4,336 matches
-
picioarelor. Brațele contribuie la mărirea zborului prin balansarea lor sus. În final, corpul este întins, umerii ridicați, brațele sus. PRIMUL ZBOR este faza cuprinsă între desprinderea de pe trambulină și sprijinul mâinilor pe aparat. Corpul plutește în aer descriind o anumită traiectorie a celor două forțe: orizontală și verticală. Corpul se menține întins și încordat, brațele sus, privirea înainte. Corpul trece treptat de la o poziție apropiată de verticală la una orizontală sau răsturnată, rotindu-se în jurul axei sale transversale. Lungimea și înălțimea
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
iar cele cu răsturnare prin blocare, impulsul fiind, realizat mai mult din umeri. La săriturile cu întoarceri în zborul doi impulsul trebuie să contribuie și la realizarea acestora. Forța de reacție a sprijinului manifestă în momentul contactului cu aparatul, influențează traiectoria zborului doi. AL DOILEA ZBOR este reprezentat de deplasarea corpului de la desprinderea mâinilor de pe aparat și până la aterizare. Caracteristica lui este creșterea amplitudinii traiectoriei corpului față de primul zbor, o bună direcționare și realizarea mișcărilor specifice fiecărei sărituri care trebuie terminate
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
și la realizarea acestora. Forța de reacție a sprijinului manifestă în momentul contactului cu aparatul, influențează traiectoria zborului doi. AL DOILEA ZBOR este reprezentat de deplasarea corpului de la desprinderea mâinilor de pe aparat și până la aterizare. Caracteristica lui este creșterea amplitudinii traiectoriei corpului față de primul zbor, o bună direcționare și realizarea mișcărilor specifice fiecărei sărituri care trebuie terminate înainte de începerea fazei descendente a zborului. La săriturile directe după aceste acțiuni se execută extensia prin împingerea bazinului înainte, care asigură o poziție favorabilă
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
De Agostini, Editura Litera Internațional, 2008, p. 9, care oferă pentru apariția sa anul 100.000 î. Hr. 79 Jean Piaget definește inteligența astfel: "Conform primului punct de vedere, putem spune că o conduită este cu atât mai "inteligentă", cu cât traiectoriile dintre subiect și obiectele acțiunii sale încetează să fie simple și comportă o compunere progresivă". Vezi și Jean Piaget, Psihologia inteligenței, Editura Cartier, București, 2008, p. 15, sau: Percepția este cunoștința pe care o căpătăm despre obiecte sau despre mișcările
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cărei formulare precisă a fost introdusă de matematicienii sovietici Andronov și Pontreaghin în 1937; în general vom spune că un sistem dinamic este structural stabil, dacă structura sistemului însuși (adică totalitatea relațiilor dintre elementele sale), fiind ușor modificată, familiile de traiectorii au în comun aceleași elemente topologice, adică rezultă unele din altele prin deformare continuă. Altfel spus, o ușoară perturbare a unui sistem stabil structural păstrează forma ansamblului traiectoriilor sale..." (...). "Important este să înțelegem că există un concept profund de stabilitate
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
însuși (adică totalitatea relațiilor dintre elementele sale), fiind ușor modificată, familiile de traiectorii au în comun aceleași elemente topologice, adică rezultă unele din altele prin deformare continuă. Altfel spus, o ușoară perturbare a unui sistem stabil structural păstrează forma ansamblului traiectoriilor sale..." (...). "Important este să înțelegem că există un concept profund de stabilitate care nu se identifică câtuși de puțin cu imobilismul (...) stabilitatea și schimbarea nu sunt incompatibile (...). Un sistem care nu este stabil structural, poate suferi "bifurcații" sau catastrofe...". Vezi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
populația interfluviului Nistru - Prut, ca parte inseparabilă a Daco-României. O generație Întreagă trebuie să fie informată, să cunoască realitățile care fundamentează opțiunile românilor și Înaripează idealul de viitor al unui popor. Așa vom putea descifra și proiectele contemporane intersectate de traiectoriile unor prea bine cunoscute interese acoperite de cețuri străine amenințătoare. DRUMUL SPRE UNIRE Îl pot parcurge oamenii uniți, cunoscători ai istoriei care le germinează convingerile și le dă puterea să meargă spre un țel nobil. După cum știm, Basarabia a fost
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ideea că sălbaticii sunt, în sensul propriu al termenului, primitivi, deoarece ei reprezintă un stadiu depășit al propriei noastre istorii. Această viziune reprezintă o noutate în reflecția sociologică occidentală, deoarece până la această dată sălbaticii erau mai degrabă situați pe o traiectorie paralelă cu cea a civilizaților sau chiar, în ochii anumitor teologi, în fața acestora, ei fiind plasați mai înainte pe o scară a degradării în curs descendent, începând cu căderea inițială. Aceste abordări presupuneau existența unor regimuri diferențiate de istoricitate. În
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
teoreticienii Luminilor este cea a trecerii de la starea de natură la starea de civilizație, altfel spus aceea de a ține cont de ecartul dintre "ei" (sălbatici) și "noi" (civilizați). Istoria abstractă și universală postulată de teoreticienii Luminilor este în realitate traiectoria particulară a unei civilizații, istoria singulară a unei porțiuni limitate a umanității care se oferea ca model al unui destin universal; ea este marcată așadar de europocentrism. În secolul al XIX-lea, progresul paleontologiei are efecte importante asupra antropologiei, antrenând
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
îl observau s-a dublat. Când se pune problema unde să amplasăm un afiș, diferența dintre locul ideal și unul extrem de ineficient este de câteva zeci de centimetri. Pentru a fi expus în locul perfect, semnul trebuie să se interpună peste traiectoriile naturale ale privirilor clienților. Așadar, este necesar să stai într-un loc și să încerci să te străduiești să te uiți. Acolo trebuie să fie și afișul. Nu este surprinzător faptul că oamenii se uită cel mai frecvent spre alți
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
magazinul care pune marfa în calea noastră și în câmpul nostru vizual în așa fel încât să stimuleze dorința de a vedea. Este destul de ușor de observat dacă un magazin satisface această cerință sau nu: pur și simplu facem harta traiectoriilor cumpărătorilor, ca să vedem care părți din magazin nu sunt explorate suficient. Facem câte un test de o în oră - la o anumită oră câte un angajat de-al nostru trece repede prin fiecare raion de magazin și numără câți cumpărători
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
unde ar putea găsi ceea ce-i interesa. În unele cazuri, unii cumpărători se îndreptau spre partea din spate a magazinului să vadă ce marfă este acolo, dar puțini dintre ei se mai întorceau în partea dreaptă. Aveau un fel de traiectorie în formă de semn de întrebare. Pentru a schimba situația, au mutat casele de marcat în partea dreaptă și mai departe de intrare, cam pe la jumătatea spațiului din magazin. Din momentul acela partea din dreapta a devenit atracția principală. O altă
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
vor intra, se vor îndrepta spre zona caselor de marcat, apoi spre standurile cu telefoane. Schimbările acestea au schimbat configurația magazinului, rezultatul fiind mai natural din punctul de vedere al modului cum avem tendința să ne deplasăm, și într-adevăr traiectoriile cumpărătorilor s-au eficientizat: mai mulți oameni vedeau o parte mai mare din magazin. Deoarece cumpărătorii americani se deplasează instinctiv spre dreapta, partea din dreapta-față este cea mai importantă. Acolo trebuie amplasate cele mai importante produse, de care depinde succesul
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
se deplasează instinctiv spre dreapta, partea din dreapta-față este cea mai importantă. Acolo trebuie amplasate cele mai importante produse, de care depinde succesul magazinului, și care trebuie să fie expuse cât mai bine. Acesta este un mod de a exploata traiectoriile instinctive ale oamenilor. Toți cumpărătorii se îndreaptă spre partea dreaptă, iar majoritatea lor sunt dreptaci. Imaginați-vă că vă aflați în fața unui raft. Este cel mai ușor să luați produsele din dreapta locului unde stați, decât să vă întindeți mâna spre
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
apucatului obiectelor cu dreapta creează probleme pe care nu le avem în America de Nord). Un aspect mult mai simplu în privința modului cum se deplasează oamenii ridică cele mai multe probleme de organizare a magazinelor. De fapt, se poate spune că această particularitate a traiectoriei instinctive a oamenilor face ca orice punct de desfacere a mărfurilor să fie inadecvat pentru scopul lui. Iată particularitatea: oamenii se uită și merg drept înainte. Implicațiile acestui fapt sunt extrem de multe, mai ales că mediul de desfacere cu amănuntul
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cu ultimele noutăți expuse formează un traseu periferic, ceea ce reprezintă o modalitate extrem de eficientă de a vinde și alte casete video. În consecință, cumpărătorii se îndreaptă direct spre partea din spate a magazinului, apoi se întorc spre casele de marcat. Traiectoria, care poate fi prevăzută, reprezintă o zonă de trafic intens potrivită pentru expunerea unor produse care pot fi cumpărate sub impulsul momentului. Pe acest coridor se expun pungile de popcorn, dulciurile, băuturile răcoritoare, revistele despre filme și alte produse care
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
de aglomerarea umană. Așa apar toate magazinele din revistele de arhitectură: goale. Dar când se deschide magazinul, apar clienții și dintr-o dată îți dai seama că rândurile de la casierie împart spațiul în două. Cumpărătorii care așteaptă să plătească formează o traiectorie unduitoare pe care designerul, în atelierul lui, nu a anticipat-o (soția lui face cumpărăturile). Și te trezești într-o situație interesantă: un zid de clienți care face ca jumătate din magazin să fie incomod de explorat. Mai mult, dacă
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
dacă acești clienți au cărucioare, atunci chiar ai un obstacol. Majoritatea clienților care intră nici nu pot vedea dincolo de rând, ceea ce înseamnă că, dacă ceea ce caută ei este dincolo de rând, este foarte probabil ca ei să nu afle niciodată. Măsurăm traiectoriile clienților în mai multe feluri, printre care și densitatea lor pe fiecare raion. La fiecare oră fixă trecem prin fiecare raion și numărăm clienții. În perioadele aglomerate, în magazinele unde casele de marcat nu sunt poziționate corespunzător, numărul de clienți
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
să treacă printre toate celelalte mărfuri pentru a ajunge la ele. Unii însă au preferat să înființeze magazine mai mici, cu lapte și alte produse necesare la îndemână, de unde cumpărătorii le pot lua repede, pentru ca apoi să plece, urmând o traiectorie circulară de mai mică amploare. O mare problemă a supermagazinelor este că, încet-încet, clienții au început să pună semnul egal între imensitatea lor și incapacitatea de a fi inovatoare și distractive. Acum multe din ele s-au transformat în incinte
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
apropierea gărilor, la sosirea și la plecarea de la birou, dar, în general, cînd ne plimbăm, cînd hoinărim, cînd privim vitrinele magazinelor, nu măsurăm durata orelor, nu sîntem preocupați să știm ce oră este, iar cînd trebuie să urmăm o anumită traiectorie pentru a ajunge la timp, ne ghidăm după un sentiment vag, așa cum, într-un oraș, ne orientăm fără să mai citim numele străzilor, datorită flerului. De vreme ce, în diverse medii, nu simțim nevoia de a măsura timpul cu aceeași exactitate, corespondența
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sînt distruse și nu mai rămîn din ele decît ruine. Incendiile lasă aici rămășițe întunecoase. Casele vechi 165 se surpă încet. Străzi locuite altădată de cei bogați sînt invadate de o populație mizeră și își schimbă aspectul. Lucrările edilitare și traiectoria noilor căi de circulație antrenează demolări și construcții: planurile se suprapun unele peste altele. Suburbiile care s-au dezvoltat în jurul orașului sînt alipite la acesta. Centrul se mută. Cartierele vechi, încercuite de înaltele construcții noi, par să perpetueze spectacolul vieții
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
conținut acolo, în acel loc etc., în loc de aici, ar fi creat un punct de reper pentru stațiune în enunțurile anterioare, fără ca enunțarea să mai intervină în un fel. În ambele cazuri, referentul vizat rămâne același, însă procesul de referință cunoaște traiectorii distincte. La Kundera, această alunecare discretă de la un plan la altul nu este făcută pentru a surprinde, deoarece naratorul este constant luat drept martor activ și ironic la aventurile eroului său. De altfel, aceste două ocurențe ale adverbului deictic aici
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
însă, o dată cu efemera renaștere a Apusului sub Carol cel Mare, cele două lumi se separă iremediabil. Cum spunea Jeno Szucs, de-atunci încoace "o barieră distinctă traversează Europa spre sud, începînd de la cursul inferior al Elbei și Saale-ului și urmînd traiectoria Leithei și a graniței occidentale a vechii Panonii".67 Care erau granițele acesteia? Este vorba despre vechea provincie romană ce se întindea din Ungaria și pînă la actuala Croație. De altfel, nu întîmplător slavii "occidentali" ai Croației și omologii lor
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cel Mare cere botezul pentru a se putea căsători cu prințesa bizantină Anna Porphyrogénèt. Deși decăzut, imperiul Constantinopolului devine pentru ruși un obiect al fascinației într-atît, încît în 941 îi asediază capitala, însă fără succes. Eșecul nu schimbă cu nimic traiectoria culturii ruse. Începînd cu secolul al XI-lea, cultura bizantină o va modela într-o manieră și mai directă, prin intermediul misionarilor bulgari ai patriarhului bulgar de care Biserica de la Kiev depindea deja care fugeau din țara lor cucerită de turci
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai mică intensitate, ce au concurat la autoidentificarea altor "națiuni medievale", în afară de Spania. Între acestea, avem în vedere revoltele populare orientate la început împotriva oricărei forme de putere, pentru ca mai tîrziu, în preajma secolului al XVII-lea, să se înscrie pe traiectoria unei apartenențe cetățenești și poli-tice comune. În sfîrșit, în urma Reformei protestante, vor apare bisericile naționale ce vor furniza materialul primelor identități statale într-un sens relativ modern al cuvîntului. Arhetipul spaniol A explica formarea primelor identități etno-politice pe baza noțiunii
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]