3,370 matches
-
tren, perorândumi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce săi vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: „Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi săi vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spus“. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu rugăciunea, cereștile daruri luând, Slavă celui ce ți-a dat ție putere;slavă celui ce te-a încununat pe tine; slavă celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.” „Cu curgerile lacrimilor tale, nerodirea pustiului o ai lucrat și cu suspinurile cele dintru adânc, spre însutite ostenele o ai făcut roditoare. Și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre”. Apariția numelui Sfântului Cassian în calendarul ortodox numai în anii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Constantin Brâncoveanu: "Dimpreună cu pruncuții tăi / Nu-s pe lume umbre mai frumoase". Vreo douăzeci și cinci (din cele trei sute nouăsprezece imne) întemeiază o patetică psalmodie brâncovenească în care drama, memoria și scenografia în totul transgresează într-o crispantă poveste. Imnul devine suspin, elegie, jelire. De la Nicodim de la Tismana până la Tudor și Popa Șapcă, Țara e tărâm de ziditori; Brâncuși dialoghează cu frescele voronețiene iar Ioan Valahul cu Rotonda de la Alba-Iulia. Analogic, pământul dintre Dunăre și munți e un amplu jertfelnic sacralizând lacrima
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cercul se învîrte continuu, amețitor, cred că vreau să cobor la prima. Prima un fel de a spune, niciodată nu a existat așa ceva în viața unui bărbat adevărat. Doar ultima, ultima creație, atotcuprin zătoare. Aceea contează. Poate fi un simplu suspin. Vedeți, într-un fel eu mi-am și v-am refuzat ultima creație, dar poate vine ea. Să așteptăm natura lucrurilor să se producă. Dacă torni prea mult, un vas se va umple, dacă îți ascuți limba toată ziua, va
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
românii erau scoși cu forța din case și duși în gări. Pe peroane, se înșirau destine oropsite sub priviri demente și glasuri tăioase de nacealnici. În vagoane se stivuia suferința, încărcându-se cu scâncete de prunci și plânsete de copii. Suspine și oftaturi scuturau mame. În mâini de tați, era frământată neputința. Frunțile bătrânilor erau brăzdate de riduri în care se ascundea deznădejdea. Sub greutatea tragediei pe care o purta, trenul se afunda în pământul mut. Încovoia calea ferată, iar șinele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe care l-a zugrăvit atît de artistic Mihail Sadoveanu, în Dumbrava minunată. Vizitînd lacul din codru, cu fantezia sa foarte bogată, el trăiește, în adevăr, o lume de basm: "Văd apa ce tremură lin Cum vîntul o-ncruntă-n suspin, Simt zefiri cu aripi de fiori Muiate în miros de flori Văd lebede, barcă de vînt, Prin unde din aripe dînd, Văd fluturi albaștri ușori, Roind și bînd miere din flori. De ce nu am aripi să zbor! M-ași face
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
îngîndurat, a trecut pe lîngă lac și a așteptat să-i apară din trestii iubita, ca o Crăiasî din povești, cum îi apăruse de atîtea ori, cînd era vie... "Dar nu vine, în veci nu vine... (s n.) În zădar suspin și sufăr Lîngă lacul cel albastru, Încărcat cu foi de nufăr. Furat de alean, s-a așezat la umbră, sub stejar, ca să asculte freamătul codrului, pitpalacul, glasul izvorului și al păsărilor. La stejar am spus: stejare, Unul cu-altul hai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de concentrare frecvenței cardiace, zahăr, fumatul, probleme speranță, stimă de sine diminuată, transpirației, distres de somn incluzând coșmaruri, scăzută, agitație, afectarea intestinal, dureri de probleme sexuale, apariția oboseală rapidă, memoriei, cap, greață și vomă, comportamentelor ne sentimente de panică, îngrijorare, suspin, tremor, ticuri, caracteristice, diminuarea intereipohondrie, agravateama de a lipsă de coordonare sului rea problemelor de nu greși personalitate Figura 2.2: Efectele pe termen scurt ale stresului Efectele stresului Atunci când stresorii sunt intenși și prelungiți ei pot duce la supraîncărcare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
multe ca și cuvintele, iar Nero o sfătuiește pe Iunia ca nu cumva să recurgă la o asemenea strategie: „O să-nțeleg priviri ce le vei crede mute” (II, 3, v. 682), după cum va ști să interpreteze „un gest sau un suspin scăpat pentru a-l bucura” (ibid., v. 684). Supraveghetorul nu se încrede doar în forța cuvântului rostit, căci știe foarte bine că și trupul poate fi elocvent, așa că nici în această privință nu consimte să-și slăbească vigilența. Supraveghetorul este
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Cristos, iar Sophia se află ascunsă În norul gnozei, În așa fel Încît Sabaot e În dreapta ei și Ialdabaot În stînga. Din nou invidios pe Sabaot, Ialdabaot zămislește Moartea androgină, care generează, la rîndul ei, șapte fii: Invidia, MÎnia, Plînsul, Suspinele, Jalea, Lamentațiile și Gemetele, Împreună cu partenerele lor feminine. Cele șapte perechi dau naștere la cîte șapte fii, numărul total al sizigiilor Morții ajungînd acum la patruzeci și nouă. Pentru a le contracara, Zoe creează șapte cupluri de puteri bune. Prima
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
printr-un proces complex și de durată 48. Potrivit lui Ioan Damaschinul 49, elementul pămînt derivă din carnea Arhontilor morți, În vreme ce munții și stîncile provin din oasele lor. Această Lume maniheistă 1-a făcut pe Franz Cumont să emită, cu un suspin, concluzia următoare: „Astfel toate componentele naturii care ne Înconjoară Își au originea În cadavrele imunde ale forțelor răului. Rareori și-a aflat pesimismul o imagine mai adecvată”50. Iar Hans Jonas Îi Întărește spusele: „Pesimismul maniheenilor a inventat aici expresia
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
moarte; munte; murături; nenorocit; otravă; oțet; pătrunjel; pelinul; ca pelinul; pierdere; plăcere; plăcut; plînset; papile gustative; prost; realitate; rece; respingător; rîs; sare; sărac; sărutul mirilor; sentiment; sex; simt; sîmburi; sînge; soartă; soț; speranță; spurcat; stări de vomă; pe suflet; suspans; suspin; trădare; la tineri; ură; ușă; vai; veninos; verde; de viață; vișine; vomit; vreme; de vreme (1); 807/190/69/121/4 amintire: copilărie (80); plăcută (46); frumoasă (44); trecut (43); memorie (42); poză (21); nostalgie (19); vis (18); plăcere (17
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ene; moșneagul; muritor; necăjit; nene; nepot; nepoți; nou; oboseală; odihnă; olog; pat; părinte; părinți; păun; persoană; peste 60 ani; piatră; și prăpădit; pribeag; prost; protejare; proteză; puternic; rude; sat; sărman; sărut; simpatic; slăbiciune; staj de viață; statut; stejar; stimat; suflet; suspin; șobolan; știutor; tata; tată; teamă; prea tîrziu; toiag; trecere; țap; țăran; umil; urît; ursuz; vechime; vecinii; vesel; veșnicie; viață; viață spre sfîrșit; vioi (1); 798/189/78/111/0 bea: apă (250); sete (76); vin (60); alcool (31); suc (29
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
partener; pasă; patrie; pătrunzător; persoane dragi; persoane; peste; Petrea; plai; plăcut; plecare; plus; poezie; prieten; prietenie; regret; regrete; român; sentiment greu de suportat; sentință; sfîrtecare; simț; a simți lipsa; simțire; slăbiciune; soț; stare; stare de neliniște; stare emoțională; suferi; supărat; suspin; de Tania; tata; de tine; tînjire; Tudor; de țară; uitare; ură; uscăciune; vedea; vedere; veselie; veșnic; de viață; a vrea; vreme (1); 804/237/81/156/0 dormi: somn (127); odihnă (115); pat (59); vis (36); odihni (35); liniște (33
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lacrimă (9); plăcere (9); sufletească (8); frică (7); necaz (7); rău (7); sînge (7); amărăciune (6); bucurie (6); măsea (6); spital (6); disconfort (5); minciună (5); pierdere (5); plînge (5); supărare (5); amar (4); apăsare (4); dor (4); neplăcere (4); suspin (4); viață (4); alinare (3); amară (3); bolnav (3); depresie (3); dinte (3); dragoste (3); fericire (3); furie (3); gît (3); inimă (3); medicamente (3); negru (3); neplăcut (3); om (3); problemă (3); putere (3); of (3); sentiment (3); simțire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
minge; moarte; monedă; neinteresant; neon; nisip; nu; oboseală; te oprește; ouă; pal; pară; pățanie; pere; perete; pix; plictisit; PNL; portocală; portocaliu; porumb; posomorît; puișor; puiul; pur; purpuriu; răceală; relaxare; roșu+albastru; roșul; ruginit; sare; senin; slănină; speranță; splendid; strident; suspiciune; suspin; timid; trist; tristețe; ureche; UVT; vară; vesel; violet; vopsea (1); 781/167/69/98/0 găină: ou (197); ouă (97); pasăre (84); cocoș (83); pui (35); animal (28); pene (23); mîncare (19); carne (17); supă (15); ciorbă (8); coteț (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ca piatra; piedică; pierdere; plecare; plîngăcios; potrivnic; de prețuit; de priceput; prieten; puternică; răbdare; rău; realizări; saci plini cu ceva; sacul; sărac; sărăcie; serviciu; sfat; siguranță; singur; situație; slab; mai slăbește; solicitare; spate; speranță; stare; stăruință; strategie; pe suflet; sufletesc; suspin; școală; tablou; taler; tare greu; temelie; timp; timpul; tona; tonă; tone; tot; transpirație; a trăi; de trăit; trecător; tren; trezire; umăr; umeri; urat; urcuș; în viață; vicii; viitor; volum; voluminos; zadar; de zis (1); 778/265/77/188/0 grîu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trist (17); curată (15); fericire (14); sărată (14); obraz (10); plînge (10); emoție (8); plînset (7); bucurie (6); picătură (6); sărat (5); zîmbet (5); cristal (4); dor (4); iubire (4); jale (4); necaz (4); rece (4); slăbiciune (4); strop (4); suspin (4); amar (3); dulce (3); Ovidiu (3); pură (3); puritate (3); regret (3); ud (3); chin (2); copil (2); curat (2); dureroasă (2); emoții (2); față (2); lac (2); mama (2); nefericire (2); lui Ovidiu (2); a plînge (2); pur
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu vreau; nu!; nu; obraz; orb; pace; pacoste; pastilă; părere; pățanie; pedeapsă; pericol; piedică; pierdere; plînset; Ponta; potop; prăpăd; prieteni; problema; problemă of.; război; rece; refuz; se revarsă; rezistență; rugăciune; rușine; separare; soluții; spaimă; sper că nu; suferința; suflet; supărat; suspin; suspine; șansă; teamă; trai; treabă; trecător; trouble; uitat; umilință; un pas înainte; uragan; ură; vai (1); 791/185/68/117/0 negru: alb (154); întuneric (80); culoare (43); întunecat (38); moarte (37); doliu (31); închis (29); noapte (24); pămînt (24
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nouă zi; oase; omenesc; oprire; osul; paie; pădure; păsări; plajă; ploaie; poposi; poticni; preț; prînz; profesorii; randament; ready; realizare; recompensă; recrea; recreat; relax; relaxant; revigorare; sănătate; sărac; sărbători; scaun; se reface; seară; senzație; sicriu; simplitate; somn dulce; sport; stau; stîncă; suspin; tabără; televizor; tînăr; umbră; vesel; viața; vis; vitalitate; zbîrcit; ziua; zîmbet (1); 797/182/64/118/0 om: ființă (162); persoană (78); bun (48); viață (32); animal (26); suflet (18); bărbat (15); individ (15); femeie (11); rău (11); eu (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părăsit; părinți; părinții; păsări; pedeapsă; piper; pisică; plec; pleca de lîngă cineva; plecai; primăvara; primăvară; problemă; pustiu; rămas-bun; rămîne; refugiu; reîntoarce; reveni; rîndunică; rîndunici; ruină; sărăcăcios; sărăci; scapă; scăpa; scăpare; secat; sfînt; singură; slab; solo; spate; stol; stradă; Stratin Cristina; suspine; a susține; școală; a termina; toamnă; trăda; trădător; a trece mai departe; trup; țărm; uită; urît; viața; viață fizică; viitor; zboară; în zbor; zbura (1); 794/274/91/183/1 părea: aparență (39); iluzie (32); impresie (29); arăta (16); frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neajutorare; nemulțumire; nenorocire; neputință; nervi; nervoasă; niorcăială; obraz; ocărî; oftează; om; omul; palid; pix; plăpînd; preferință; proastă; probleme; rană; răsunător; rău; răutate; renaște; repede; salcie; sărat; sărmana; scîrbă; sensibilă; sensibilitate; sentimente; singurătate; soacră; strigă; a suferi; suferințe; din suflet; suflet; suspin; știu; timp; tipă stresată; tînguie; tragedie; trădare; trebuie să vezi de ce; a fi trist; tristă; tristeți; țipete; umăr; urlă; urlet; ușurare; vede; zbiară; zgomot; zgomotos; zice; zîmbet; zîmbi(1); 794/165/45/120/0 poartă: ușă (129); intrare (85); gard
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
odihnit; odihnitor; pauză; pătrat; perne; pierdut; plăcere; plăcut; pliabil; plictiseală; podea; poziție; profesor; reazem; repaus; respira; pe rotile; rotund; scaun la cap; scîrțîit; scump; a sta așezat; stai jos; de stat; pentru stat; stat jos; statornicie; pe ce stăm; stresant; suspin; șede; șes; șezînd; taur; telefon; toaletă; trap; țării; ură; ușurință; verde; vopsit (1); 790/182/82/10/0 scăpa: fugi (41); evada (33); libertate (25); pierde (25); fuge (21); prinde (17); ușurare (17); a fugi (16); închisoare (16); liber (16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
omul; orgoliu; oribil; părinți; părinții; pe; persoane; pisică; a plînge; plîngere; plîns; plînset; posomorî; prietena; priveliște; problemă; profesor; prostie; provoacă; rană; ranchiună; răni; rănire; reacție; regret; reuși; revoltă; rîde; rîs; roși; scuze; sensibil; sentiment; sista; sîcîi; sora; stres; striga; suferi; suspine; nu știu; tachina; teamă; test; timid; pe tine; ceva trist; tot; a trăda; țintă; ușor; vecin; vecina; vecinul; verb; vesel; veselie; veste; vină; viola; vorbă; vorbe; a vorbi cinstit; vulnerabil; zbucium; zgomot (1); 780/296/89/ 207/0 supărare: tristețe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
căderea frunzelor; călduroasă; cărămiziu; cenușiu; cireșe; cîmp; colorat; colorată; copac; copac cu frunze vestejite; covor de frunze; cules; culoare (roșu, galben); da; decor; depresiv; dovleac; este; facultate; frunze căzute; frunze galbene; frunze moarte; frunze ofilite; frunze, anotimp; fulger; glod; greutate, suspin; gutui; înțelept; întunecos; jale; Lavinia; liniște; mere; minunată; miracol; miroase a ars; mîhnire; monotonie; multicoloră; musafiri; nașpa; noi; noroi; nuci; octombrie; ofilire; paradis; pastel de culori; perfect; ploios; plouă; portocalie; posomorîtă; primăvara; pustiu; putrefacție; răcoroasă; răscumpără; răsfăț; recolta; roșcată; roditor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]