6,881 matches
-
cerul senin. Vara-i cu florile toate în brațe Și glasul ei pare tot mai străin. Nu mă desparte nici toamna Nici iarna și nimeni nicicând, De Tine-s legată cu veșnicia Cu lanțul iubirii pururea sfânt. Toamna e pasul tăcut, veșnicit De dragostea cu sacre hotare... Cine deplânge timpul trecut, Prin anotimpuri iubire nu are. Baia Mare, 3 septembrie 2016 Cuvinte presărate Cuvinte presară azi cerul prin mine, Ca și buchete de flori de alese culori. Se înalță privirea în lacrimi
PAŞI DE IUBIRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375607_a_376936]
-
ZIS DUMNEZEU Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 2350 din 07 iunie 2017 Toate Articolele Autorului nu-mi aduc prea bine aminte zâmbetul lui și nici ultimele îmbrățișări știu doar că pe întunericul din noapte scrijeleam cu unghiile - TATA tăcut de sub umbra rămasă undeva în timp mă privea Dumnezeu de parcă nu s-ar fi întâmplat mai nimic până în ziua în care mi-a șoptit întoarce-te în lumină și în zborul de pasăre niciodată în umbrele care nu se văd
ÎNVAŢĂ SĂ PLÂNGI, MI-A ZIS DUMNEZEU de TEODOR DUME în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371831_a_373160]
-
în: Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Străina din mine nu vrea să spună de unde mă știe, dar, uneori, îmi lunecă prin suflet cu pași foșnitori ca un grafit ascuțit pe luciul unei coli de hârtie. Tăcută ca umbra, de parcă ascunde o vină în fiecare noapte o aud cum suspină; întotdeauna se trezește în zori, scutură cerul de nori și zâmbește nefiresc de senină. Străina din mine nu vrea să spună de unde mă știe, dar cunoaște bine
DUALITATE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371925_a_373254]
-
stea în pat. Drumul umed, nu foarte aglomerat, păstrând urmele unui strat subțire de fard zăpeziu, se întinde leneș spre Munții Gurghiu, promițători prin zăpezile scânteietoare de pe culmile sprijinite-n nori. Fetița mea privește spectacolul începutului de iarnă, neobișnuit de tăcută și cuminte, așa încât gândurile mă fură și mă duc departe, în timpurile în care Sfântul Andrei a poposit pe meleagurile nosatre și ne-a creștinat. Să tot fie vreo 2000 de ani de-atunci! Am uitat să-mi pun busuioc
SLUJBA DE SF.ANDREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371971_a_373300]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > RETROSPECTIVĂ 2013 Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Retrospectivă -2013 În dispute fără noima când cei mulți rabdă tăcut Omenirea se îndreaptă spre-un final necunoscut Se revoltă izolați, înfruntând veacul nebun Numai cei născuți din piatră, scut pământului străbun. Bizar, o minoritate ne impune crezul ei Prin unelte selectate din tâlhari și derbedei Ne impun perversiunea cei cu
RETROSPECTIVA 2013 de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372002_a_373331]
-
lunii îi călăuzeau pașii prin lan. Aproape că legase jumătate din suprafața secerată. Aduna cu brațele, strângea tare snopul sub genunchi, băga legătura de cicoare pe sub el, apoi o împletea să fie snopul cât mai strâns. Lucra ca un robot tăcut și îngândurat. A început să se lumineze de ziuă. Peste puțin timp soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului, iar razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlnea în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
de stâncă-n zborul Către zâna cea frumoasă. Trec peste pământ și ape Și, doar cât ai zice pește, Ori cât ai clipi din pleoape, Drumul lor brusc se sfârșește. Zâna-n brațe-l înfășoară Și-l privește-n ochi tăcută, El, cu inima ușoară, O strânge și o sărută. Prințu-abia, abia mai poate, Bagă mâna sub tunică, Din chimir inelul scoate Și i-l pune-n palma mică. Ea în juru-i se rotește, Bucuroasă ca o pruncă, Sare-n sus
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
Acasa > Stihuri > Momente > INSOMNIE Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului Cade cortina nopții de vară În aplauzele umbrelor tăcute Felinarele zâmbesc în lumini de ceară Străzilor aurite de stelele mute. Se-aud câțiva pași ușori și timizi Ecoul lor slab se stinge-n cerneală Sunt pași șovăielnici, triști și rigizi Ce scriu o poveste pe strada goală. Nesomnul îi
INSOMNIE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372298_a_373627]
-
nicăieri, Cu pasul șovăielnic, parcă plutind pe drum, Cu ultime speranțe, și-alea făcute scrum. Apoi, când crezi că-i gata, că totul s-a sfârșit, Pe calea dezolării pășind spre asfințit, Zărești printre mesteceni, care foșnesc mereu, Modestă și tăcută casa lui Dumnezeu. Pătrunde cu credință, să-ți lasi aici durerea, Soarbe-i mireasma sfântă, și-ți regăsești puterea!... Și... cugetă, pe urmă, să vezi cum este omul: Când îl învinge viața, se-ntoarce către Domnul! Cu-a Lui lumină
PRINTRE MESTECENI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372315_a_373644]
-
răsună de la un mal la altul al Prutului, fiecare vers fiind impregnat cu mai multă tăcere decât cuvânt. “Berzele/ au înălțat/ un pod peste Prut,/ Zidind/ cerul mlăștinos/ pe aripi de lut./ Nechează,/ din sălcii,/ pierdutele maluri,/ Strecoară/ în inele/ tăcutele valuri./ Berzele/ au împletit/ pâinile în nori,/ Dospite/ și puhave/ la podul de flori... (Berzele au înălțat un pod peste Prut) Răbufnind într-o primăvară timpurie, iubirea, care se zidește în fiecare filă a cărții, trece și se conturează prin
BASORELIEFUL “MĂNĂSTIRILOR DIN GÂNDURI” A LUAT FORMA ACESTEI PRIMĂVERI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372349_a_373678]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DOAR UN IZVOR Autor: Daniel Vișan Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Erai însetată pe-un drum în deșert Pierdut printre dune, tăcut și pustiu, Ascuns de nisipuri, flămând și incert, Mergând spre iluzii ascunse-n neviu. Erai rătăcită - morgană-n real - Prin vise ciudate, prin prafuri de timp, Credințe trecute prin ciur cerebral În cioburi scăpate de zei din Olimp. Erai mai
DOAR UN IZVOR de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372372_a_373701]
-
am gândit c-aș putea și aș vrea Să-ți ies înainte pe-un drum nevăzut, Să-ți stau la picioare-ntr-un nou început, Să-ți văd chipul blând cum se-apleacă, ușor, Sorbindu-mi iubirea cu-n zâmbet tăcut, A oazei stăpână, iar eu ... un izvor. Referință Bibliografică: Doar un izvor / Daniel Vișan Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1845, Anul VI, 19 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Vișan Dimitriu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DOAR UN IZVOR de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372372_a_373701]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > PUNEȚI PE SHUT DOWN NEGATIVISMUL, SĂRUTAȚI UN ROTTWEILER ! Autor: Mihaela Doina Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Conversațiile matinale reușite își trag rădăcinile din întâlnirile animaliere. Mergeam tăcută azi-dimineață pe ulița cu carisme umblărețe. Posesorii cu patru picioare îmi zâmbeau moinesc spre a-mi lăsa la vatră frigul din gene și undele negative. Mâinile mele le atingeau coastele , sunetul schițat părea ca al unei violine ce îmbrățișează terasamentul
PUNEȚI PE SHUT DOWN NEGATIVISMUL, SĂRUTAȚI UN ROTTWEILER ! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372386_a_373715]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > STRIGĂ-MĂ, TĂCUT Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului nu te mai încrede în oameni mi-a zis mama ceea ce vezi să nu vezi ceea ce auzi să nu auzi închide ochii și taci nu
STRIGĂ-MĂ, TĂCUT de TEODOR DUME în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372411_a_373740]
-
trist tu ești omul ce caută prin lumină risipirea întoarce-te apoi cu-nțelepciune la casa aceea nelocuită de ceva vreme să nu plângi când foșnetul singurătății va ajunge la os îngenunchează pe pragul tocit de durere și strigă-mă tăcut Referință Bibliografică: strigă-mă, tăcut / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul VII, 08 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
STRIGĂ-MĂ, TĂCUT de TEODOR DUME în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372411_a_373740]
-
-i spun, dar e mai bine să-i scriu, boala asta mă taie-n două, ca un bisturiu. Cuvinte fără noimă îmi vin în minte, caut un sens. Să continui sau să încerc să mă-ndrept din mers? Am pasul tăcut și-agale când mă-ndrept spre ea, rugându-mă-n gând, în ceasul al doisprezecelea. În genunchi o implor, cu lacrimi, să-mi jure credință, dar cine-mi dă dreptul?...și ea e tot o ființă... Referință Bibliografică: GELOZIA, BOALĂ
GELOZIA, BOALĂ GREA de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372415_a_373744]
-
Ferește-ți gândul de negre ispite, Și oferă din plin inimii tale culori. Aruncă-ți chemările prin dese păduri, Și nu implora vântul să te mângâie. Presară-ti pe pe tălpi, poteci cu multe flori. Și cântă, și cântă, cântece tăcute. Citește mai mult Surprinde-ți viața cu un surâs,Poate și cu-n strop de petale,Ancoreaza-te în timp cerând parcă loc,De gand, de vis și poate de albă întrebare.Oferă din plin inimii tale un dar.Un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
Ferește-ți gândul de negre ispite, Și oferă din plin inimii tale culori.Aruncă-ți chemările prin dese păduri, Si nu implora vântul să te mângâie.Presară-ti pe pe tălpi, poteci cu multe flori. Și cântă, și cântă, cântece tăcute.... XXVI. VIS ÎNDRĂZNEȚ, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015. Am visat că îmbrățișez cerul cu brațele. Pe umeri, stelele își vărsau praful de lumină. Am visat că picioarele îmi erau înfipte în pământ, Iar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
din plin prin propria-i mizerie atavică ... Pe strada unde locuiesc de un deceniu, în fiecare zi, cam la aceeași oră a serii, trece un copil. Nu are mai mult de doisprezece-treisprezece ani și este un puști al străzii. Mereu tăcut, cu privirea tristă, se așează pe singura bancă din fața blocului. Stă și așteaptă necerând nimănui ceva. Multă lume trece pe lângă el, unii îi aruncă o uitătură scurtă, alții îl ignoră pur și simplu. Dar oamenii miloși din zonă pun pe
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
ecou peste suferințele ,întinderile crepusculare . Nu știu ce-aș mai fi putut sa fac ,să facă ,!? Poate, în sfărsit să-mi vorbească ;deși mult prea greu , Prea frumos ,...sau să tacă Totuși poleind atătătea împăninteniri ,frumuseți Ce-mi însăngerează privirile ... Tăcute lacrimi mi se răstignesc între orbite Cănd nu mai mștiu ce face îngerul, Poate este pierdut ,poate împietrit , Printre constelații Cănd eu întunecatul ,întunecatul , Încă ,încă ,mă mai zbat În umbra fostei lui aripi ,fostului gănd , Răsucindu-mă ca-n
POEM CU ÎNGERUL DE LĂNGĂ MINE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372473_a_373802]
-
n drumul spre oriunde, Ofrande'n galben, ocru, arămiu, Îndestulând covorul pământiu Cântând prin moarte, noii vieți, colinde. Spre stratul moale de foșnire mută, Valsează sinecuri din nori desprinse, Cu soli fecunzi sosiți ca daruri ninse, Vor zămisli o plapumă tăcută. Vreau liniștea din alb să te pătrunză! Pe fulgul tău, schimbat de'acum în seve, L'ai mai lăsa, oftând, să te întrebe: Crezi că mai vrei să-mi fii o dată frunză? *** Referință Bibliografică: Oftează frunze ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
OFTEAZĂ FRUNZE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372509_a_373838]
-
răsună de la un mal la altul al Prutului, fiecare vers fiind impregnat cu mai multă tăcere decât cuvânt. “Berzele/ au înălțat/ un pod peste Prut,/ Zidind/ cerul mlăștinos/ pe aripi de lut./ Nechează,/ din salcii,/ pierdutele maluri,/ Strecoară/ în inele/ tăcutele valuri./ Berzele/ au împletit/ pâinile în nori,/ Dospite/ și puhave/ la podul de flori... (Berzele au înălțat un pod peste Prut) Răbufnind într-o primăvară timpurie, iubirea, care se zidește în fiecare filă a cărții, trece și se conturează prin
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
răsună de la un mal la altul al Prutului, fiecare vers fiind impregnat cu mai multă tăcere decât cuvânt. “Berzele/ au înălțat/ un pod peste Prut,/ Zidind/ cerul mlăștinos/ pe aripi de lut./ Nechează,/ din salcii,/ pierdutele maluri,/ Strecoară/ în inele/ tăcutele valuri./ Berzele/ au împletit/ pâinile în nori,/ Dospite/ și puhave/ la podul de flori... (Berzele au înălțat un pod peste Prut) Răbufnind într-o primăvară timpurie, iubirea, care se zidește în fiecare filă a cărții, trece și se conturează prin
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1723 din 19 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului EXIST ȘI SUNT Exist și sunt în romanța tristă a vieții Nu-ți cer nimic, decât să mă vezi sau măcar să mă observi că exist și sunt. Tăcută... Tristă... Bizară... Practică și chiar... ușoară. Nu-ți cer nimic decât să mă vezi sau măcar să mă observi, că sunt aproape, că mă lovesc de noapte. Stele-mi cad din păr și mă picură vremea. Traversează-mă, ca să știi că
EXIST ŞI SUNT de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372544_a_373873]
-
ÎN TOAMNA VIEȚII LOR Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Iarnă din încheieturile zării parcă se așteaptă un semn să fie acel semn de tandră îmbiere la viață la continuitate stradă tăcută frunze așternute domină tonul de culoare colori de vis gesturi alese brațe deschise către intersecția iernii iernii fără zăpadă priviri către toamna din iarnă asupra frunzelor așezate cuminți le simt viața mai mult culoarea lor îmbătrânirea o viață de om
FRUNZELE IERNII ÎN TOAMNA VIEŢII LOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372830_a_374159]