4,810 matches
-
a trăda, de a-l părăsi pe domn. Acest punct de vedere este formulat de un cadru universitar. Literatură superficială, de proastă calitate, în locul unei analize atente a documentelor, a faptelor. Trebuie să admitem că Ștefan, după victoria categorică asupra tătarilor, s-a deplasat spre sud cu oastea sa. Nu cu 10.000, cum zice Baltazar de Piscia, ci cel puțin cu 15.000, cât alcătuia oastea cea mică. Deși N. Iorga a crezut în cele afirmate de Baltazar, în Istoria
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mică. Deși N. Iorga a crezut în cele afirmate de Baltazar, în Istoria armatei românești, a fost de părere că țăranii s-au risipit cu acordul domnului, pentru a face rost de provizii. Să se țină seama de faptul că tătarii n-au putut prăda decât o mică parte din nord-vestul Moldovei, deci nu toți țăranii plecau să-și caute familiile, cei mai mulți, majoritatea, mergând în locuri pe care războiul nu le afectase, pentru a se aproviziona, cu porunca să se întoarcă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
părți și m-au găsit singur pe mine, cu toți ostașii mei împrăștiați, ca să-și apere casele...”. Această relatare, făcută de Țamblac în numele domnului, sugerează că oamenii trimiși după hrană și să-și găsească familiile, în zona în care prădaseră tătarii, nu se întorseseră încă în tabără, informație care nu concordă cu ceea ce spunea slujitorul lui Vlad Țepeș. Afirmația potrivit căreia domnul se afla atacat din trei părți este explicată astfel: turcii dintr-o parte, domnul Țării Românești din altă parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se întorseseră încă în tabără, informație care nu concordă cu ceea ce spunea slujitorul lui Vlad Țepeș. Afirmația potrivit căreia domnul se afla atacat din trei părți este explicată astfel: turcii dintr-o parte, domnul Țării Românești din altă parte, iar tătarii din alta. Oastea Țării Românești constituia o primejdie, dar din câte se cunosc despre felul în care s-a desfășurat campania din 1476, aceasta nu a participat la lupte. În ceea ce privește pe tătari, slujitorul lui Vlad Țepeș ne furnizează unele amănunte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
parte, domnul Țării Românești din altă parte, iar tătarii din alta. Oastea Țării Românești constituia o primejdie, dar din câte se cunosc despre felul în care s-a desfășurat campania din 1476, aceasta nu a participat la lupte. În ceea ce privește pe tătari, slujitorul lui Vlad Țepeș ne furnizează unele amănunte care permit o reconstituire a evenimentelor. I. Ursu considera că relatarea lui Baltazar de Piscia nu are nici o valoare, autorul ei fiind rău informat. De aceea, I. Ursu considera că a avut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
furnizează unele amănunte care permit o reconstituire a evenimentelor. I. Ursu considera că relatarea lui Baltazar de Piscia nu are nici o valoare, autorul ei fiind rău informat. De aceea, I. Ursu considera că a avut loc o singură confruntare cu tătarii, cea despre care amintește slujitorul lui Vlad Țepeș. Lupta cu tătarii din nordul Moldovei nu poate fi negată. Există o a doua confruntare cu tătarii, după cum reiese din scrisoarea slujitorului lui Vlad Țepeș și după cum ne sugerează prezentarea lui Țamblac
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
considera că relatarea lui Baltazar de Piscia nu are nici o valoare, autorul ei fiind rău informat. De aceea, I. Ursu considera că a avut loc o singură confruntare cu tătarii, cea despre care amintește slujitorul lui Vlad Țepeș. Lupta cu tătarii din nordul Moldovei nu poate fi negată. Există o a doua confruntare cu tătarii, după cum reiese din scrisoarea slujitorului lui Vlad Țepeș și după cum ne sugerează prezentarea lui Țamblac în fața Senatului venețian. Și anume, este vorba de încercarea turcilor de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rău informat. De aceea, I. Ursu considera că a avut loc o singură confruntare cu tătarii, cea despre care amintește slujitorul lui Vlad Țepeș. Lupta cu tătarii din nordul Moldovei nu poate fi negată. Există o a doua confruntare cu tătarii, după cum reiese din scrisoarea slujitorului lui Vlad Țepeș și după cum ne sugerează prezentarea lui Țamblac în fața Senatului venețian. Și anume, este vorba de încercarea turcilor de a cuceri cetățile din sudul Moldovei, iar acest eveniment poate fi plasat când Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Neamțului. Slujitorul lui Vlad Țepeș considera că atacul din sudul Moldovei a avut loc atunci când sultanul se hotăra să părăsească valea Siretului, pentru a-l urmări pe Ștefan. Slujitorul lui Vlad Țepeș informa că „au venit cam 10.000 de tătari în sprijinul” sultanului. Dar „le-au ieșit înainte trupele voievodului aproape de Cetatea Albă și i-au risipit și au fost eliberați vreo cinci mii de inși dintre supușii săi pe care îi luaseră în prinsoare. Venind o parte din flota
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dacă l-ar învinge ar dobândi acele locuri fără trudă”. Este limpede că flota turcă venise cu gândul de a asedia Cetatea Albă și Chilia, iar în sprijinul ei au venit și trupe turcești dar și cei 10.000 de tătari. Numai cu asemenea forțe se dovedise că nu se poate întreprinde nimic serios, iar sultanul a înțeles că, cele două cetăți nu puteau fi cucerite, decât după ce Ștefan cel Mare ar fi fost înfrânt. Cum nu s-a întâmplat acest
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au lăsat singur, și s-a întâmplat ca mai sus. Și, de ar fi fost dușmanul singur, încă n-ar fi fost atâta rău, dar el a făcut să vie cealaltă Țară Românească (l'altra Valachia), de o parte, și tătarii de alta, și el însuși cu toată puterea lui, și m-au încunjurat din trei părți, și m-au găsit pe mine singur, și toată oastea mea risipită, ca să-și scape pe ai lor. Și bage de seamă Excelența Voastră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Despre intențiile lor se știa încă de la începutul verii. Ele reprezentau o amenințare directă pentru Veneția. Venețienii au încercat să realizeze o mare coaliție antiotomană la care să participe și hanul Hoardei de Aur, Ahmed. Asta ar fi însemnat ca tătarii de pe Volga să vină în Moldova prin stepele nord-pontice și să străbată o parte din teritoriile care țineau de coroana regelui polon. Acest lucru nu-i convenea lui Cazimir, iar succesele unei asemenea coaliții ar fi întărit poziția internațională a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ivan al III-lea că „în părțile acestea, numai eu unul am rămas, și din două părți este păgânătatea cea grea, iar din trei părți se numesc creștini, dar mie îmi sunt mai răi ca păgânătatea”. Păgânii erau turcii și tătarii, dar în anii 1475-1477, Ivan al III-lea se afla în conflict deschis cu hanul Hoardei de Aur și era aliat cu tătarii din Crimeea care deveniseră vasali ai sultanului. Este greu de crezut că în asemenea împrejurări Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trei părți se numesc creștini, dar mie îmi sunt mai răi ca păgânătatea”. Păgânii erau turcii și tătarii, dar în anii 1475-1477, Ivan al III-lea se afla în conflict deschis cu hanul Hoardei de Aur și era aliat cu tătarii din Crimeea care deveniseră vasali ai sultanului. Este greu de crezut că în asemenea împrejurări Ștefan cel Mare ar fi nădăjduit un ajutor din partea țarului împotriva propriilor aliați. Solia lui Ștefan trebuie să fi avut loc după 1480, când încep
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor se ridica la 40.000, în 1475. Mai erau achingii, călăreții care mergeau în dobândă, circa 15-20.000, care se deplasau înaintea armatei, aruncând groază prin sălbăticia cu care se comportau față de locurile prin care treceau. Baiazid ceruse hanului tătar să vină cu forțele sale, peste 50.000 de călăreți și, după cum spunea secretarul Serenissimei, Giovanni Dario, acesta era „gata să îndeplinească orice poruncă a sultanului”. După cucerirea Chiliei, ei au fost trimiși ca avangardă spre Cetatea Albă și, cu toate că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sale, peste 50.000 de călăreți și, după cum spunea secretarul Serenissimei, Giovanni Dario, acesta era „gata să îndeplinească orice poruncă a sultanului”. După cucerirea Chiliei, ei au fost trimiși ca avangardă spre Cetatea Albă și, cu toate că erau frânți de oboseală, tătarii au traversat într-o noapte și o zi o regiune pustie, fără să mănânce și fără să bea „pentru că erau viguroși și nu simțeau nici foame și nici sete”. Acestor forțe aveau să li se adauge și 20.000 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Albă, i-a dus la Constantinopol, sau în Asia Mică. O parte dintre tineri au fost trecuți în rândul ienicerilor. Pentru mai multă siguranță, în afara garnizoanelor celor două cetăți, Baiazid a așezat între Chilia și Cetatea Albă pe un han tătar, Mustafa, care a rămas în aceste părți mai mulți ani. După ce a luat aceste măsuri, sultanul a trecut Dunărea și (prin Dobrogea), s-a îndreptat spre capitala Imperiului. Surprinde, totuși, rapiditatea cu care cele două cetăți au capitulat. Sa'adeddin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de le făcea zminteală”. Un geniu militar ca Ștefan cel Mare nu putea primi o luptă „la gol”, adică în câmp deschis, cu un adversar mult superior din punct de vedere numeric. Dacă ar fi să dăm crezare izvoarelor, numai tătarii numărau 50.000 de călăreți care, în câmp deschis, așa cum se prezintă terenul în sudul Moldovei, ar fi putut manevra, și oastea lui Ștefan ar fi fost învăluită și distrusă. Un singur domn a încălcat tradiția și a îndrăznit să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
transformarea Budei în pașalâc, în 1541. Jurământul de la Colomeea Ocuparea celor două cetăți din sudul Moldovei afecta și interesele economice ale Poloniei. Din punct de vedere militar, pericolul otoman devenea și mai mare, dacă se are în vedere că hanatul tătar, în stăpânirea căruia intrau stepele din nordul Mării Negre, devenise vasalul sultanului. Stăpânirile tătarilor erau vecine direct cu cele ale regatului polon; așadar, primejdia se afla acum la hotarul regatului. Mizând pe interesele economice și militare ale Poloniei, Ștefan, fără nici un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din sudul Moldovei afecta și interesele economice ale Poloniei. Din punct de vedere militar, pericolul otoman devenea și mai mare, dacă se are în vedere că hanatul tătar, în stăpânirea căruia intrau stepele din nordul Mării Negre, devenise vasalul sultanului. Stăpânirile tătarilor erau vecine direct cu cele ale regatului polon; așadar, primejdia se afla acum la hotarul regatului. Mizând pe interesele economice și militare ale Poloniei, Ștefan, fără nici un aliat de nădejde, s-a orientat spre realizarea unei înțelegeri mai strânse cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trimită sultanului 40 de cai și 24 de șoimi. E greu de spus dacă în tratat s-a menționat faptul că Moldova trebuia să acorde dreptul oștilor otomane de a trece spre Polonia. În 1492, se va cere permisiunea ca tătarii să treacă prin Moldova, ca supuși ai sultanului, iar în 1498, se va cere îngăduința ca trupele otomane să traverseze Moldova. Ștefan cel Mare a refuzat să le acorde trupelor turcești permisiunea de a trece prin Moldova. Este posibil, însă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe Chilia, urmând ca acestea să formeze baza de operații în luptele cu Baiazid. Realizarea unui asemenea plan însemna o mare primejdie pentru Moldova, Ungaria și Polonia. Bogdan s-a adresat regilor celor două țări vecine, cerându-le ajutor. Hanul tătar, pentru a izola Moldova, trimite un sol la curtea regelui polon ca să încheie un tratat de pace. Intenția hanului era să cucerească Suceava și să-și așeze tabăra în această cetate. În primăvara anului 1511, Selim își împarte armata în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anului 1512, Bogdan cere îngăduința lui Baiazid ca să-l atace pe Selim, care se afla la Cetatea Albă. Dar situația se schimbă brusc: în Polonia ajungeau vești, la 12 martie, potrivit cărora Bogdan se înțelesese cu Selim și cu hanul tătar. Această apropiere dintre domnul Moldovei și Selim s-a datorat împăcării lui Selim cu tatăl său, Baiazid, de la care Selim primește cetățile de la Dunăre, începând cu Caffa până la Nicopole. Selim devenea, astfel, mai puternic și mai de temut, din care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
începând cu Caffa până la Nicopole. Selim devenea, astfel, mai puternic și mai de temut, din care cauză polonii și ungurii iau măsuri de apărare. În noile împrejurări politice și militare, în aprilie 1512, Bogdan duce tratative cu Selim și hanul tătar, dar nu va încheia un tratat de pace până la Sfântul Gheorghe. Și, totuși, până la 6 aprilie, trebuie să se fi încheiat un tratat cu Selim. După această dată, Bogdan va încheia un tratat cu hanul tătar, dar la îndemnul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu Selim și hanul tătar, dar nu va încheia un tratat de pace până la Sfântul Gheorghe. Și, totuși, până la 6 aprilie, trebuie să se fi încheiat un tratat cu Selim. După această dată, Bogdan va încheia un tratat cu hanul tătar, dar la îndemnul lui Selim (se tamquam jussus esset a Selimbegk, quod pacem cum Tartaro Precopensi fecerit), ca, în informația ajunsă în Polonia, să se arate că pacea cu tătarul s-a făcut la porunca lui Selim („Valachus literis suis
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]