8,384 matches
-
nuvelă). Apar cronici la volumele Schimbarea la față de Emil Cioran și Fortul 13 de Dragoș Protopopescu. Ion Agârbiceanu e prezent în paginile revistei cu File dintr-un carnet. Extrem de utilă este cercetarea lui Ion Banu, Ardealul și „Convorbirile literare”. Cronica teatrală e susținută de Ion Cantacuzino. Alți colaboratori: T.C. Stan, Ion Molea, Vintilă Paraschivescu, Mihail Novac, Petre Paulescu, Alexandru Al. Leontescu, Ovid. Densusianu-fiul. A.S.
LINIA DREAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287818_a_289147]
-
și culturală a emigrației române, mai multe generații de intelectuali și scriitori întreținând cu talent și patriotism spiritul creator românesc. Sunt trecute în revistă publicațiile exilului, cărți și reviste, expozițiile de pictură și sculptură (inclusiv cele venite din țară), spectacole teatrale, aparițiile la televiziune, filmul, congresele Societății Academice Române la Paris, tipăriturile fundațiilor culturale, activitățile cenaclurilor literare. Rubrica „Primite la redacție” înregistrează volume ale autorilor români din emigrație. Cu numărul 42-43/1979 debutează rubrica „Antologia rușinii”, ce adună fragmente de texte
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
Însingurat, sau Cuza Marinescu, descriind lupta pentru expresivitate în Dificultățile și eroismul poetului. Semnalabil e și studiul doct al lui Florea Țuțugan, Operele filosofice ale lui Dimitrie Cantemir. Sectorul animat al revistei este ilustrat de rubricile de cronici - literară, istorică, teatrală și chiar sportivă - și „Reviste”. La „Cronica literară” F. G. Pajiște consemnează elogios volumele Shakespeare de Haig Acterian și Sonete de G. Tutoveanu, Ștefan Codreș comentează Bilanțele literare, iar V. Iftode plachetele Jocul cuvintelor de Matei Alexandrescu și Cartea dorurilor
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
de Haig Acterian și Sonete de G. Tutoveanu, Ștefan Codreș comentează Bilanțele literare, iar V. Iftode plachetele Jocul cuvintelor de Matei Alexandrescu și Cartea dorurilor mele de Petru Stati; tot aici se consacră o evocare scriitorului George Mihail Zamfirescu. „Cronica teatrală” elogiază, sub semnătura lui V. Iftode, spectacolele Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan și Hamlet cu Ion Manolescu, jucate în turneu la Cluj de trupe bucureștene, argumentând și înființarea unui teatru permanent la granița de vest a țării. Printre recenziile de
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
publică, număr de număr, versuri de I. Gr. Periețeanu, Ludovic Dauș, Cincinat Pavelescu, Barbu Nemțeanu, Al. St. Vernescu, G. Millian-Maximin, C. Săteanu și proză scurtă de Vasile Pop, Mihail Mora, V. Scânteie, Emil Gârleanu, A. Nora, accentul cade pe mișcarea teatrală din București (cronici dramatice, interviuri, medalioane dedicate actorilor). Un loc aparte îl ocupă publicitatea și comentariile referitoare la Compania Dramatică Davila, care își deschide porțile la 12 septembrie 1909 cu reprezentarea piesei Stane de piatră de Hermann Sudermann. Apar fragmente
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
lui Traian Demetrescu, Folclorul și Alecsandri, îl acuză pe poet de a fi falsificat materialul popular prin intervenții personale. La moartea lui Mihai Eminescu, în semn de omagiu, se retipărește, după „Convorbiri literare”, nuvela Sărmanul Dionis. Notele bibliografice și cronica teatrală sunt redactate de Grigore D. Pencioiu și de Traian Demetrescu. Revista publică și studii de economie politică, sociologie, educație (Gr. D. Pencioiu, Capitalul și K. Marx, Tr. Demetrescu, Un cuvânt pentru țărani, H. Streitman, Băgări de seamă asupra progresului). Semnificative
REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]
-
din istoria teatrului român). Mihail Strajanu are preocupări de estetică (Principiul artei, Realism și idealism, Estetică), C. Al. Ionescu-Caion și C. Drăgulinescu apar ca autori de studii clasice; se traduce din Ferdinand Brunetière Arta și morala. Mai vie era cronica teatrală, semnată adesea de Th. M. Stoenescu. În 1901, sprijinit de directorul revistei, Caion îl acuză pe I. L. Caragiale de plagiat. Speriat însă de intervenția justiției, Stoenescu se desolidarizează și C. Al. Ionescu-Caion este înlăturat din funcția de prim-redactor al
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
Adelei Xenopol, lui Averchie Macovei, Olimpiei Iliuț și lui C. Drăgulinescu. Legende populare din Bucovina (culese de S. Fl. Marian) și balade din Transilvania (din colecția lui Ion Pop-Reteganul) apar în fiecare număr. Sunt inserate și note biografice, știri literare, teatrale, muzicale, varietăți, cronici dramatice. Adolf Last este autorul unei pertinente prezentări a piesei Năpasta de I.L. Caragiale. R.p. își întrerupe apariția pentru a nu face concurență unui nou periodic, „Gazeta Bucovinei”, editat la Cernăuți, la care trec și colaboratorii publicației
REVISTA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289250_a_290579]
-
Émile Zola, ale cărui scrieri ar fi „un fel de spital” și este dată de pe poziția idealismului neoplatonician și a esteticii tradiționale clasice, fundamentată pe principiul frumosului. Traduceri fac Lia Măgură, M.G. Holban, Dim. C. Zavalide ș.a. Cronicile literare și teatrale sunt susținute de Aurel Alexandrescu-Dorna și Ion C. Bacalbașa. Mai colaborează Florea Simionescu, M. Negru, Elena Poenaru, R. Russu. C.Tt.
REVISTA IDEALISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289216_a_290545]
-
Papadat-Bengescu), Nicolae Petrescu (Despre originalitate), Ion Biberi (Rimbaud văzut de Jacques Rivière), Șerban Cioculescu (Predealul și poetul), Emil Serghie (Un înger vagabond: Dimitrie Stelaru), Tudor Vianu (I. Vlasiu, Eminescu prozator, Mentalitatea estetică și timpul nostru). N. Carandino deține rubrica „Note teatrale”, K.H. Zambaccian este autorul unor comentarii despre pictori români și străini, iar Mihail Fărcășanu semnează articolul Libertate și existență. Bine apreciată este Istoria literaturii române de la origini până în prezent de G. Călinescu, editată recent, despre care scriu Șerban Cioculescu și
REVISTA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289255_a_290584]
-
, publicație apărută la București, lunar, din ianuarie până în iunie 1910, sub direcția lui Virgil Arion. Redactată exclusiv în limba franceză, revista cuprinde articole și studii pe teme politice, sociale, istorice și științifice, cronici teatrale, artistice și muzicale, rubrica „Revista revistelor”, cât și numeroase texte cu caracter literar. Dintre acestea se rețin câteva traduceri în franceză din Ion Creangă (povestirea Moș Ion Roată și Unirea), Barbu Delavrancea (un fragment din drama Viforul), I. Al. Brătescu-Voinești
REVUE DE ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289277_a_290606]
-
cu un comentariu despre volumul În marea trecere de Lucian Blaga, iar Perpessicius cu o serie de recenzii. Printre colaboratori mai figurează Ion Sân-Giorgiu (studiul Știința literară în Germania), F. Aderca (eseul Scriitorii și viața), Ion Marin Sadoveanu (rubrica „Viața teatrală”), Al. Claudian, Alice Voinescu, Șt. Zeletin, M.H. Maxy, H. Sanielevici, Mircea Dem. Rădulescu, Ion Hâncu. I.M.
REVISTA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289254_a_290583]
-
specializată în probleme de teatru, după încercarea, de scurtă durată, făcută de I. C. Fundescu cu revista „Teatrul” (1864). Directorul, actor din generația tânără, pledează pentru înnoirea instituției și reconstituie, împreună cu alți câțiva colaboratori, o imagine văzută din interior a vieții teatrale românești. Om de teatru în formare, preocupat de profesionalismul acestei activități, Livescu are inițiativa consultării autorilor dramatici, a actorilor, publică intervenții, scrisori deschise, anchete incitante. O rubrică, „Profiluri din foaier”, portretizează pregnant actori, regizori și directori de scenă, autorul însemnărilor
REVISTA THEATRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289266_a_290595]
-
foaier”, portretizează pregnant actori, regizori și directori de scenă, autorul însemnărilor, același Livescu, folosind aici pseudonimul Lear. Se semnalează și recomandă punerea în scenă a pieselor lui H. Ibsen. Abia în a doua serie figurează în sumar și o cronică teatrală permanentă, susținută de G. Ranetti. Caracteristice pentru aspirația spre modernitate sunt articolele informative, structurate didactic: Istoria literaturii dramatice moderne de Th. D. Speranția (după un curs ținut la Universitatea din București), Despre poezia lirică a francezilor, tot un curs, al
REVISTA THEATRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289266_a_290595]
-
aprilie 1910, cu subtitlul „Literatură-critică-artă” și cu un moto din poezia omonimă a lui V. Alecsandri. Secretar de redacție este Arthur Smutny. Colaborează cu versuri I.M. Bejan, Mircea Demetriade, Florian I. Becescu, G. Bacovia (Panorama), I. C. Popescu-Polyclet. De rubrica „Viața teatrală” se ocupă Ion Carp, de „Ecouri” Ion Caracostea, iar de eseistică și istorie literară C. Al. Ionescu-Caion, autor al articolelor G. Bacovia, Poezia cea nouă românească, Georges Sorel și lașitatea burgheză, Antiromantismul și Pierre Lasserre. Se publică traduceri din Maurice
RODICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289293_a_290622]
-
a umple un gol în „beletristica acestui oraș”, inițiatorii publicației se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă”. Versuri semnează Liuben Dumitru, Laurențiu Georgescu, T. Moisescu, Dimitrie Batova, George Danubia (George Dan), Boris N. Deșliu ș.a., iar proză scriu Mircea Mărdărescu, Simeon Dumitriu, Dorin Moisescu, P.
ROD NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
REVISTA TEATRALĂ, publicație apărută la Brașov, lunar, din ianuarie 1913 până în aprilie 1914, ca organ al Societății pentru Fond de Teatru Român, sub conducerea secretarului ei literar, Horia Petra-Petrescu. Între membrii comitetului de conducere al Societății se află Iosif Blaga, Gh. Dima
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
secretarului ei literar, Horia Petra-Petrescu. Între membrii comitetului de conducere al Societății se află Iosif Blaga, Gh. Dima, Vasile Goldiș, Iuliu Maniu, iar director artistic este A.P. Bănuț. Horia Petra- Petrescu consideră în Cuvânt înainte (1/1913) că prin mișcare teatrală se înțeleg „toate manifestările culturale cari se dau la manifestații publice: declamări, cântări, concerte, conferențe”. În rubrica intitulată „Cronică” sunt consemnate evenimente cultural-artistice în care sunt angajați artiști români. Conținutul publicațiilor periodice ale momentului este relatat la rubrica „Revista presei
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
În rubrica intitulată „Cronică” sunt consemnate evenimente cultural-artistice în care sunt angajați artiști români. Conținutul publicațiilor periodice ale momentului este relatat la rubrica „Revista presei”. Aici se fac anual substanțiale rapoarte de activitate și analize de bilanț, care configurează mișcarea teatrală din Transilvania și reprezintă o prețioasă sursă documentară pentru cercetătorii din domeniu. Alte rubrici: „Piese teatrale vrednice de jucat”, „Greutățile începutului”, „Din autorii dramatici străini”. Se publică versuri de Horia Petra-Petrescu. Proza nu figurează în sumare, în schimb sectorul publicisticii
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
periodice ale momentului este relatat la rubrica „Revista presei”. Aici se fac anual substanțiale rapoarte de activitate și analize de bilanț, care configurează mișcarea teatrală din Transilvania și reprezintă o prețioasă sursă documentară pentru cercetătorii din domeniu. Alte rubrici: „Piese teatrale vrednice de jucat”, „Greutățile începutului”, „Din autorii dramatici străini”. Se publică versuri de Horia Petra-Petrescu. Proza nu figurează în sumare, în schimb sectorul publicisticii e mai bine ilustrat. Semnează frecvent Horia Petra-Petrescu, care dă Câteva amintiri despre I.L. Caragiale, pentru ca
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
1-4/1914). Numărul 1/1914 cuprinde și Jubileul de 25 de ani de activitate literară a lui Caragiale, ca și Starea teatrului românesc înainte de Caragiale, articole aparținând aceluiași publicist. Tot lui îi aparțin un amplu articol intitulat Este mișcarea noastră teatrală un lux?, precum și pledoariile pentru câteva producții dramatice „vrednice de jucat”, printre acestea figurând Conul Leonida față cu reacțiunea și Năpasta de I.L. Caragiale. Virgil Onițiu scrie articolul La chestia teatrului de la țară, Reinhard Strecker se ocupă de jubileul lui
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
I.L. Caragiale. Virgil Onițiu scrie articolul La chestia teatrului de la țară, Reinhard Strecker se ocupă de jubileul lui Richard Wagner, se analizează activitatea de compozitor și dirijor a lui Gh. Dima. Neobositul Horia Petra-Petrescu mai publică textul conferinței Mișcarea noastră teatrală și zbuciumul sufletesc al intelectualilor de la noi, un medalion St. O. Iosif și Câteva amintiri, urmat de un alt medalion, Ilarie Chendi. Sunt de reținut și un articol al lui Radu Negură, Teatrul nostru, fragmentele intitulate Din vorbirile lui Iosif
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
pentru anul 1914, precum și un medalion Otto Ludwig. De reținut sunt și Știința, religia și arta - un discurs al prelatului Miron Cristea, Teatrul și cinematograful de Gligore Ion și Regizorul viitorului - o traducere după Gordon Craig. Un repertoriu intitulat Piesele teatrale originale cari au apărut în decursul anilor 1848-1873 (în România) figurează în numărul ultim al R.t. Publicația găzduiește numeroase fragmente traduse și comentate din piesele Wilhelm Tell de Schiller, în tălmăcirea lui St. O. Iosif, și Înainte de răsăritul soarelui
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
, Victor (pseudonim al lui Victor Cronberg; 21.VII.1898, Galați - 5.VII.1934, București), gazetar, dramaturg, cronicar dramatic și traducător. Venit în capitală imediat după primul război, R. devine o figură cunoscută a mediului politic și teatral bucureștean. Cu apetență pentru ziaristică, va colabora la ,,Scena”, ,,Rampa”, ,,Facla”, ,,Curentul” (al cărui prim-redactor va fi), ,,Dreptatea”, ,,Aurora”, ,,Încotro” (unde va ocupa și funcția de director) ș.a.; semnează și Hef, Hefaistos, Nador, A. Prodan, V.Rd., Ap. Rodan
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
de la ,,Curentul”, unde va semna aproape zilnic reportaje politice. Contribuie astfel, secondând alți ziariști și scriitori importanți - Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Romulus Dianu, Ion Vinea - la impunerea cotidianului în atenția opiniei publice. Ca un cunoscător din interior al fenomenului teatral, R. semnează cronici corecte, echidistante și pline de vervă în cele mai multe publicații la care a colaborat. SCRIERI: Amedeu Stânjenel (în colaborare cu Nicolae Vlădoianu), București, 1925; Eroii muncii: Taylor - Ford - Bata - Edison - Nobel, București, 1930; Nenorocirile domnului Solomon Șaim, București
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]