15,401 matches
-
pe sol la distanță). 5. Deprinderi utilitar-aplicative Echilibrul (menținerea pozițiilor stând pe vârfuri, pe un genunchi, într-un picior pe sol și pe suprafețe înguste și înălțate). Cățărare-coborâre (cățărare-coborâre cu ajutorul brațelor și picioarelor, pe scara fixă, prin pășire și apucări succesive). Escaladare (escaladare cu apucare, sprijin și pășire pe obstacol). Tracțiune (deplasarea propriului corp, pe o suprafață alunecoasă, prin tracțiune cu brațele). Împingere (deplasarea propriului corp situat pe sol/bancă, prin împingeri realizate cu brațele și picioarele). Transport (transport de obiecte
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
suprafață înălțată, sărituri pe loc cu desprindere pe unul și ambele picioare, însoțită de mișcări ale brațelor și picioarelor). Aruncare și prindere (aruncare azvârlită la distanță; aruncare azvârlită la țintă fixă, aruncare cu două mâini, la partener, aruncări și prinderi succesive, individual și pe perechi). 5. Deprinderi utilitar-aplicative Echilibru (deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate, cu întoarceri de 90o 180o). Târâre (târâre joasă). Cățărare-coborâre (cățărare-coborâre pe banca de gimnastică înclinată, cățărare, deplasare laterală și coborâre la scara fixă). Escaladare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
jocului: La semnalul profesorului, primii doi elevi din echipă (câte unul din fiecare grupă) aleargă la centru pentru angajarea mingii (1). Elevul care reușește să intre în posesia mingii, o pasează cu coechipierul său (2) încercând să treacă prin pase succesive dincolo de linia adversarilor (3). Adversarii caută să intercepteze mingea și să atace la rândul lor. Câștigă echipa care va avea cele mai puține mingi în terenul propriu după ce toți elevii au executat o dată sau de două ori, acest traseu. Indicații
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
brusc ci, în mod treptat, abia la sfârșitul ei antrenând la generalizarea operațiilor propoziționale, pentru ca în studiul următor, cel al adolescenței, să funcționeze în deplinătatea lor. Din punct de vedere afectiv, preadolescentul se caracterizează printr-o mare sensibilitate, prin treceri succesive de la o stare la alta, prin fluctuații în dispoziții, etc. Tocmai de aceea întâmpină unele dificultăți în reglarea actului voluntar, deliberarea sau luarea hotărârii se face adesea sub influența unor factori emoționali. „Adolescența pubertară”, cum o numește M. Debesse este
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos și lansarea din start. Alergarea de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul de sus și lansarea din start. 2. Sărituri Elemente din “școala săriturii”: pasul săltat; pasul sărit; sărituri succesive cu desprindere de pe unul sau ambele picioare. Săritura în lungime cu elan, cu 1 1/2 pași în aer: exerciții pregătitoare; fazele săriturii (elanul, bătaia-desprinderea, zborul și aterizarea). 3. Aruncări Elemente din “școala aruncării”; Aruncarea mingii de oină de pe loc
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
picioarelor; conducerea saniei în linie dreaptă; conducerea saniei în viraje. Jocuri specifice. 8. Gimnastică ritmică Elemente de echilibru: stând pe vârfuri; stând pe un picior, cu celălalt îndoit înainte; stând pe un picior, celălalt întins înapoi (arabesque); Întoarceri cu pași succesivi și arcuiți. Val de corp înainte. Săritură închisă-deschisă. Pași de dans clasic și modern. 9. Gimnastică aerobică Elemente tehnice pe fond muzical. Legări de 2-3 elemente pe fond muzical. Program cu conținut impus. Programa de educație fizică pentru clasa a
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în formații diferite; cu diferite poziții de brațe; cu purtare de obiecte. 2. Alergarea cu schimbări de direcție; pe perechi și în grup; cu purtări de obiecte; cu variații de ritm; precedată și urmată de alte deprinderi. 3. Sărituri sărituri succesive, pe loc și cu deplasare; sărituri peste obstacole; sărituri precedate și urmate de alte deprinderi. 4. Aruncarea și prinderea aruncări lansate cu două mâini de jos, la distanță și la partener; prinderi cu două mâini de pe loc și din deplasare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
acțiunea picioarelor; conducerea saniei în linie dreaptă și în viraje. Jocuri specifice. 8. Gimnastică ritmică Elemente de echilibru: stând pe vârfuri; stând pe un picior, cu celălalt îndoit înainte; stând pe un picior, celălalt întins înapoi (arabesque); Întoarceri cu pași succesivi și arcuiți; Val de corp înainte și lateral; Săritură închisă deschisă Pași de dans clasic, sportiv și modern Piruete pe un picior, cu celălalt îndoit înainte și sprijinit (passé) Săritura pas 9. Gimnastică aerobică Programe pentru fete și băieți, pe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
tactice folosite în apărare: marcajul; tatonarea; blocarea mingii; intercepția. Joc bilateral cu aplicarea regulilor de joc, henț, fault, repunerea din lateral, corner. 3. Handbal Procedee tehnice folosite în atac: pasarea mingii lateral, oblic înainte și înapoi; pase laterale cu amenințarea succesivă a porții; dribling alternativ, cu mâna stângă și cu mâna dreaptă; aruncarea la poartă din alergare; aruncarea din săritură. Procedee tehnice folosite în apărare: blocarea mingilor aruncate spre poartă; scoaterea mingii din dribling. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
deposedarea din față și din lateral; blocarea mingii. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; centrarea; "un-doi"-ul. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul; tatonarea; intercepția. Joc bilateral. 3. Handbal Procedee tehnice folosite în atac: pase laterale cu amenințarea succesivă a porții; pase de angajare a jucătorilor la semicerc; pasa lungă de contraatac; driblingul multiplu, cu variații de ritm și schimbarea direcției; aruncarea la poartă din săritură; aruncarea la poartă din plonjon. Procedee tehnice folosite în apărare: scoaterea mingii din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pe de altă parte, supunere, acceptare, incapacitate de ripostă; relații ostile și tensionate - pe de o parte, critică, insulte, sancțiuni; pe de altă parte, ripostă și manifestări de violență, rezultând o continuă stare de tensiune; relații ambivalente, conflicte și Împăcări succesive sau inconsecvență și lipsă de logică a sancțiunilor și recompenselor; relații de respingere, excludere; relații de indiferență și neglijare. Aceste relații pot fi Întâlnite Între toți membrii familiei, atât timp cât Între aceștia există o legătură reciprocă ce funcționează efectiv. Familia este
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
formă insolită, B. compune un roman clasic, centrat pe un personaj aflat într-o situație specială: proprietarul Alexandru Padeș este acuzat că și-a ucis administratorul. Polifonia vieții este redusă, astfel, la un studiu de caz. Tulburarea percepției, dedublarea, trecerile succesive prin stări de halucinație, delir și hipnoză sau de limpezime și luciditate tind să devină adevărate teme ale romanului. Teza, teoretizată apoi în Thanatos și în eseul Dragoste și moarte, este aceea că situațiile de criză sunt proprii cunoașterii de
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
descifrări „didactice” ale sensurilor lumii pentru fiul său, în manieră cvasiargheziană - Exerciții de candoare (1974). Cu Timpul neprobabil (1985) își face loc un ton reflexiv ce devine gnomic pe alocuri, cu precădere în secvențele de meditație asupra vârstei ori mecanicii succesive a anotimpurilor și stărilor atmosferice, exprimate în false pasteluri (Marină, Magie, Sonet, Stare). O notă specifică, accentuată treptat, o constituie reflecția asupra condiției poetului și a mijloacelor sale, în speță cuvântul, în ultimele cărți, bunăoară, comentariul la un vers mallarméean
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
decisă și lipsită de zorzoane. O dublă ambiguitate însoțește identitatea personajelor: naratorul poate fi considerat a fi, până la un anumit punct, scriitorul însuși, ceea ce atrage după sine tentația lectorului de a descoperi alte identități reale, dar această operație suferă relativizări succesive, datorate prismelor subiective prin care sunt văzute. La granița între autobiografie și ficțiune, între jurnal și roman, personajul-narator duce o viață sfâșiată, prinsă între destinele obsedante ale unor cărți începute și abandonate și un cotidian agitat, amestec de adaptare și
SPINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
distribuie eseurile oarecum tematic în jurul discuțiilor ce țin de starea creatoare. Astfel, memorialistica este văzută, în contextul anilor ’90 ai secolului al XX-lea, ca o formă de ieșire din criză a demersului literar românesc. Recitirea textelor se face prin succesive mutări de perspectivă, susținute de o argumentație convingătoare. Dar, într-un studiu precum Metafora simbolică, ceea ce lipsește este tocmai exemplificarea cu texte care să dea sevă teoriei, deși eseistul evită divagația sau zăbovirea în ipotetic. Materialul analitic și bibliografic din
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
recunoscut și nu o dată invocat) se arată a fi și în acest capitol al operei prezent. Până în 1974, data la care începe seria Scriitori români de azi (I-IV, 1974-1989), S. își definise suficient de limpede profilul critic, prin abordarea succesivă a trei direcții de studiu. Una e acaparată de observarea atentă a evoluției scrisului contemporan, iar alta, de „recuperare” - atunci atât de stringentă - a valorilor clasice, trecând prin proba de foc a analizei eminesciene, abordată cu temeritate juvenilă în cartea
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
care le tratează din perspectivă anticristologică: persecuția, martiriul, atitudinea credincioșilor față de puterea politică, răbdarea, așteptarea vigilentă a celei de‑a doua parusii, a cărei iminență este respinsă de autor. Acesta se înscrie pe linia tradiției metafizice ioanice care opune împărățiile succesive și perisabile ale acestei lumi împărăției veșnice a lui Cristos. Imperiul Roman este ultimul avatar al principiului „pământesc”. El conține in nuce viitorul imperiu al Anticristului, fără însă a se confunda cu acesta. Dimpotrivă chiar, el încarnează această realitate misterioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a trei dintre motivele destul de puțin reprezentate în restul tradiției, și anume: un singur profet trimis de Dumnezeu pentru a‑i aduce la credință pe necredincioși și apostați (profetul nu este totuși numit în nici un fel în Inst.); doi tirani succesivi, primul venit din provinciile septentrionale, al doilea din Orient; lupta finală între oastea credincioșilor, condusă de Christus‑Imperator, și tiranul asiatic (Anticristul). Pe lângă aceste elemente comune găsim de asemenea diferențe destul de clare, dintre care cea mai importantă pentru demersul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
perspectiva evenimentelor semnificative care au marcat destinul și cariera acestora, precum și din interiorul cadrului teologic și ideologic al gândirii lor. În același timp, am încercat permanent să stabilim conexiuni între diferitele versiuni ale mitului, pe care nu le considerăm etape succesive ale unei traiectorii liniare. Dimpotrivă, considerăm - și aceasta este una dintre concluziile cercetării noastre -, că mitul Anticristului, ca de altfel oricare alt mit, nu evoluează liniar, „dezvoltându‑se” de la o „etapă” la alta (de la Irineu la Origen, de pildă), ci
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
românilor (de exemplu, revoluția lui Tudor Vladimirescu de la 1821). Un sprijin substanțial a primit societatea prin constituirea bibliotecii (în 1919-1920 avea 1 683 de cărți, în 1923 - 2 874 de cărți). De remarcat că publicațiile „Revista noastră” (1912-1915), sub îngrijirea succesivă a profesorilor D. Papadopol, C. Chifu și C. Bondescu, și „Propășirea” (1915-1916), sub conducerea lui V. V. Haneș, sunt inițiate de societate, iar profesorul C. I. Lupu va scoate „Buletinul Societății elevilor din cursul superior de la Liceul «Unirea» din Focșani” (1899-1900
SOCIETATEA LITERARA „GRIGORE ALEXANDRESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289759_a_291088]
-
colț al Moldovei de Sus care să nu fi înmărmurit într-o pagină a operei sale. Descripția nu-i însă pur picturală, ci-i și umanizată; cântă munții și pădurile, cântă izvoarele și câmpiile, cântă imobilitatea naturii moldovenești în emoția succesivă a acestui animator, care pe lângă culoare are și vibrație, pe lângă senzație are și fluiditatea armonică și ritmică a expresiei. E. LOVINESCU Luat în totalitate, M. Sadoveanu e un mare povestitor, cu o capacitate de a vorbi autentic enormă, asemănător lui
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
mereu grijă să-și împartă admirația pentru literatură între respectul civilizat și pasiunea inocentă”. Neocolit de subtilitate, dar ocolit de partipriuri generaționiste, mobil în regim polemic, dar atent la civilitatea tonului, S. este un critic solid, urmărind programatic, prin augmentări succesive ale sumarelor, sinteza și panorama. Fundamental un spirit canonic, el modulează totuși această constantă în sensul conștiinței relativității faptului literar, înscris, pe de o parte, în social-politic, iar pe de altă parte supus unei eroziuni intrinseci. SCRIERI: Diferența specifică, Cluj-Napoca
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
studii de caz” - care atestă implicarea văduvelor (ce poate fi descrisă în termeni deloc simpli, din cauza vârstei lor, a chestiunilor legate de starea economică - dependentă aproape în întregime de moștenirea rămasă de la soțul defunct -, a prezenței copiilor etc.) în căsătorii succesive (o văduvă se putea mărita din nou - după ce făcea o ultimă pomenire soțului defunct - fie pentru a asigura un tată copiilor avuți din prima căsătorie [noul bărbat devenea tutore ale acestor odrasle și administrator - de multe ori abuziv - al averii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu dreptate Constanța Ghițulescu - de vârsta văduvei [șansele fiind ale celor care nu împliniseră 40 de ani], de statutul social al femeii fără bărbat, de prezența zestrei și a copiilor). Ce spuneau canoanele...? Asprimea Sfântului Vasile cel Mare cu privire la căsătoriile succesive era bine cunoscută în veacul de mijloc. Canoanele sale dictau epitimii severe împotriva celor ce contractau o a doua sau a treia căsătorie: „Și pe una ca aceasta o numesc nu nuntă, ci poligamie, ba mai curând desfrânare, ce se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sfinților Părinți batjocorite...”) și reproduce - era de părere P. P. Panaitescu -, cu câteva adăugiri și omisiuni, prefața publicată de Petru Movilă în Nomocanonul tipărit la Kiev în 1629. Sunt deosebit de severi termenii în care Pravila mică tratează și sancționează „nunțile” succesive, căsătorii ce le antrenau, de regulă pe văduve (în îndreptarea legii se stipulează limpede: „Muerii căriia-i va muri bărbatul, aceaia nu e volnică să ia alt bărbat până nu va tréce jalea 1 an”, subliniindu-se însemnătatea „anului jălii” - „timpul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]