3,280 matches
-
ale lui Vasile Fetescu, după care a urmat vizitarea expoziției de tapiserie a prețuitei artiste, prof. Gabriela Moga Lazăr, organizată în încăperile Centrului de Perfecționare și de Resurse Umane al școlii. După un scurt coctail bogat în gustări și dulciuri, stropite din belșug cu vin, șampanie și sucuri, s-a făcut deplasarea la Muncel, în mirifica tabără pentru școlari, loc în care s-a consumat partea cea mai cuprinzătoare și mai bogată în delicatese culinare a întâlnirilor. Într-un feeric cadru
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
strângerea în scurt timp a unor recolte pe cale să fie compromise; desfăcatul știuleților de pe coceni la persoane neputincioase; plantarea puieților pe povârnișuri supuse erodării; curățirea și întreținerea imașurilor ș.a. La unele clăci, încheiate cu un modest ospăț, cu bucate sărace, stropite cu un pahar de rachiu puturos și cu unul-două pahare de vin pe jumătate oțetit, își făcea apariția și scripcarul satului, îmbătrânit înainte de vreme de sărăcie, fumat și băutură, însoțit uneori de cobzar sau de țambalagiu, care să-i țină
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
tot ce trebuie pentru protocolul ce avea să urmeze lansării. Am luat sărățele, salatine, suc, apă minerală, farfurii și pahare de plastic, așa că totul era în regulă. Gusti a adus de la Reșița vreo 4 litri de țuică de Banat ca să stropim cum trebuie acest eveniment, pe care o și probasem cu o seară înainte. Aveam multe de dus la sala de expoziție, așa că Gusti a solicitat ajutorul unor alți pictori să ne ajute cu bagajele. Problema a apărut când am ajuns
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
se îndrepta înspre locul de unde venise, astfel ultimele ore pe care le mai aveam de petrecut împreună doream să fie ceva frumos și de neuitat. Discuțiile au început să se aprindă din senin care mai de care mai interesantă, fiind stropite de fiecare dată de câte un pahar de vin, țuică, bere sau palincă. Camera de hotel cu doar două paturi, o măsuța mică de fantezie și una pentru televizor plus două scaune, foarte frumos amenajată și spațioasă, devenise imediat aglomerată
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
sat asupra lor. (Nu că asta făceau acum câteva sute de ani, ci se întâmplă chiar în zilele noastre, eventual în timp ce noi ne sorbim cafeaua și ne uităm, relaxați, la televizor.) Că obișnuiesc să ia tăciuni din foc și săi stropească cu apă - aceasta fiind o formă de magie prin careși atrag pețitorii. Că unele chiar „urinează discret“ pe acei tăciuni și, cu cât tăciunii sfârâie mai tare, cu atât e mai bine, căci băieții la care se gândesc se vor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Cum ar fi spus: Nu sînt capabil de dragoste. N-am iubit niciodată. Vine de cîteva zile, la aceeași oră, pe digul care pătrunde În mare În formă de T, privind În larg fără să se ferească de valurile ce stropesc digul. Ce vede dacă n-a iubit și n-a urît niciodată nimic? Mi se pare că toți cei care au iubit țărmul s-au simțit În mod necesar negați de ceea ce se Îndepărtează de el. Fiecare val se rostogolește
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Fericirea se bizuie pe speranță, iar aici nimeni nu speră nimic. Nu sînt nici regrete. Nu sînt nici martiri, nici călăi. Fiecare moare singur. Prin plăcere, prin lenea inimii și a spiritului. La un moment dat, obosind să-și mai stropească pustiul cu apă de trandafiri, plictiseala sibarită simte nevoia să se distrugă, pentru că implică efortul cel mai mic. Moartea vine Încet și cu ochi somnoroși din plăcerea tot mai fadă, ca o sinucidere prin aglomerare de flori Într-o cameră
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
dulceagacidulat, de culoare gălbuie și asemănătoare cu șampania. Turnase în cele două pahare de sticlă, cu picior transparent, apoi ciocniră și băură fiecare. Cuburile de gheață începuse a se topi, iar ea băgă două degete în apa rece și-l stropi puțin pe față. Se amuzară și unul și altul. Ochii le ardeau ca niște văpăi. Carlina puse paharul pe masă, iar cu cealaltă mână încerca să-și desprindă parcă ceva de sub unghii, mici fărâme închipuite de mizerie. Își ridică privirea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
apă limpede și rece care producea vibrații plăcute în jurul său. Iar când cineva își bătea joc de el se simțea chinuit de ceva bolnavicios. Inima îi ardea și îi bubuia ca un foc când izbucnește în flăcări după ce l-ai stropit cu benzină. Datorită voinței sale, pe care și-o putea manevra după bunul plac, găsea foarte repede stăpânirea de sine iar pe chipul său nu mai rămânea nici un pic de tristețe sau ranchiună. Trecea de la o stare la alta foarte
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
niște urmăritori ce au probabil prenadez pe tălpi ; o soluție ar fi fost ca urmăritorii să fie în scaune cu rotile, măcar să știm o chestie. Ruleta propriu-zisă are loc într-un fel de cutie cu pereți de plexiglas, că sângele stropește și pătează. Dar cei mai mulți nu mor acolo, ci, după cum spuneam, deja în cimitir, unde nu e durere și nici suspin, dar nici aritmetică : personajul lui George Mihăiță dă colțul, în fine (deși, la cum joacă, e mort din prima scenă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cărui idei despre cum va arăta sala sunt absolut spectaculoase. Acum câteva zile am testat deserturile de la Plaza și era să leșin la toate budincile alea fenomenale, ireal de bune, dintre care a trebuit să aleg. Degustarea a fost bine stropită cu șampanie în permanență, cu chelneri extrem de îndatoritori, și toți mă tratau de parcă aș fi fost o adevărată prințesă... Însă, dacă e să fiu sinceră până la capăt, nici măcar nu m-am simțit chiar atât de destinsă și de încântată cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fi ceva extrem de vital, și întreaga naștere va fi un dezastru, iar eu n-am să mi-o iert niciodată. Tricou larg... lumânări parfumate... spray de plante... Oare e lista cea bună? — Spray de plante? zic nedumerită. — Pentru a o stropi pe față pe gravidă, îmi explică femeia în salopetă. Se face foarte cald în camera de spital. — Găsiți la raionul de accesorii casnice, intervine vânzătoarea. — Am înțeles. Mersi. — Casetofon... muzică pentru relaxare... minge gonflabilă... — Minge gonflabilă? Nu-i prea mic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
al poveștii nu mai este Moise, ci Isus. Conform legendelor populare referitoare la Înviere, odată cu resurecția lui Cristos revine la viață (din borșul În care fierbea) și un cocoș, care Începe să cânte, să dea din aripi și să-i stropească pe evrei cu picături de zeamă clocotită, provocându-le pistrui pe corp (vezi capitolul „De ce au evreii pistrui”). Unele legende bucovinene de acest tip continuă Într-un mod inedit : „Cocoșul din blidul cu zeamă Învie și, bătând din aripi, Începu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aripi Și a cânta Atunci a Învia Și Iisus Nazarineanul ! Și cocoșul a Înviat Și-au zis Maicii Domnului : - Când a Învia Cocoșul acesta Și a cântat Pe marginea strachinii Și din aripi a bătut Și pe jidani i-a stropit Și pe toți i-a opărit Și de-atunci Îs jidanii pestriți [= pistruiați] <endnote id="(22, p. 221 ; 64, p. 116)"/>. Pentru a justifica și culoarea roșcată a pistruilor, În unele legende populare ardelenești cocoșul Îi stropește pe evrei cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidani i-a stropit Și pe toți i-a opărit Și de-atunci Îs jidanii pestriți [= pistruiați] <endnote id="(22, p. 221 ; 64, p. 116)"/>. Pentru a justifica și culoarea roșcată a pistruilor, În unele legende populare ardelenești cocoșul Îi stropește pe evrei cu picături de sânge <endnote id="(22, p. 282)"/>. În altele, cocoșul Însuși preia culoarea roșie ; vezi zicala populară : „Jidovul e stropit de cocoșu’ roșu” <endnote id="(3, p. 24)"/>. În spațiul german, cocoșul nu-i stropește pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
116)"/>. Pentru a justifica și culoarea roșcată a pistruilor, În unele legende populare ardelenești cocoșul Îi stropește pe evrei cu picături de sânge <endnote id="(22, p. 282)"/>. În altele, cocoșul Însuși preia culoarea roșie ; vezi zicala populară : „Jidovul e stropit de cocoșu’ roșu” <endnote id="(3, p. 24)"/>. În spațiul german, cocoșul nu-i stropește pe iudei nici cu picături de borș clocotit, nici cu picături de sânge, ci cu stropi de excremente ; de aceea, În limbaj popular, pistruii sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi stropește pe evrei cu picături de sânge <endnote id="(22, p. 282)"/>. În altele, cocoșul Însuși preia culoarea roșie ; vezi zicala populară : „Jidovul e stropit de cocoșu’ roșu” <endnote id="(3, p. 24)"/>. În spațiul german, cocoșul nu-i stropește pe iudei nici cu picături de borș clocotit, nici cu picături de sânge, ci cu stropi de excremente ; de aceea, În limbaj popular, pistruii sunt numiți Judas Dreck („găinațul lui Iuda”). Originile legendei populare par să fie Într-un text
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
capitolul „Evreul orb, surd și mut”). Legenda etiologică a cunoscut numeroase variante, versificate sau nu. În unele dintre ele, peștele ia locul cocoșului <endnote id="(491, p. 154)"/>. În altele, Îl dublează : „păstrăvul a dat din coadă și i-a stropit [pe jidani] ; și cocoșul a bătut din aripi ca să cânte și iar i-a stropit pe obraz, și de atunci au rămas și ei pestriți pe obraz”. Publicând la sfârșitul secolului al XIX-lea această variantă moldo venească a legendei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În unele dintre ele, peștele ia locul cocoșului <endnote id="(491, p. 154)"/>. În altele, Îl dublează : „păstrăvul a dat din coadă și i-a stropit [pe jidani] ; și cocoșul a bătut din aripi ca să cânte și iar i-a stropit pe obraz, și de atunci au rămas și ei pestriți pe obraz”. Publicând la sfârșitul secolului al XIX-lea această variantă moldo venească a legendei (De ce evreii au pistrui pe obraz ?), B.P. Hasdeu o includea Într-o specie de literatură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mihail Sadoveanu nu arată altfel. Jupânul Iosub - crâșmarul din povestirea Comoara dorobanțului (1905) - are perciuni rituali, „barba roșie și obrazul pistrui”, Ștrul - birjarul din romanul Floare ofilită (1905) - apare „cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm - negustorul ambulant de apă gazoasă („zodă electrică”) din nuvela Mormântul unui copil (1906) - are „barba rară, roșcată, ascuțită ; cu mustăți lungi, subt un nas mare, c-o față plină
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1998) nu face eco nomie de clișee atunci când descrie În textele sale memorialistice (Memoriile unui antisemit, 1979) un „evreu inconfundabil” din Bucovina : „Fața lui acoperită de puf roșcat și Înconjurată ca de-o blană de cârlionți sârmoși și arămii era stropită de pistrui. Părea un berbec tânăr care se uită de- aproape la flăcările unui foc” <endnote id="(873, p. 37)"/>. În anii ’30, și poetul evreu H. Bonciu Își vede conreligionarii În aceleași tușe cromatice : Îndrăgostit de ea, i-am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
după sălbaticele masacre Înfăptuite În centrul Europei În timpul primei cruciade, din 1096. Termenul „biserică” era desemnat prin sintagme precum „casa impurității” sau „loc necurat”, „creștinii” erau numiți „necircumcișii impuri”, iar verbul „a boteza” era redat prin „a murdări” sau „a stropi cu apă murdară” <endnote id="(455, I, pp. 84 și 281)"/>. Zicala poloneză „Îi este frică de apă ca unui evreu” <endnote id="(70, p. 180)"/> pare să nu se refere la apa simplă, de spălat, ci la cea rituală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
răzleț scăpat din fiară, Cel mai sărac de pe pământ. Eu sunt un mag de legea nouă, Un biet nebun, orbit de-o stea, Ce-am rătăcit să v-aduc vouă Poveștile din țara mea. [...] Și printre voi Îmi duc povara Stropit de râs și de noroi, Căci vai de cine-și pierde țara Ca să și-o ceară de la voi. Un ecou târziu al acestui tip de retorică - practicat de Octavian Goga și de alți scriitori naționaliști ardeleni până la Marea Unire din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cea făcătoare de minuni den Țarigrad, pre care era sămnat [= pictat] chipul Domnului nostru Iisus Hristos Atotțiitorul [= pantocrator], care mai nainte o junghiase un Ovreiu cu hangeriul. Și cum o junghie, Îndată eși izvor de sânge den locul hangeriului, cât stropi și hainele acelui Ovreiu ; iară el de frică nu văzu că-i sunt hainele stropite de sânge, ce numai ce văzu sângele care era pre icoană. Și așa fiind el cuprins de spaimă ca aceasta, aruncă icoana Într-un puț
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Hristos Atotțiitorul [= pantocrator], care mai nainte o junghiase un Ovreiu cu hangeriul. Și cum o junghie, Îndată eși izvor de sânge den locul hangeriului, cât stropi și hainele acelui Ovreiu ; iară el de frică nu văzu că-i sunt hainele stropite de sânge, ce numai ce văzu sângele care era pre icoană. Și așa fiind el cuprins de spaimă ca aceasta, aruncă icoana Într-un puț care era Într-o pimniță, că și el În pimniță Într-ascuns junghiiase sfânta icoană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]