimitor cum revine moftul "onoarei" țarului în privința Basarabiei și cum politicieni de primă mână precum Brătianu sunt gata să cedeze din nou în fața "motivației". Cu fațada "onoarei", Rusia era dispusă ca să strivească militar, mai întâi, Principatele Unite, ca parte a imperiului turcesc. A fost cauza pentru care Carol I va juca pe cartea Convenției încheiate la 16 aprilie 1877. La 22 ianuarie 1877, principele îi scria tatălui său, Carol-Anton: "Oamenii politici de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
nostru, spune, apăsat și demn, Eminescu, nu poate fi decât acesta: "De bunăvoie niciodată, cu sila și mai puțin." El se adresează diplomaților și guvernanților noștri că acesta este adevăratul drum al politicii naționale, chiar de-ar fi să fim striviți de forța Rusiei. Nu întrevede, de la un stat care se și pretinde a fi creștin, decât să reacționeze în conformitatea cu justiția: "Ei bine! Rusia nu se va face vinovată de o faptă care ar fi pentru dânsa o vecinică
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
1990: "Astăzi această previziune a lui Kryzanowski are semnificații înmiite: nu avem forțe pentru periferie, nici economice, nici sufletești. Nu avem suflu pentru a fi un Imperiu! și nici nu ne trebuie, dărâma-s-ar de pe grumazul nostru! Imperiul ne strivește și ne suge puterile și ne grăbește pieirea. Văd însă cu adâncă neliniște cum conștiința de sine a națiunii ruse, care ne trezește în multiplele ei destine, nu se poate nicidecum elibera de gândirea statului enorm, de înșelătoria imperiului; gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]