40,073 matches
-
senin, în loc să scadă când le credeam plătite și multe altele. Eu nu aveam probe concrete însă, nu cunoșteam identitatea acelei femei și bănuielile mele nu erau probe. Nu doresc deloc să mai răscolesc, răni vechi, azi după ce ele au devenit trecut. Am decis demult, să le las îngropate pe vecie sub propria lor cenușă, fără să le mai reînvii, pomenindu-le. Întâmplarea a făcut, că în final, am descoperit adevărul fără putință de a mai fi tăgăduit. Am descoperit, de ce viața
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
Capitală. Ceva grav, operație!... XIX. OGLINDA VENEȚIANĂ, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017. Oglinda venețiană Îmi plac reflectările ei virtuale. Și reflexiile ei , ca mișcări interioare, urcând în amintirile propriei ființe, un abur al trecutului ce generează vibrații . Oglinda trage acea cortină lăsată peste timp și derulează povești sculptate in relieful sufletului. Gândurile alunecă privind-o intens și mă poartă într-o lume din alte timpuri în care pătrund răscolind povești de familie. Uite-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
care pătrund răscolind povești de familie. Uite-o! bunica mea din partea tatei... Este foarte în vârstă , are cataractă. O cheamă Ana. Mă apropiu și mă vede doar cu „ochii„ degetelor, înțeleg că îi plac. Pașii mei sunt prudenți, acolo în trecutul familiei, într-un flux al memoriei voluntare, cu o muzică în acorduri de pian, când tumultuos, când trist. Citește mai mult Oglinda venețianăîmi plac reflectările ei virtuale. Și reflexiile ei , ca mișcări interioare, urcând în amintirile propriei ființe, un abur
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
într-un flux al memoriei voluntare, cu o muzică în acorduri de pian, când tumultuos, când trist. Citește mai mult Oglinda venețianăîmi plac reflectările ei virtuale. Și reflexiile ei , ca mișcări interioare, urcând în amintirile propriei ființe, un abur al trecutului ce generează vibrații . Oglinda trage acea cortină lăsată peste timp și derulează povești sculptate in relieful sufletului.Gândurile alunecă privind-o intens și mă poartă într-o lume din alte timpuri în care pătrund răscolind povești de familie.Uite-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
care pătrund răscolind povești de familie.Uite-o! bunica mea din partea tatei... Este foarte în vârstă , are cataractă. O cheamă Ana. Mă apropiu și mă vede doar cu „ochii„ degetelor, înțeleg că îi plac.Pașii mei sunt prudenți, acolo în trecutul familiei, într-un flux al memoriei voluntare, cu o muzică în acorduri de pian, când tumultuos, când trist.... XX. ARPEGIILE DESTINULUI, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017. ARPEGIILE DESTINULUI Ne întrebăm mereu de unde venim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CHEMAREA NEAMULUI Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Îmbrățișând prin veacuri trecutul României, Din cripta de la Putna, Ștefan spre noi privește. Sosit-a sol de Paște,în pragul ctitoriei, Foc viu ne e speranța, el spre altar pășește. Emoția străbate prin trup, întreaga țară. El s-a întors acasă, în strămoșeasca vatră
CHEMAREA NEAMULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383700_a_385029]
-
viață morală curată!, Ediția a doua, Editura “Sophia”, București, 2014... Suntem preocupați să organizăm multe evenimente. Alergăm dintr-un loc în altul. Ne rătăcim, pentru a ne regăsi. Întâlnim oameni, ocolim oameni. Ne bucurăm de un curcubeu și trăim deja trecutul primei imagini în câmpul cu flori și sânziene. Lumea te întreabă: Mai ai timp? Dai din cap și spui: Da. Mă străduiesc! Ne străduim suficient să avem timp? Timp pentru noi, timp pentru rugăciune, timp pentru a aprinde o lumânare
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
A preferat să rămână un anonim. Abia după anul 1989 a revenit la vechea dragoste. Deși debutul său editorial are loc în august 2014, el a scris permanent, ajungând să aibă peste 1000 de poezii referitoare la viața socială, natură, trecut istoric, un caiet cu epigrame, două cu proză scurtă (schițe), două piese de teatru din care una în versuri, un roman, un caiet cu acrostihuri ... Locuiește în comuna Butea, județul Iași, fiind fondator și colaborator la revista locală "Orizonturi butene
S-A STINS PE PĂMÂNT UN OM, S-A NĂSCUT ÎN CERURI UN ÎNGER: RĂMAS BUN, NĂZĂREL LUCACI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383723_a_385052]
-
la scurtă vreme, după pupblicarea altor două (Retorica balansoarului și Ace pentru cojoace (epigrame, fabule, catrene) * Noua sa carte, intitulată „Drăgășani- între legendă și adevăr” (Editură Kitcom-Verguleasa-Olt - 2014), îmi pune în față un oraș Drăgășani bogat în istorie, cu un trecut legendar, cu o cultură demnă de marile metropole și nu ca cea a orașelor de provincie, pe care Sadoveanu le consideră „Locul unde nu s-a întâmplat nimic” În „Motivație”, autorul definește cartea drept „un serial romantic” și nu o
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
micul grup de oi, Ion s-a hotărât să treacă în fața turmei, ca mioarele să-l urmeze docile pe poteca ce șerpuia pe lângă drumul asfaltat ce ducea spre Voineasa. „Frumoase locuri. Sunt clipele ce le trăiesc din plin, salvându-mi trecutul, astfel mă fac să cuceresc viitorul...” gândea Ion urcând spre pisc. Astfel, au trecut trei zile și două nopți dormind în mijlocul oilor, învelit cu șuba făcută tot din blană de oaie, cu căciula neagră de lână trasă pe pe frunte
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
rele, însă se simțea atât de zdrobit sufletește încât nu mai conta de unde îi va veni ajutorul, important era doar să primească ajutor. Acea ghicitoare îi descrise în roz viitorul său, de asemenea îi spuse unele lucruri despre prezentul și trecutul său destul de aproape de realitate. Pe drum la întoarcere spre casă Tinca îi spuse că după miezul nopții în cimitir, atunci când este lună plină este de fapt o ocazie de a comunica cu spiritele, pe care dacă le cauți poți primi
CUMPĂNA DIN NOAPTE (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383767_a_385096]
-
trai decent, Însă-ale ei sacrificii N-au trecut, sunt și-n prezent. A rămas tot stâlpul casei De când tata a plecat Și-a lăsat-o cu durere-n Sufletul neconsolat. Acuma, când grija zilei N-o mai are, ca-n trecut, E bătrână și bolnavă, Alte griji i-au apărut. Dup-o viață chinuită, Doar atât i-a mai rămas: Să m-ajute mai departe, Până-n ultimul ei ceas... Referință Bibliografică: SACRIFICIUL UNEI MAME / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SACRIFICIUL UNEI MAME de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383812_a_385141]
-
faptul că mai are și altceva dosit prin scrin; ceva ce mai trebuie migălit... habar nu am...) Și am mai observat, din frecvența datărilor, că pofta de rimă (majoritar albă) i-a venit ... scriind, cei mai prolifici ani fiind cel trecut și acesta în care ne aflăm. Poetul (așa trebuie să spun acum) a reverberat la dragoste (de-aici și titlul volumului). Dragostea față de femeie (în general), de femeia vieții lui (în special), de copilul-rod-al dragostei-lor, de litera întrupată în cuvânt
MARIUS CIOAREC – ‘’VEŞNIC ÎNDRĂGOSTIT’’ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383803_a_385132]
-
Chiar dacă/Alerg acum pe câmpuri/ Doar de mine știute/Eu tot te iubesc...// Chiar dacă//Mă vezi călcând acum/ Pe amintirile cu noi/Eu mă întorc mereu din drum...’’ OF, TINEREȚE: ‘’Am plecat de ieri la drum/Pe cărările sparte ale trecutului/ Răscolind cenușa timpului pierdut/ În nostalgiile cu miros de scrum.’’ LA MARGINE DE VIS: ‘’Fereastra/Paravan improvizat/Contra adevăratei/Liniști interioare/ Care se zbate/ În spatele propriului eu/ Rămâne intactă/ De parcă ploaia/S-ar opri/La marginea visului meu...’’ De remarcat
MARIUS CIOAREC – ‘’VEŞNIC ÎNDRĂGOSTIT’’ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383803_a_385132]
-
des decât în realitate (Beatrice Vaisman). • Cine e prost și mușca, înghite o gălușcă... • Oamenii inteligenți își țin prietenii aproape, iar adversarii și mai aproape. • Singurul scăpat teafăr din accident este în comă profundă (știri tv). • Nu există viitor fără trecut. La nevoie acesta poate fi confecționat. • Dacă ești informat și tragi concluzii, înseamnă că ești deștept (Roni Căciularu). • Prietenii de azi pot deveni dușmanii de mâine, dar și dușmanii de mâine pot deveni prietenii de azi. • Iadul e pavat... Raiul
ZICERI (105/106) CARDINAL & INTOLERANT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383800_a_385129]
-
către un „mai bine” rămas deocamdată ipotetic. Găsind hârtia cu o tentă gălbuie și citind cuvintele scrise cu litere egale, ușor înclinate spre dreapta, frumos caligrafiate, m-a lovit dureroasa diferență dintre concepțiile celor care slujeau pe „ogorul școlii” în trecut și a celor care ne educă azi copiii. „Mândria și curajul ni-l oferă faptele și activitatea depusă”scria pedagogul, amintind condițiile în care, după război, din 1945, a inițiat și condus activități pentru care, în 1952 a fost evidențiat
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
tablei înmulțirii la școală, ori evocarea cu autoironie a fiorilor primelor iubiri, toate acestea firesc ar fi fost să rămână date uitării, numai că memoria afectivă îl incită pe poet, „datornic al hârtiei”, să nu abandoneze neantului prețioasele relicve ale trecutului (Jurnal I). Nu sunt uitați nici torționarii copilăriei sale, care i-au dat să bea „lapte de cucută”, trimițându-i bunicul „la ceruri” și amuțindu-i „fără milă” tatăl. Poetul de astăzi nu se simte însă animat de dorința răzbunării
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
fi ca om, rațiunea nu are nici o șansă în fața afectului. Și de multe ori nu ii iertam pe cei care ne-au greșit, ci doar ne mai acordăm nouă șansă de a încerca încă o dată în numele unor momente frumoase din trecut, pentru că suntem naivi în speranța că le-am mai putea trăi încă o dată. Dar există oameni care te rânesc atât de tare, încât pur și simplu pe ei nu vrei să îi mai ai în preajmă. Lor pur și simplu
IERTI, DAR NU UITI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380117_a_381446]
-
dorințele te depășesc. Cu cât ai mai mult, cu atât pierzi mai mult prin moarte. Râsul este izvorul vieții, plânsul este al morții. Să trăiești ca și cum ai fi nemuritor, să mori cu aceeași credință. În fiecare om zace un mort - trecutul. Când mori te întorci la locul nașterii. Nu vorbi des despre moarte, îi poți atrage atenția. Datorită morții a intrat morala în viața noastră. Viața este un împrumut al morții. Pot trăi la nesfârșit cei ce nu au nimic de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
dorințele te depășesc.Cu cât ai mai mult, cu atât pierzi mai mult prin moarte.Râsul este izvorul vieții, plânsul este al morții.Să trăiești ca și cum ai fi nemuritor, să mori cu aceeași credință.În fiecare om zace un mort - trecutul.Când mori te întorci la locul nașterii.Nu vorbi des despre moarte, îi poți atrage atenția.Datorită morții a intrat morala în viața noastră.Viața este un împrumut al morții.Pot trăi la nesfârșit cei ce nu au nimic de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
s-a depărtat mult de așa numita și prețuită Moralitate și cred că ar fi necesar să-i dăm atenție și s-o răsădim. Inimile noastre o cer! Prea a luat-o lumea razna!, îmi spunea mai deunăzi cineva. În trecut, poate se mai exagera, dar exista bunul simț care ne amintea înaintea oricărei acțiuni mai îndrăznețe, mai ne la locul ei: „dar ce va spune lumea?” Se vede că ne păsa și de ceilalți, nu numai de noi; realizam că
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]
-
sunt tatăl copilului? Chiar nu știu nimic. -Sorina, sau negi că ai fi avut legături cu ea? Eugen a privit încurcat și rușinat spre Olga, acum înțelesese că tot ce a fost între ei, era terminat, el era de domeniul trecutului pentru femeia din fața lui. -Nu neg, îmi asum responsabilitatea, nu am știut nimic, îți mulțumesc Olga, îți rămân îndatorat, sper să mă poți ierta vreodată. Eugen era uman, pentru prima dată avea lacrimi sincere în ochii lui frumoși. Ce trebuie
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
dor Iubirea pentru mine rămâne o rană grea Dar niciodată pentru dragoste nu am să mor • Și vine primăvară însorită, dar eu rămân în iarna Și lupt în inima din muguri pomi să fac Și am să mă scutur de trecut că de o haină Și poate într-o zi voi întâlni și omul drag • Sunt singura cu toate gândurile rătăcite Și nicio punte nu mă duce acuma la liman Citește mai mult Text scris de Teodora Ivan:• A fost atunci
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
spăl în lacrimi care dorIubirea pentru mine rămâne o rană greaDar niciodată pentru dragoste nu am să mor• Și vine primăvară însorită, dar eu rămân în iarnaSi lupt în inima din muguri pomi să facSi am să mă scutur de trecut că de o hainaSi poate într-o zi voi întâlni și omul drag• Sunt singura cu toate gândurile rataciteSi nicio punte nu mă duce acuma la liman... XXVIII. UN ÎNGER ȘI UN DEMON, de Corina Lucia Costea , publicat în Ediția
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
când tu oftezi și-ai vrea să te ridici după cădere, o umbră vie ți-a rămas ca s-o păstrezi, când îmi cerșesti din nou o mângâiere. Of Doamne, prin câte n-am trecut, când tu plângeai ca să-ntorc trecutul, o viață într-un suflet ne-am zbătut, ca soarta să ne dea astăzi verdictul! Aș mai sta de vorbă și cu timpul, mi-e frică azi de atâta libertate, viața ne-a trecut ca și anotimpul și multe vise
INIMĂ, TU CÂT EȘTI DE NAIVĂ! de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380166_a_381495]