3,565 matches
-
trebuie să apere cu orice preț trecătoarea, că o ,,retragere ar implica grave neajunsuri”. Generalul i-a răspuns ferm, utilizând cuvintele care au rămas celebre în istoria neamului : ,, Cunosc situația, domnule general. Pe aici inamicul nu va trece!”. Pentru apărarea trecătorii Oituz, trupele române au dat dovadă de vitejie, spirit de sacrificiu. Apreciind aceste calități ale militarilor Diviziei 15 infanterie, generalul Prezan a citat, prin Ordin de zi, pe ostași și ofițeri: ,,Divizia 15, de la comandant și până la soldat, zilnic, timp
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
Dunării , Divizia 21 infanterie , Divizia 9/19 infanterie și alte unități aflate în refacere sau în rezerva Marelui Cartier General), încearcă să apere Bucureștiul. Ofițerul care își câștigase reputația de bun strateg, prin operațiile strălucite conduse în Transilvania, prin apărarea trecătorilor Moldovei, a întocmit Planul bătăliei de la Argeș, Neajlov (,,Bătălia pentru București’’), bazându-se pe informațiile obținute de la Marele Cartier General referitoare la dispozitivul și modul de acțiune posibil al inamicului, aplicarea unei manevre pe direcții interioare pentru a opri ofensiva
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
întârziați pe drum. Nu există alt zeu care să arate atâta grijă pentru turme și sporirea turmelor", scrie Pausanias (2, 3, 4). El este zeul drumurilor și și-a luat numele de la mormanele de pietre (hermaiori) de pe marginea drumurilor: fiecare trecător arunca o piatră în grămadă 22. Probabil că, la origine, Hermes a fost un zeu protector al păstorilor nomazi, poate chiar un Stăpân al Animalelor. Dar grecii au interpretat atributele și prestigiile arhaice ale lui Hermes într-un sens mai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
antropomorfizeze, tehnica de îmbinare a secvențelor lirice părând să țină de hazardul pur, sub semnul unei eliberări totale de convenții. Se fragmentează, de asemenea, textul într-un discurs sincopat care se vrea o reflectare a fluxului inconștientului: Strada va mânca trecătorul la oră fixă și el din pedale pe care le are sub frunte va scoate sunete pline de nasturi de sticlă (...)/ și statuia/ cu sângele pieptănat frumos pe picioare/va culege perdelele crescute în arbori/din sunetul lor va face
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pe fundalul epocii tulburi în care se pregătea apariția Albatrosului: "Era 27 februarie 1941 (așa cum scrie în însemnările mele de atunci pe care se întâmplă să le mai păstrez încă). Pe străzi, pe la colțuri (...) erau instalate puști-mitraliere. În plină stradă, trecătorii erau percheziționați de soldați, pentru depistarea legionarilor rebeli cu arme asupra lor. Atmosfera politică era apăsătoare. Și tocmai acest contrast m-a șocat, m-a făcut să trec repede de partea acestui tânăr. Un student oarecare, Geo Dumitrescu, inocent după
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
transpunere în materie a inefabilului: Închisă în zeci, în sute de chitare/ asemenea unor sicrie pentru copii/ ultima vârstă trecu pe sub arcadă". Tot din sfera imaginilor care creează impresia de univers aplatizat, amintim Amurg, " Sunetele trompetelor se turtiseră de ziduri", "Trecătorii pe străzi le prindeau ca pe muște:/(...) toată lumea sălta fiindcă era vals/ cântat la final de toamnă prelungă". Plasticizarea imaginii se face voit cu elemente ale derizoriului sau chiar ale grotescului ușor îndulcit, pentru a se încadra în peisajul care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
doi plopi/ Ce-mi stau și azi în cale -/ îmi place mult ca să-i privesc,/ Dar mă cuprinde-o jale...// Căci parcă-mi spuneun nu-știu-ce.../ Ca mîine poate am să mor -/ Și dînșii n-or mai fi priviți/ De nici un trecător...” („Regret”)13) în „Pastel”, chiar cu o nuanță în plus de compasiune: „Sărmanii plopi de lîngă moară/ Cum stau de singuri, singurei -/ Și cum mai ninge peste ei.../ Sărmanii plopi de lîngă moară!// Cum negre gînduri cad pe mine/ Cînd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de aprobare. - Ei bine, aliniați-vă aici. O să văd ce pot face. Nici eu n-am nici măcar un cent (171). Lipsa lui de bani este primul indiciu cum că și el ar putea fi fără adăpost. Căpitanul începe solicitările către trecătorii bogați: "Ascultați, dragă domni, acești oameni nu au unde dormi. Trebuie să aibă un pat la noapte. Nu se pot culca pe stradă. Am nevoie de doisprezece cenți pentru a-i găsi unuia un pat. Cine mi-i dă?" (172
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
au unde dormi. Trebuie să aibă un pat la noapte. Nu se pot culca pe stradă. Am nevoie de doisprezece cenți pentru a-i găsi unuia un pat. Cine mi-i dă?" (172). De-a lungul serii îi lingușește pe trecători, uneori fără succes, până ce strânge suficienți bani pentru oamenii aliniați în spatele lui. Apoi își duce companionii fără adăpost la o pensiune și le plătește șederea pentru acea noapte. "Când ultimul dintre ei a dispărut pe scara ponosită, el iese în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
răzbunarea lui. După audierea celor doua slugi, Lae și Marți, comisarul i-a dat de Înțeles lui Ghiță că e bănuit de cârdășie cu Lică, dar cârciumarul motivează că un han stă la marginea drumului, pentru a-i servi pe trecători. Ghiță jură că nu știa de ce Sămădăul Îl căuta pe arendaș și a declarat că acesta a stat toată noaptea la han. Pentru că nu este crezut, i se cere hârtie de cauțiune, din partea unor oameni de Încredere. Ghiță se duce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
decizia de cumpărare. Cei doi experimentatori au montat un stand în mijlocul magazinului unde erau prezentate diferite arome de dulceață clineților în trecere. Au testat două condiții experimentale, una cu 24 de arome, cealaltă numai cu 6 arome. În mod previzibil, trecătorii s-au oprit mai mult când standul avea 24 de arome (60% dintre trecătoriă decât atunci când avea cu de patru ori mai puțin (40%Ă. În schimb, clienții care s-au oprit au cumpărat mult mai puțin de la standul cu
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
țjj!" sărea laptele când în doniță, când în cana mea, până se umplea ochi." (Spiridon Vangheli, Mama) (d) "Vioiciunea agresivă a lui Dănuț și graba lui Mircea după el contrastau atât de categoric cu ritmul lânced al străzii, încât un trecător triplat de pântec, cu un carton de înghețată într-o mână, umbrela deschisă în cealaltă și o popească batistă atârnată de guler ca o bavetă, se întoarse după ei, exclamând suav: Oh! Tinerețe! Tinerețe!..." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (e) "Mireasa
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
timp, trecând prin moarte. Pentru a ne recâștiga veselia am alergat ca niște copii pe parchetul marilor săli goale. După ieșirea din palat m-a dus în mașină, traversând orașul, la grădina zoologică, și se distra privind figurile uimite ale trecătorilor. Copiii strigau și își fluturau batistele; femeile se opreau pe trotuar și, extaziate, făceau reverențe; bărbații își agitau șepcile și pălăriile aruncându-le în aer uneori, în semn de bucurie. Și din toate părțile era salutat cu strigăte, ascuțite sau
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cel cu ochii triști? Am încredere în el, pentru că pare cinstit. Și ce mai face bătrânul Wedel? Cât am râs pe seama lui seara, la Weimar, când ne-ai povestit despre strigătele lui disperate în ecoul străzii, pentru a afla de la trecători unde era hotelul, a cărui ușă se deschidea chiar sub nasul lui, având deasupra un panou indicator foarte mare. Mă întreb dacă vom mai regăsi vreodată acele zile fericite. Plec mâine la Berlin, unde voi rămâne vreo zece zile. Este
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de bucurie, trimiteau bezele. Epilogul procesului Harden 7, gândeam eu în acest timp... III surâdea cu buzele strânse, cu un aer de mulțumire stăpânită care era foarte nostim. Am traversat o piață inundată de soare, unde soldații stăteau aliniați și trecătorii alergau spre mașină agitându-și brațele, apoi am intrat cu toată viteza sub bolta unui palat vechi și înnegrit de fum. Ajunsesem. Era palatul străbunicului său, împăratul Wilhelm I8 (împăratul și împărăteasa Wilhelm Boum), devenit reședință de iarnă. Mi-a
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
face administratorii. Mi-am spus în gând: Câtă naivitate, se vor comporta așa cum i se cuvine viitorului stăpân al acestor palate pe care le au în pază. Automobilul a descris o curbă frumoasă în piața din fața palatului. Garda prezintă arma, trecătorii se opresc, se grupează, îl recunosc și strigă până li se taie respirația. El salută râzând și-mi spune, amuzat: Mă întreb cine își imaginează ei că ești? Trebuie să le fi trezit curiozitatea. Adineauri m-am întâlnit pe stradă
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
mă îmbrac? Rochiile mele de la Paris, prea frumoase și prea simple, cine știe? E aproape ora patru. Alegerea unei pălării. Suntem anunțați că mașina trimisă pentru noi a sosit deja. Traversăm din nou un coridor înțesat de curioși. Pe trotuar trecătorii se opresc, se întorc fără jenă, unii își ridică pălăriile. Sunt intimidată. La mine acasă sunt obișnuită ca necunoscuți să mă salute, dar știu cel puțin de ce. Dar aici??? Cred că onorează mașina Curții, pentru că o recunosc după culoarea roșie
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Nigeria, Liban, Israel, Iran... După 1989, revenit în România, pe care nu a uitat-o niciodată, a învățat să piloteze aparate de zbor. Aparate din care a și filmat însăși materialul acestei expoziții oferită în această zi iubitorilor de artă trecători prin Shopping City Suceava. Organizată sub genericul Bucovina - o perspectivă aeriană, notabila expoziție de acum reunește fotografii (realizate dintr-un avion de mici dimensiuni) ce surprind, în generosul și plasticul registru al artelor imagini semnificative și, adesea, pitorești ale oraselor
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
zice, superbe inconștiențe. A făcut-o Bebe Draia într-o după amiază de vară, când Oleg Danovski venise mai devreme la repetiții și la fel și eu. Vorbeam uitându-ne în sus și-n jos pe strada băii, plină de trecători. Și vedem venind la un moment dat spre noi un grup de tinere fete, toate cu rochii ușoare, suple, transparente, cu genunchii goi și bronzați. Erau ca niște zeițe ieșind din valuri și ne-am întrerupt amândoi uimiți de apariție
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
persoane care ne aflam în Piața Libertății în acel moment, exact pentru comemorarea orei 15.20, mai era aptă să funcționeze în acea clipă. Mi-a fost rușine, din pricina indiferenței care devenise compactă și masivă în cei din jur, în trecători. Mi-a fost rușine că nu mai era nimeni acolo care să-și aducă aminte. Priveam chipurile trecătorilor ca pe niște papirusuri franjurate de griji, ambiții și neputințe. Și mi-am tot frământat mintea întrebându-mă ce s-ar putea
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Breasla Dogarilor reprezentată de un bărbat ce Învârte o doagă de butoi pe care sunt așezate În formă piramidală pahare pline cu vin. Conducătorul Paradei este Însoțit de doi Îngerași. Pe lângă costumele inedite, farmecul acestui vechi obicei este faptul că trecătorii sunt prinși de lole cu biciul de piele, În jurul taliei, fiind luați la dans. Apoi primesc drept recompensă o gogoașă. Pentru numele de „Lole“, În germană „Urzeln“, există o legendă: pe când Agnita era atacată de turci, o curajoasă localnică pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
a văzut reportofonul și a intrat în vorbă cu mine. Mai târziu, peste ani, și-a făcut un nume la Pro-Tv prin crearea unor programe inteligente și neconvenționale în care se plimba prin oraș cu propriul său reportofon și intervieva trecătorii întâlniți despre subiecte precum condițiile de viață sau lucrurile absurde care-i afectau. Avea umor și șarm, dar a avut și prezența de spirit să plece, deși atunci devenise deja cunoscut în România, pentru a emigra în Canada, deoarece cineva
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
la moarte a fost îngropați de vii în fundațiile orașului Tavoy. În Borneo și în Japonia era strivit un sclav sub temelia marilor edificii. În România, pe la 1850, zidarii aveau obiceiul de a măsura cu o trestie lungimea umbrei unui trecător, ca să-i fure umbra acestui nou Peter Schlemil; iar trestia era aruncată în temelie. Cel care suferise această răpire murea, se zice, în patru zile. era tot o înzidire. Umbra a fost înlocuită cu un cap de miel jupuit, deoarece
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ca să-i fure umbra acestui nou Peter Schlemil; iar trestia era aruncată în temelie. Cel care suferise această răpire murea, se zice, în patru zile. era tot o înzidire. Umbra a fost înlocuită cu un cap de miel jupuit, deoarece trecătorii se împotriveau și mai curând îi omorau pe zidari decât să-și cedeze umbra. Iată cum a supraviețuit vechea tradiție a lui Manole. În Danemarca se jertfește un miel sub altarul fiecărei biserici noi. În Grecia se ucide un cocoș
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
iar de acolo vorbește despre trecut. Așa cum priveghetoarea își ia zborul de la o casă în flăcări și se oprește o clipă pe acoperiș; dar dacă acoperișul se prăbușește, pasărea fuge în pădure, iar din mijlocul ruinelor și mormintelor îi cântă trecătorului, cu glasul ei răsunător, cântecul tânguitor ce se va auzi veacuri întregi". Capitolul III Opera literară a lui Carmen Sylva Am avut onoarea s-o cunosc și să mă apropii de Carmen Sylva înainte de a-i fi citit operele. Cea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]