4,310 matches
-
lac al euroactiviștilor, ne tot este fluturată prin fața ochilor, de ceva vreme de politicieni, jurnaliști, analiști și plebe. Se cuvine, prin urmare, să o disecăm puțin. Trebuie spus, din capul locului, că există mai multe tipuri de organizare guvernamentală, de structurare instituțională și, pe cale de consecință, de filosofii de guvernare proprii statului modern. Nu e aici locul de a trece în revistă tipologia și nuanțele unui astfel de subiect, dar, pentru a înțelege cât de cât care e miza descentralizării, se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
voievodate-ducate românești care au ca model ducatele (temele) bizantine de graniță, așa cum a fost tema Paristrion, încât se poate spune că cele dintâi cristalizări de stat ale românilor stau „cu fața spre Bizanț” , iar „folosirea modelelor bizantine este incontestabilă în ce privește structurarea societății statale românești” . Chiar în perioada cuprinsă între anii 971-1204, de la înfrângerea lui Sviatloslav și cucerirea Constantinopolului de către cruciații apuseni, care au pus bazele unui Imperiu latin (1204-1261), Imperiul bizantin se confruntă cu o nouă forță politică și militară, venită
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
structurilor psihice și a personalității stă actul complex al compensației. Contactul între ‘’eu-ri’’ (personalități) se stabilește, în primul rând, prin intermediul limbajului. De aceea, se poate afirma că ‘’demutizarea’’ realizată pe baza compensării auzului deficitar constituie elementul principal în formarea și structurarea tuturor componentelor personalității deficienților de auz. Trebuie subliniat faptul că limbajul joacă un rol important în dezvoltarea și formarea personalității ca instrument principal de interrelație, de acces la viața socială, la informații, la organizarea conduitei, la analiza și exprimarea trăirilor
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
intervenției timpurii atât prin protezare, cât și prin includerea în programe educative și recuperatorii personalizate. (2001, M. Popa, p. 50-51 apud. Cristian B. Buică, 2004, p. 209) Chiar și cu aceste eforturi susținute, hipoacuzicii nu ating niciodată un nivel de structurare al limbajului verbal echivalent auzitorilor de aceeași vârstă. Aceasta se observă și din faptul că elevii cu hipoacuzie ușoară din școlile normale nu pot face față curriculumului dacă nu beneficiază de un sprijin personalizat. Mesajele transmise de către deficientul de auz
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
gestuală merită analizată cu responsabilitate și obiectivitate, deoarece prea puțini profesori reflectă la importanța și rolul acesteia. Arno A. Bellak ne oferă un model de analiză a unei lecții bazat pe comportamentul nonverbal al profesorului în exercitarea următoarelor funcții pedagogice: • structurarea (stabilirea contextului secvențelor lecției și inițierea interacțiunii profesor-elev, elev-elev); • solicitarea (adresarea întrebărilor și cerințelor de lucru); • oferirea unui răspuns (reacția la solicitarea elevului); • reacționarea (evaluarea elevilor și reformularea răspunsurilor acestora pentru a le clarifica sau dezvolta). În acest sens, de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
consilierul este liber să sondeze și alte aspecte ale personalității candidatului). Din punctul de vedere al gradului de organizare a sesiunii de interviu în sine, interviurile pot fi formale sau informale. Cele formale se caracterizează printr-un grad mare de structurare, se pot desfășura în prezența unei singure persoane sau a unei comisii, într-un cadrul oficial, la o oră fixată anterior. Interviurile informale sau neoficiale se caracterizează printr-o atmosferă mai destinsă și se bazează, de obicei, pe o discuție
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
avea de pregătit o prezentare, care ar fi trăsăturile audienței de care ați fi interesat? Motivați: Informațiile de bază cu privire la auditoriu sunt: Acest element este necesar în scopul realizării unui plan, a pregătirii locului unde va avea loc prezentarea, a structurării mesajului și a alegerii strategiei de prezentare. Toate acestea trebuie realizate în concordanță cu informațiile pe care grupul deja le deține și cu reacția estimată a participanților. ○ Structura audienței (vârsta, experiența profesională) este important să fie cunoscută în scopul selecției
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Expunerea clară a subiectului prezentării DA NU DA NU DA NU 3 Gradul de pregătire a prezentatorului 1 2 3 4 5 4 Coerența discursului, argumentația 1 2 3 4 5 5 Suportul vizual (dacă este cazul): Criterii: claritatea conținutului, structurare, culori, dimensiune adecvată și gradul de confort de-monstrat în relație cu suportul vizual. 1 2 3 4 5 6 Încadrarea în timp DA NU 7 Aspecte nonverbale: * Vestimentația * Postura/ținuta adecvată * Gestica * Contactul vizual * Aspecte paraverbale (intonația, ritmul, volumul) 1
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de artă, fie receptarea lucrării / evenimentului de către un public specializat sau interesat de fenomenul artistic vizual. Înțelese atât ca formațiuni care tind să configureze o disciplină printr-un proces de formare multi(inter)disciplinară, cât și ca practici de (re)structurare și investigare a teritoriilor artistice contemporane, studiile vizuale reflectă condiția critică a practicii și teoretizării culturii actuale. Pe de o parte, regândirea disciplinei studiilor (culturii) vizuale din perspectiva practicii discursive a criticii culturale, a criticii de artă și a artei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ar regulariza corpurile, instituțiile și comunitățile 2. Percepută ca un set relativ omogen și nediferențiat de atitudini, practici și structuri cognitive, cotidianitatea devine o matcă paradigmatică a reflecției culturale, implicând probleme legate de performativitatea raționalității, de etica intersubiectivă și de structurarea ideologică a conștiinței vieții de zi cu zi. Descrierea și analiza legăturii intime a istoriei teoretizării "vieții cotidiene" cu dinamica modernității și a postmodernității sunt încărcate de contradicții reflexive cu privire la capacitatea indivizilor de a se adapta la noile situații ale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sunt determinate de anumite variabile interpretative care țin de utilizarea chiar și conflictuală a unei varietăți de perspective. "De-stabilizarea" sau "de-centrarea" intențiilor autorului, prin disprețuirea unei lecturi esențialiste a conținutului, presupune examinarea unor ale surse ale semnificațiilor. Teoria structurării unui text sau a unei imagini pe baza opozițiilor binare ierarhice e contracarată de teoria deconstrucției care presupune examinarea supozițiilor și sistemelor de cunoaștere prin angajarea ludică a semnificațiilor în raport cu diferitele contexte de analiză a lucrărilor, studiind astfel modalitățile de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Jacques Derrida), fie ca modalitate de denunțare a patriarhalității și falocentrismului (Luce Irigaray). În ceea ce privește influența psihanalizei lacaniene asupra criticii culturale aceasta se datorează înțelegerii limbajului atât ca instrument, cât și ca mediu structural determinant în examinarea analitică a suveranității inconștientului. Structurarea inconștientului asemenea unui limbaj presupune construirea semnificațiilor pe baza unor rețele de diferențe între semnificanți și referenți. Atât o lucrare de artă, cât și un text despre o lucrare de artă se pot manifesta asemenea inconștientului prin imagini, simboluri și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
înțelegerea criticii culturale ca termen-umbrelă care ar subsuma studiul critic al mediilor, subculturilor, ideologiei, literaturii, semioticii, mișcărilor sociale, vieții de zi cu zi ori problemelor legate de gen, clasă, rasă, etnie și naționalitate. Multe dintre conceptele și metodele folosite în structurarea diferitor altor domenii de studiu pot fi aplicate și asumate în articularea fiecărei alte teorii în parte. De pildă, anumite elemente de analiză ale teoriei literare pot fi instrumenta lizate în articularea teoriei (post)estetice. Astfel, atunci când vorbim despre interpretare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
20 au creat condițiile unei crize a medium-ului artistic, de la pictură, desen și sculptură la film și video, deoarece înțelegerea practicii artistice din perspectiva organizării sale într-un set anume de medium-uri distincte, care a continuat să influențeze structurarea discursului artistic în muzee, școli de artă, agenții finanțatoare și instituții culturale, nu mai reflecta actuala funcționare a culturii. Vechea tipologie a medium-urilor a început să fie chestionată încă din anii '60, o dată cu multiplicarea formelor de expresie de la ansamblaj
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fiind o reprezentare semiotică, respectiv un sistem de semne care ar depăși conceptul de mimesis, autorii incluși în acestă antologie susțin că opera de artă ar exprima valorile culturale ale momentului istoric căruia îi aparține artistul. Angajate în organizarea și structurarea mediului social și cultural în care au fost propuse, lucrările de artă mai curând ar produce decât ar reflecta semnificațiile politice, sociale și culturale 98. Detașându-se de explicațiile marxiste cu privire la distincția dintre baza și suprastructura societății, potrivit cărora circumstanțele
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
discurs paradigmatice pentru legitimarea teoriei post-estetice în condițiile culturale actuale. Semnalarea unora dintre reperele criticii de artă contemporane, situate în raporturi de comunicare contradictorii, însă în fin acord cu dezvoltarea practicii artistice dinspre modernism către post-modernism, întăresc argumentarea cu privire la relevanța structurării teoriei post-estetice în contextul condiționării critice. 2.3. Repere în critica de artă contemporană Manifestările distincte ale artei în spațiul anglo-saxon și în cel continental, au condiționat articularea unor discursuri specifice care au devenit repere istorice în critica de artă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
forma refuzului, opoziției, rezistenței și chiar a protestului stradal ori virtual. Ca exemplu, opțiunea politică ar putea să fie văzută ca o construcție condiționată de modalități specifice de manifestare a artei, dacă ar fi să se țină cont de tendința structurării artistice a discursivității alternative auto- legitimării științifice a discursurilor logice. În măsura în care s-ar lua în considerare istoria formării rețelelor de contingențe care au generat în timp o serie de definiții contextuale ale artei, în funcție de condițiile de viață și co-interesele comunităților
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
productive, critice și creative), afectivității (personale și sociale) și voinței (de autonomizare, de participare, de transformare), a evaluării (potențialelor, oportunităților și rezultatelor dezvoltării competențelor vocaționale, practice, interpretative, argumentative și de prospectare, a metodelor achiziționării și producției cunoașterii și a motivării, structurării și exprimării creativității) și a orientării profesionale pe baza consilierii curriculare. Transformările din practica artistică contemporană (a mediilor și problematicilor abordate), impactul mediilor de masă (în special a televiziunii și publicității), revoluțiile tehnologice (din industria software-lor și hardware-lor) au ajuns
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Dumnezeu, însă în al doilea rând, nu întâmplător, obțin autoritatea de a vorbi "servitorii lui Dumnezeu pe pământ"677, desigur, numai în măsura în care afirmațiile acestora "se conformează înțelesului valid al textului original"678. Nu în ultimul rând, adaugă criticul, procesul de structurare a ordinii discursului "implică aproprierea delimitată a discursului, prin care receptarea sa este situată restrictiv"679, în aceeași măsură în care, am văzut, producția discursivă depinde de anumite restricționări. Prin urmare, remarcă McKerrow, participarea indivizilor la o autentică "dialectică a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
urmare, sarcina inițială a retoricii critice, indiferent dacă aceasta ia forma unei critici a dominării sau a libertății, se traduce în "construirea unui raționament care identifică integrarea puterii și cunoașterii și deliniază rolul puterii/cunoașterii în (procesul de adăugirea mea) structurare a practicilor sociale"767. Atâta vreme cât criticul vede adresa (publicului) în forma "fragmentelor textuale" și în condițiile în care nu există "principii suplimentare"768 de luat în seamă, acesta se va angaja în demersul retoricii critice de pe o poziție inițială cât
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sporadic, insular. Ele pot deveni însuși semnul jocu-lui cultural în care ne-am angajat sau al politicii particulare a cercetării care ne definește provizoriu. Problemele apar atunci când paranteza sau parantezele ocupa întreg spațiul discursiv, până la a îl sufoca printr-o structurare, paradoxal, exhaustivă, limitatoare, constrângătoare. În ce mă privește, remarc acum, la finele acestor pagini, că este momentul pe care îl trăiesc. Această carte pe care tocmai o închei își asumă, prin urmare, dezparantezarea. În acest sens, periplul pe care l-
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sub pana eruditului jurnalist, cunoștințe dintre cele mai variate, de la filosofie și istoria religiilor, de la sociologie și economie, până la istorie 56 politică, psihologie și pedagogie. Preocuparea pentru problemele educației, disocierea clară între știință și credință, importanța ideii morale în parcursul structurării sociale, teoria modernă a pattern-ului cultural, apelul la doctrina statului „natural”, reproiectat pe un fundal de morală creștină și constituționalism (modelul acceptat de Europa ultimelor două secole), trimiterea la tema sa obsedantă: „ecuațiunea universală” și „echilibrul” - toate sunt elemente
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sub pana eruditului jurnalist, cunoștințe dintre cele mai variate, de la filosofie și istoria religiilor, de la sociologie și economie, până la istorie 56 politică, psihologie și pedagogie. Preocuparea pentru problemele educației, disocierea clară între știință și credință, importanța ideii morale în parcursul structurării sociale, teoria modernă a pattern-ului cultural, apelul la doctrina statului „natural”, reproiectat pe un fundal de morală creștină și constituționalism (modelul acceptat de Europa ultimelor două secole), trimiterea la tema sa obsedantă: „ecuațiunea universală” și „echilibrul” - toate sunt elemente
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sau președinții unei comisii parlamentare și obiective de politică, cum ar fi acela de a-și putea promova proiectele favorite. În ambele cazuri, succesul lor depinde de menținerea bunelor relații cu grupurile lor politice. Grupurile politice sunt mecanismele centrale pentru structurarea dezbaterii și formarea coalițiilor în PE (Hix, 2005). Acestea beneficiază de o serie de privilegii cum ar fi dreptul la personal administrativ și de cercetare, ca și resursele financiare. De asemenea, mai au și importante prerogative, ca de exemplu, dreptul
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
în relațiile internaționale, potrivit concepției lui Alexander Wendt, ar trebui să vizeze relația dintre ceea ce fac actorii și cine sunt ei. Abordarea se centrează în jurul conceptului de identitate, care este interpretată la un nivel mai profund decât interesele.87 Teoria structurării indică necesitatea de a fi studiate practicile sociale. Cu alte cuvinte, există o realitate socială independentă de gândurile noastre pe care Wendt vrea să o explice.88 Wendt țintește către construirea unui pod între tradiția liberală și cea constructivistă, prin intermediul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]