3,583 matches
-
și alte filme cu orientare anti-arabă, ca de exemplu The Delta Force (1986) care folosește genul filmului dezastru pentru a-i asocia pe arabi cu elementul negativ într-o relatare fictivă a deturnării de către palestinieni a unui avion de pasageri: "teroriștii" sînt prezentați ca fiind cu desăvîrșire "răi", iar filmul folosește exagerări de tipul benzilor desenate pentru a schița figuri de israelieni și americani "buni", amenințați de palestinieni "răi". Filmul Mai bine mort decît compromis (Death Before Dishonor, 1987), prezintă terorismul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de răul perpetuat de propriul guvern, reacții ale unei imaginații paranoice care vede pretutindeni forțe ale răului. Acest film dă, de asemenea, glas sentimentului de teamă față de femeia scăpată de sub control, în imaginea unui robot-ucigaș femeie, care omoară sistematic atît teroriști, cît și agenți guvernamentali americani 24. Filmul Navy Seals (1990) celebrează forțele de comando dotate cu armament sofisticat care, conform unui raport autentic, a jucat un rol foarte important în Războiul din Golf (vezi Newsweek: "Războinicii misterioși", 17 iunie 1991
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Filmul Navy Seals (1990) celebrează forțele de comando dotate cu armament sofisticat care, conform unui raport autentic, a jucat un rol foarte important în Războiul din Golf (vezi Newsweek: "Războinicii misterioși", 17 iunie 1991). O dată în plus, arabii apar dezumanizați, teroriști fanatici, posedînd rachete ucigătoare Stinger cu care amenință civilii nevinovați. Echipa SEAL (numită astfel după locul operațiunilor, pe mare/sea SE, în aer/air A și pe sol/land L) întruchipează toate virtuțile de curaj și eficacitate și desființează sute
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în esență mitologici." (ibid.: 246) Aceste reprezentări ale arabilor în cinematografia hollywoodiană sînt extrem de rasiste și înspăimîntător de asemănătoare cu reprezentările evreilor din filmele fasciste. Într-o astfel de varietate de filme politice din anii 1970, arabii sînt prezentați ca "teroriști" fanatici, care omoară cu sînge rece victime nevinovate (Black Sunday, Night Hawk) și sînt lipsiți de orice sentimente umane. În filmele despre conspirații din anii '70 și '80, ei sînt prezentați direct sau în mod aluziv drept capitaliști lacomi (Rollover
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
amărăciunea și furia lui sînt evidente în fiecare vers. Devenind mai blînd și mai grijuliu față de tinerii negri, în "Doing Dumb Shit" Ice Cube povestește cum trăgea fetele de păr cînd era în clasa a patra, cum îl provoca pe teroristul școlii, cum o făcea pe clownul clasei, spunînd glume proaste, cum trăgea cu pistolul lui de jucărie, cum ciocănea la ușile oamenilor pentru a fugi mai apoi, cum se juca de-a v-ați ascunselea, "pînă cînd, la vîrsta de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
arabo-americani au primit amenințări cu moartea și, mai ales în timpul Războiului din Golf, violența împotriva arabilor americani s-a intensificat. Statele Unite îi prezentaseră pe arabi în culori negative ani la rînd prin figurile lui Yasar Arafat, Muammar Qadhafi și ale teroriștilor arabi. "Demonizarea" lui Saddam Hussein și a irakienilor a înflăcărat pasiunile rasiste ce au explodat în violența împotriva arabilor americani. Cu toate acestea, războaiele împart țările în tabere opuse, între cei care sprijină și care nu sprijină tacticile oficiale de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Nu "spațiul" l-a înspăimântat, ci "Timpul" care pune punct existenței noastre terestre. Cu toate acestea, "Omul", " Omul ce mândru sună acest cuvânt!" (M. Gorki) prin gândirea și capacitatea sa creatoare, a reușit să diminueze din aroganța și fanfaronada marelui "Terorist", înălțând nemuritoarele piramide. Adversarul a fost trimis la podea și numărat. De atunci, de cinci mii de ani și până azi, cei doi challengeri de categorie grea stau umăr la umăr, pe aceeași treaptă a podiumului, așteptând cu înfrigurare decizia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
trecut prin camerele 3-lagăr și 4-spital1. Păvăloaie strângea informații, iar la Gherla a fost și mai dur, bătând peste 100 de deținuți cu 'metodele cele mai groaznice'. Acesta susține că scopul a fost ca toți deținuții 'să devină buni legionari, teroriști, diversioniști și spioni' care să activeze și după ieșirea din închisoare, dar apoi recunoaște că: 1. Rechizitoriul 'uită' să menționeze dacă Păvăloaie a fost sau nu torturat în aceste camere și se concentrează doar asupra activității sale de agresor de la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și nu sunt crezut'. Tatăl lui Octavian Voinea fusese legionar, împușcat în 1939. Voinea a activat în legiune de la 13 ani și a luptat pe front în al doilea război mondial, fiind acuzat de comuniști că a condus echipele de teroriști și sabotaj din spatele frontului în zona Arad. Condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a fost încarcerat la Jilava, Pitești (de la 4 februarie 1949) și, din august 1951, la Gherla. Rechizitoriul arată că a participat la torturarea a trei
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
În 1951 a fost transferat la Peninsula împreună cu Pill Lupașcu, Octav Grama și alții, continuând și acolo torturile. Dan Dumitrescu și-ar fi început activitatea legionară în 1938, iar după 23 august 1944 ar fi făcut parte din echipele de 'teroriști' din Ardeal. În mai 1948 a fost arestat și închis la Suceava, unde ar fi făcut parte din comandamentul legionar. Deși izolat, ar fi recrutat membri din PNȚ, ca Bică Georgescu, Marius Rusu și Lulu Fluture. A fost izolat la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
aduce guvernarea democratică, ci, vorba unui slogan care avea să apară după câteva zile : Iliescu pentru noi/ este Ceaușescu doi ! A.M.P. : SĂ uităm că el i-a invitat pe ruși să intre în zilele acelea marcate de terorism, fărĂ teroriști, și că rușii l-au refuzat ? V.A. : El neagă în continuare acel apel. Nu-i citesc cărțile ; scrie extrem de abundent și tot încearcă să-și aranjeze posteritatea. A.M.P. : Bine, dar există acel film... SĂ ne înțelegem, eu nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
scopul lui final era să fim ocupați de ruși. Chiar cred că în acel moment avea nevoie de ajutor. Eu nu l-am bănuit pe Iliescu de ce-i mai rău, nu l-am bănuit niciodată că el a fost în spatele teroriștilor care au tras în noi, deși a circulat ipoteza asta. V.A. : Dar el s-a folosit de prezența lor. A.M.P. : Evident. De aceea aș zice așa : important nu e cum a ajuns Iliescu în vârf, că avea toate
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Televiziune numai aceste două lucruri au fost notabile din această perspectivă revoluționară. Eu, când am intrat în acel Departament de Știri, în decembrie 1996, crainicii și conducerea erau tot oamenii care îna‑ inte de ’89 anunțaseră că la Timișoara sunt teroriști arabi pe străzi, și nu revoluționari. Deci ce puteam să fac alt‑ ceva decât să îi dau afară ? Ceea ce am și făcut. Și, după părerea mea, am făcut bine, pentru că niciodată vreunul dintre ei n-a câștigat un proces cu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lucrurile trebuie văzute pe termen foarte lung și că există anumite tendințe sociale și politice de echilibrare în societăți, care nu pot fi rezol‑ vate din exterior. De exemplu, imediat după 11 septembrie, a apărut teoria că vom scăpa de teroriști, așa cum am scăpat de anarhiștii care puneau bombe la sfârșitul seco‑ lului al XIX-lea și începutul secolului XX. V.A. : Dar cum am scăpat ? Printr-o revoluție bolșevică. A.M.P. : Corect. Cei de la The Economist nu atrăgeau aten‑ ția
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în care rezolvă Putin conflictele. Când am fost în Ingușeția, eram însoțită de o transla‑ toare, o fată din Ucraina. Cei de acolo voiau să ne dea o mașină de poliție, ca escortă. Dar, încă din prima zi, aflasem că teroriștii Ăștia islamici, în Ingușeția, lovesc mai ales mașinile de poliție. Ca atare, am refuzat oferta șefului Securității locale. Apoi, glumind cu colegii mei din misiunea de la Banca Mondială, le-am zis că am găsit definiția statului slab, care se aplică
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
șefului Securității locale. Apoi, glumind cu colegii mei din misiunea de la Banca Mondială, le-am zis că am găsit definiția statului slab, care se aplică și Rusiei : statul care este slab infrastructural compensează prin despotism ; e capabil să omoare familiile teroriștilor, dar incapabil să protejeze pe cine ar vrea. În ziua în care a început pro‑ cesul celor de la Beslan, Vladikavkazul a fost invadat de TAB-uri, de tancuri. Această confruntare, dacă se ajunge la război, se va purta între țări
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Au pierit mai mulți În zilele care au urmat căderii lui Ceaușescu decât din pricina represiunii ordonate de dictator. Cine a tras, odată ce regimul ceaușist se prăbușise, iar armata și chiar Securitatea trecuseră de partea noii puteri? Și cu ce scop? „Teroriștii“, s-a spus. Dar cine erau ei? Prezenți pretutindeni, Însă invizibili: nimeni nu i-a văzut la față, vii sau morți. Istoria postcomunistă a României Începea cu un mister. De aici, pasul este legitim spre concluzia că teroriștii nici n-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ce scop? „Teroriștii“, s-a spus. Dar cine erau ei? Prezenți pretutindeni, Însă invizibili: nimeni nu i-a văzut la față, vii sau morți. Istoria postcomunistă a României Începea cu un mister. De aici, pasul este legitim spre concluzia că teroriștii nici n-ar fi existat, totul fiind o Înscenare menită să-i timoreze pe oameni și să legitimeze puterea instalată. Este o interpretare posibilă, dar greu de spus cât de adevărată. Rămâne tulburător faptul că, deși „asaltate“ de „teroriști“, fostul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
că teroriștii nici n-ar fi existat, totul fiind o Înscenare menită să-i timoreze pe oameni și să legitimeze puterea instalată. Este o interpretare posibilă, dar greu de spus cât de adevărată. Rămâne tulburător faptul că, deși „asaltate“ de „teroriști“, fostul Comitet Central și Televiziunea, cele două puncte de comandă ale autorității revoluționare, n-au fost zgâriate nici măcar de un glonț; În schimb, În jurul lor, totul a fost ciuruit de gloanțe și incendiat. Românii și lumea Întreagă au urmărit cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Jayne voia să crească niște copii talentați, disciplinați, înclinați spre succes în viață, însă îi era teamă de aproape orice: pericolele pedofiliei, ale bacteriilor invizibile, ale SUV-lor (aveam și noi unul), armelor, pornografiei și muzicii rap, zahărului rafinat, razelor ultraviolete, teroriștilor; noi înșine eram un pericol. Am participat la ședințe de management a furiei personale și am analizat cu un terapeut „rănile trecutului“ după un schimb scurt și aprins despre Robby, care survenise într-o conversație altfel neutră între noi doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
alt Kleenex și mi-am suflat nasul. Șervețelul căpătă un roșu aprins. - Și de ce ești aici, domnule Ellis? (Si de ce esti aisi, domnu Erris?) - Ei bine, am această stare de anxietate, știți, tulburări anxioase. - Vizavi de ce? - Hm...accidente de avion...teroriști... Am făcut o pauză, după care am adăugat: Băieții aceia dispăruți. Se îndreptă în scaun. - Domnule Ellis, eu mult mai îngrijorată de ciroza ficatului decât accidente de avion pentru dumnevoastră. Oftă și își notă ceva în carnețel, apoi trecu la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Cervantes, îmi vin mai degrabă în minte considerațiile lui José Ortega y Gasset despre resentimentele față de „cei mai buni” ale maselor chemate la viață politică prin vot universal - fenomen caracteristic însă tuturor națiunilor „nevertebrate” - și nu mă gândesc neapărat la teroriștii de la ETA. Oricum, având în vedere schema în care suntem încadrați, am toate șansele să-mi păstrez intactă „rezervația” culturală, pentru că din toată Spania vom vedea doar Madridul, și aici nu vom sta decât două zile. VASILE GÂRNEȚ: Dificultăți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
membri creștini față de cinci ai Hamas-ului (proporția decretată de Yasser Arafat), trec din când în când mercedesuri. Naosul bisericii Nașterii Domnului, cu colonadele sale sobre, și-a păstrat maiestuoasa-i nuditate și nu pare a fi avut de suferit de pe urma "teroriștilor" palestinieni care s-au baricadat înăuntrul ei timp de o lună întreagă în primăvara anului 2002. Pângărită, zic unii; iar alții, ocupată, în timpul "asediului Bisericii Nașterii Domului". Grota creșei, situată la subsol, este atât de strâmtă încât cei zece turiști
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Războiul fundațiilor" continuă încă multă vreme. A face din această movilă un fel de șvaițer pentru a provoca prăbușirea sanctuarelor islamice, a recuceri prin subterane o suveranitate pierdută la suprafață constituie un proces de intenții care apasă asupra Israelului. "Nici teroristul Khaled Mechaal și nici arabii n-au a ne spune ce trebuie să facem la douăzeci de metri de Zidul Plângerii." Și iată-i pe israelieni amintindu-ne (cu o ultimă săgeată slobozită din arc înaintea retragerii) că Wafq a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din Paris s-a plâns de evidenta părtinire proisraeliană a mass-mediei noastre, iar membrul CRIF* de antisemitismul ei nu mai puțin evident. Și fiecare a zapat la apariția, în actualitățile de la orele 20, a vreunei văduve, pentru unii "a unui terorist", pentru alții "a unui căzut pentru cauza Occidentului", prăbușite peste un sicriu. Toți suntem chiori în țara imaginii. În hecatomba îndepărtată, există acum cadavrul bun de filmat și daunele colaterale bune pentru statistici. CNN reprezintă o tabără; Al-Jazeera tabăra opusă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]