3,016 matches
-
în majoritatea lor benigne, sunt agresive, crescând rapid și fiind mai rezistente la tratamentul medicamentos sau iradiere. Terapia ideală constă în extirparea chirurgicală a tumorii eventual, dacă dimensiunile mai mici și localizarea mai centrală, neinvazivă, o permit, pe cale transsfenoidală. Dacă tumora are dimensiuni mai mari și/sau este invazivă, e preferabilă extirparea sa prin abord superior, cu volet. Decizia asupra tipului de abord ar trebui luată de comun acord de către diverși specialiști (neurochirurg, radiolog, oftalmolog, neurolog, endocrinolog), neurochirurgul luând decizia finală
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
mari și/sau este invazivă, e preferabilă extirparea sa prin abord superior, cu volet. Decizia asupra tipului de abord ar trebui luată de comun acord de către diverși specialiști (neurochirurg, radiolog, oftalmolog, neurolog, endocrinolog), neurochirurgul luând decizia finală . Este posibil ca tumora să nu poată fi extirpată în totalitate, nivelul de GH rămânând crescut și după operație, din cauza persistenței unui rest tumoral, eventual decelabil la un control RMN postoperator. Pentru a normaliza secreția de GH în aceste situații, se poate recurge la
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
în înălțime din cauza persistenței unor cartilagii de creștere fertile (vezi figura 8). Semnele de pubertate ale acestor bărbați sunt mai puțin evidente, chiar dacă nivelul lor de testosteron e în limite normale pentru bărbați . O altă alternativă ar fi ca o tumoră hipofizară să determine hipogonadism central prin distrucția hipofizei normale, în paralel cu hipersecreția de GH, dar în acest caz semnele de acromegalie ar trebui să fie mai evidente. 6.3.4. Hipertiroidia la copil Excesul de hormoni tiroidieni în perioada
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
uneori prin tușeu rectal, dar și modificări ale dimensiunilor și consistenței părților moi ale membrelor, trunchiului și vecinătăților. Palparea dă indicații de mare utilitate referitoare la caracterul leziunii (inflamație acută/cronică - căldură locală, durere, înroșire, lezarea funcțiunii locale sau o tumoră de etiologie neprecizată). Palparea ovarului este posibilă și prin tușeu vaginal ori rectal, ce ne informează despre volumul glandei, situația și existența eventuală a unei inflamații sau tumori. Palparea ne permite de asemenea să apreciem modificările de conformație și de
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
tumorile extrahepatice, 100% dintre metastazele tumorile intrahepatice și 93% din metastazele tumorilor extraheaptice [11]. Dacă examenul histopatologic este neclar în diferențierea unui colangiocarcinom de o metastază de la nivelul unui adenocarcinom, atunci PET-CT poate fi utilă pentru a pune în evidență tumora primară extrahepatică.
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popița, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92158_a_92653]
-
este dificil. Puncția-biopsie transtoracică poate preciza diagnosticul specific benign într-un număr variabil de cazuri: 12-86% din cazuri [18, 58], prin identificarea de cartilaj sau țesut gras (hamartom) sau elemente fungice (infecție). Diagnosticul de benignitate, prin procedee bronhoscopice (biopsie din tumora endobronșică, puncție-biopsie tumorală transbron-șică), se realizează doar în 10% din cazuri [47]. Cancerul este diagnosticat la 29% din pacienții cu puncție-biopsie transtoracică - leziune non-malignă [18], ceea ce impune intervenția chirurgicală și excizia oricărei leziuni pulmonare unice. Considerăm că examenul histopatolgic extemporaneu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
infecții pulmonare recurente. Radiologic se pot descrie modificări parenchimatoase pulmonare distal de obstrucția bronșică: atelectazie, pneumonie obstructivă, abces, hiperinflație etc. Diagnosticul diferențial al tumorilor benigne endobronșice se realizează în primul rând cu tumorile endobronșice maligne: cancerul bronho-pulmonar cu expresie bronșică, tumora carcinoidă, tumorile maligne de tip glandă salivară, dar și cu leziuni inflamatorii de tip granulom, corp străin inclavat în peretele bronșic, pneumonii, supurații pulmonare etc. Aceste tumori endobronșice sunt diagnosticate histologic prin bronhoscopie cu biopsie bronșică. Tratamentul de elecție al
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
granulom, corp străin inclavat în peretele bronșic, pneumonii, supurații pulmonare etc. Aceste tumori endobronșice sunt diagnosticate histologic prin bronhoscopie cu biopsie bronșică. Tratamentul de elecție al tumorilor benigne pulmonare este cel chirurgical. Principiul de bază al rezecției pulmonare pentru o tumoră benignă este conservarea parenchimului sănătos. În funcție de tipul, localizarea și dimensiunile tumorii pulmonare benigne și de starea parenchimului pulmonar se pot practica: rezecții non-anatomice (enucleere, enucleorezecție, rezecție pulmonară atipică), rezecții pulmonare anatomice/reglate (lobectomie, bilobectomie, segmentectomie), rezecție bronhoplastică sau bronhoanastomoză cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
histologic preoperator. În prezența unui rezultat incert, suspect malign sau cert malign, se impune rezecția pulmonară reglată (lobectomia) cu limfadenectomie interlobară, hilară și mediastinală - în limite de siguranță oncologică. În cazuri selecționate, în prezența parenchimului pulmonar sănătos distal de o tumoră endobronșică, se poate practica rezecția bronhoscopică a tumorii benigne endobronșice prin bronhoscopie rigidă [152]. Abordul miniinvaziv prin chirurgie toracoscopică sau chirurgie toracică video-asistată (CTVA) este recomandat pentru excizia tumorilor benigne periferice mici; enucleerea, enucleorezecția, rezecția pulmonară atipică și chiar lobectomia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
enucleerea, enucleorezecția, rezecția pulmonară atipică și chiar lobectomia (în cazuri selecționate) pot fi efectuate miniinvaziv cu succes, avantajele acestui abord fiind binecunoscute. TUMORI BENIGNE PARENCHIMATOASE PRIMARE Hamartomul Este prezentat primul și merită o atenție aparte deoarece este cea mai frecventă tumoră benignă pulmonară - 77% din toate tumorile pulmonare benigne [8], 8% din tumorile pulmonare [115]. Hamartomul se prezintă de obicei ca un nodul pulmonar solitar (entitate din care reprezintă 4% [89]) (fig. 6.66), însă poate avea formă pulmonară chistică (rară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
grăsos la nivelul masei tumorale [153, 154], acest lucru fiind sugestiv pentru hamartom în cazul unei leziuni solitare periferice (fig. 6.66). Bronhoscopia cu biopsie este indicată la pacienții cu tuse, hemoptizii, infecții pulmonare recurente sau atelectazie [151], diagnosticând astfel tumora endobronșică. Puncția-biopsie transtoracică precizează diagnosticul de hamartom prin prezența fragmentelor de cartilaj. Tratamentul chirurgical are indicație de prin-cipiu deoarece au fost citate cazuri de malignizare. Există autori care recomandă urmărirea hamartoamelor mai mici de 2,5 cm diagnosticate histologic prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
cu examen histopatologic extemporaneu. Malignizarea hamartoamelor pulmonare este rară [140]; au fost descrise în literatură: transformarea în adenocarcinom [64], în sarcom [11], producția de CA19-9 [134], posibila asociere etiologică între hamartomul pulmonar și carcinomul bronșic [84, 141]. Mioepiteliomul Este o tumoră benignă care apare la nivelul glandei salivare sau glandei mamare și conține celule mioepiteliale, care sunt localizate între epiteliul glandular și membrana bazală și se presupune că posedă proprietăți contractile [151]. A fost descris mioepiteliom la nivel pulmonar [158, 169
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
glandei salivare sau glandei mamare și conține celule mioepiteliale, care sunt localizate între epiteliul glandular și membrana bazală și se presupune că posedă proprietăți contractile [151]. A fost descris mioepiteliom la nivel pulmonar [158, 169] la pacienți de sex masculin. Tumora este bine delimitată, fiind alb-gălbuie pe secțiune. Diagnosticul a fost pus pe testele de imunohistochimie: pozitiv pentru proteina S-100 (caracteristic pentru mioepiteliom), prezența actinei musculare netede, pozitiv pentru antigenul epitelial de membrană și pentru antigenul carcinoembrionar (caracteristici glandulare). De
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
cu toate afecțiunile chistice pulmonare, începând de la chistul bronhogenic până la carcinomul bronho-alveolar. S-a practicat rezecție nonanatomică de lingulă, limfadenectomie mediastinală. Tratamentul chistadenomului mucinos constă în rezecția completă; prognosticul este foarte bun [35, 56, 96, 143]. Adenomul alveolar Este o tumoră pulmonară benignă foarte rară care constă în proliferarea epiteliului alveolar (pneumocite de tip II) și a mezenchimului septal. Majoritatea adenoamelor alveolare au fost descrise la paciente între 45 și 74 de ani, au fost excizate chirurgical prin enucleere, facilă din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
parenchimul pulmonar și au avut dimensiuni medii de 2 cm [15, 135, 183]. Adenomul papilar cu celule de tip II (adenomul cu celule clara) Sinonime: adenomul cu celule Clara, papilom bronșiolar, adenom papilar cu pneumocite de tip II. Este o tumoră aparent benignă, rară, cu originea în pneumocitele de tip II care au încorporat și celule Clara (celule Clara = celule localizate la nivelul epiteliului ciliat al bronșiolelor; au dublă funcție: detoxificare și secreție). În literatură sunt descrise câteva cazuri; pacienți asimptomatici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
care au încorporat și celule Clara (celule Clara = celule localizate la nivelul epiteliului ciliat al bronșiolelor; au dublă funcție: detoxificare și secreție). În literatură sunt descrise câteva cazuri; pacienți asimptomatici cu vârste cuprinse între 2 și 60 de ani. Macroscopic tumora se prezintă bine delimitată față de parenchimul pulmonar. Microscopic se descrie structură papilară cu centri fibrovasculari înconjurați de epiteliu cuboidal cu nuclei bazali și citoplasmă eozinofilică; microscopia electronică identifică pneumocitele de tip II și celulele Clara [42, 132]. Diagnosticul diferențial se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
descrise câteva cazuri de adenoame papilare cu potențial malign, cu posibilă evoluție către adenocarcinomul cu pneumocite de tip II sau adenocarcinomul cu celule tip Clara [33, 126]. Cazurile din literatură arată că rezecția chirurgicală este curativă [65, 132]. Adenomul pleomorf (tumora mixtă) Este o tumoră benignă formată din celule epiteliale și mioepiteliale și o stromă cartilaginoasă; spre deosebire însă de tumorile de tip glandă salivară, stroma cartilaginoasă a adenomului pleomorf nu este predominantă [125]. Adenomul pleomorf apare la adulți, media de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
adenoame papilare cu potențial malign, cu posibilă evoluție către adenocarcinomul cu pneumocite de tip II sau adenocarcinomul cu celule tip Clara [33, 126]. Cazurile din literatură arată că rezecția chirurgicală este curativă [65, 132]. Adenomul pleomorf (tumora mixtă) Este o tumoră benignă formată din celule epiteliale și mioepiteliale și o stromă cartilaginoasă; spre deosebire însă de tumorile de tip glandă salivară, stroma cartilaginoasă a adenomului pleomorf nu este predominantă [125]. Adenomul pleomorf apare la adulți, media de vârstă fiind de 57
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
rezecat chirurgical este considerat vindecat. Pacienții trebuie însă urmăriți periodic pe termen lung pentru depistarea unei eventuale asocieri cu mielomul multiplu, macroglobulinemie sau limfom malign [98]. Pseudotumorile inflamatorii Sinonime: histiocitom, granulom cu celule plasmatice, fibroxantom, xantofibrom, granulom cu celule „mast”, tumoră miofibroblastică inflamatorie și, incorect, hemangiom sclerozant; forma endobronșică este denumită frecvent histiocitom fibros endobronșic benign [137]. În 1995, Colby și colaboratorii au clasificat aceste tumori benigne în funcție de histología lor în: tumori fibrohistiocitice și tumori cu celule granulare [25]. Ele apar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
și colaboratorii au clasificat aceste tumori benigne în funcție de histología lor în: tumori fibrohistiocitice și tumori cu celule granulare [25]. Ele apar la pacienți tineri, fără predilecție de sex [13]. Cohen și Kaschula afirmă ca pseudotumora inflamatorie este cea mai frecventă tumoră pulmonară benignă la copii [24]. Majoritatea pacienților cu asemenea tumori au în antecedente afecțiuni inflamatorii, infecțioase sau neoplazice. Tumorile parenchimatoase se formează ca o pneumonie intraalveolară [113]. Aceasta se prezintă ca un nodul pulmonar solitar (fig. 6.68), predominant în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
tumori între pseudotumora inflamatorie și histiocitomul fibros malign [52]. În cazul leziunilor endobronșice se practică rezecții în funcșie de topografia tumorii - lobectomii și/sau procedee bronhoplastice sau bronhoanastomoze - deoarece aceste tumori prezintă potențial malign scăzut [2, 151]. Hemangiopericitomul Este o tumoră rară de tip vascular alcătuită din pericite capilare; nu este proprie plămânului și poate fi benignă sau malignă. Hemangiopericitomul pulmonar poate să apară la orice vârstă și poate prezenta dimensiuni variate. Jumătate din pacienți prezintă simptomatologie: hemoptizii, dispnee și dureri
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
alcătuită din pericite capilare; nu este proprie plămânului și poate fi benignă sau malignă. Hemangiopericitomul pulmonar poate să apară la orice vârstă și poate prezenta dimensiuni variate. Jumătate din pacienți prezintă simptomatologie: hemoptizii, dispnee și dureri toracice [40, 152], Histologic tumora se caracterizează prin canale vasculare înconjurate de straturi de celule rotund-ovalare cu citolpasmă pală și nuclei mari, veziculari. Uneori sunt prezente mitoze. Tratamenul constă în excizie radicală [17, 26, 60, 117, 127, 166], iar chimio- și radioterapia pot influența prognosticul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
Uneori sunt prezente mitoze. Tratamenul constă în excizie radicală [17, 26, 60, 117, 127, 166], iar chimio- și radioterapia pot influența prognosticul hemangiopericitoamelor maligne. Hemangiomul sclerozant Descris prima dată de Liebow și Hubbel în 1956 [107], hemangiomul sclerozant este o tumoră benignă cu origine necunoscută. Apare cel mai frecvent la femei (84%), vârsta medie de apariție este 42 de ani, iar pacientele sunt în mare majoritate asimptomatice [87]. Simptomatologia poate fi însă prezentă: hemoptizii, dureri toracice. Radiologic apare ca un nodul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
și bronșiolare [186]. Alți autori însă, pe un studiu imunohistochimic și ultrastructural pe 25 de cazuri neagă originea epitelială și corectitudinea denumirii de „hemangiom sclerozant” [102]. Tratamentul indicat este rezecția chirurgicală (abord clasic sau miniinvaziv) și are intenție curativă [151]. Tumora cu celule clare/„sugar cell tumor” Primul caz de tumoră pulmonară benignă cu celule clare a fost raportat în 1963 [106]. Este o tumoră cu origine controversată. În timp ce unii autori sugerează originea epitelială a tumorii (în epiteliul nonciliat al bronșiolelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
și ultrastructural pe 25 de cazuri neagă originea epitelială și corectitudinea denumirii de „hemangiom sclerozant” [102]. Tratamentul indicat este rezecția chirurgicală (abord clasic sau miniinvaziv) și are intenție curativă [151]. Tumora cu celule clare/„sugar cell tumor” Primul caz de tumoră pulmonară benignă cu celule clare a fost raportat în 1963 [106]. Este o tumoră cu origine controversată. În timp ce unii autori sugerează originea epitelială a tumorii (în epiteliul nonciliat al bronșiolelor, celulele Clara sau în celulele seroase epiteliale) [4], alți autori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]