4,164 matches
-
scurg bine, se clătesc la jetul de apă rece și se amestecă cu brânza de vaci, gălbenușurile, zahărul, coaja de lămâie și stafidele, iar la urmă punem 3 albușuri bătute spumă cu un praf de sare și amestecăm ușor totul. Ungem o cratiță cu margarină, turnăm amestecul de mai sus și dăm la cuptor 20 minute. Când este coaptă o răsturnăm pe un platou și o decorăm cu stafide ținute în rom apoi o tăiem felii ca pe tort. Rețeta nr.
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
preparare: Zahărul se freacă cu margarina, apoi se adaugă gălbenușurile și smântâna, făina în care am pus praful de copt, apoi se încorporează albușurile bătute spumă și se încorporează încet ca să nu se lase albușurile. Într-o tavă de aragaz unsă cu unt și tapetată cu făină turnăm aluatul în tavă și acoperim cu jumătăți de caise fără sâmburi cu fața în sus caisele se așează. Se coace 40 de minute dar înainte de a scoate prăjitura o încercăm cu o scobitoare
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
tăiate cubulețe și puse în cupe. Rețeta nr. 108 Tartă cu vișine "Delia" Ingrediente: 200 g unt sau margarină Unirea, 250 g făină, 5 ouă, 250 g zahăr, un praf de copt, arome în special vanilie 2-3 plicuri, unt pentru uns tava, 1 kg vișine fără sâmburi sau congelate. Mod de preparare: Untul se freacă cu 100 g zahăr, se adaugă gălbenușele, făina amestecată cu praful de copt. La urmă batem 5 albușuri spumă cu 150 g zahăr. Compoziția se toarnă
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
fierbem tot la foc mic, mestecând mereu. Batem separat albușurile ca la bezea cu 100 g zahăr. După ce crema de mai sus s-a răcit punem albușurile și frișca mestecând încet. Luăm un vas rotund de yena pe care îl ungem cu unt și tapetăm fundul vasului și pereții vasului cu hârtie albă. Așezăm rondele de portocale pe fundul vasului și pe pereții laterali și turnăm jumătate din compoziția fiartă. Netezim și așezăm un strat de pișcoturi de șampanie, apoi turnăm
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
pachețele zahăr vanilat, le amestecăm până devin spumoase și se pune și un sfert nucă măcinată, 2 plicuri zahăr vanilat, gem de vișine acrișor, care se întinde pe prima foaie de aluat. Mod de preparare: Într-o tavă de aragaz unsă cu puțin unt și tapetată cu făină se așează prima foaie din aluatul împărțit în două, peste foaie se întinde un strat subțire de gem acrișor, iar peste gem se toarnă crema de nuci măcinate. Apoi se pune peste toate
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
se întinde pe planșetă de grosimea de jumătate de centimetru. Cu un pahar de țuică se fac rotunduri unele nedecupate în mijloc, iar celelalte jumătăți se decupează în mijloc cu un rotund mai mic. Se coc în tava de aragaz unsă cu unt și pudrată cu făină. Se coc până sunt ușor aurii. Când sunt reci le umplem cu frișcă bătută spumă două câte două. Frișca o batem 700 g cu 3-4 linguri zahăr pudră și 2 pachețele de vanilie. Sunt
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
și rob. Nimicește semeția lor prin mâna unei femei! (9: 9,11). Frumoasa văduvă s-a hotărât să-l seducă pe generalul Holofern: Și scoțând sacul, s-a dezbrăcat de veșmintele ei de văduvă, s-a îmbăiat și s-a uns cu miresme, și-a pieptănat părul, și-a pus turban în cap și s-a îmbrăcat cu hainele ei de veselie cu care se împodobea când trăia bărbatul ei Manase. Apoi s-a încălțat cu sandale, și-a pus colierele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și L-a însoțit împreună cu alte femei. În semn de smerenie, Maria a venit în Betania, în casa lui Lazăr pe care-l înviase Iisus, I-a adus lui Iisus un vas cu mir de nard cu care i-a uns picioarele. În Evanghelia după Ioan se spune: Deci Maria, luând o litră cu mir de nard curat, de mare preț, a uns picioarele lui Iisus și le-a șters cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de mirosul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-l înviase Iisus, I-a adus lui Iisus un vas cu mir de nard cu care i-a uns picioarele. În Evanghelia după Ioan se spune: Deci Maria, luând o litră cu mir de nard curat, de mare preț, a uns picioarele lui Iisus și le-a șters cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de mirosul mirului. (12: 3). Asistând la acest fapt, Iuda Iscarioteanul, cel care-L va vinde pe Iisus, a obiectat gestul ei, spunând că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mama lui Iacov, și a lui Iosi, și mama fiilor lui Zevedei. (27: 55, 56). După ce corpul chinuit de suferință al Mântuitorului a fost coborât de pe Cruce pentru a fi pus în mormânt, Maria Magdalena, împreună cu celelalte femei, L-a uns cu miresme și a vărsat lacrimi. Îngerul a vestit femeilor că Domnul va învia. Se spune în Evanghelia după Matei: Iar îngerul, răspunzând, a zis femeilor: Nu vă temeți, că știu că pe Iisus cel răstignit Îl căutați. Nu este
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
trăit în pustiu cu identitate masculină, ca pustnicul Pelagius. Când un subaltern, diaconul Iacob, a plecat în Palestina, episcopul Nonnus i-a cerut să-l caute pe pustnicul Pelagius. Acesta murise în austeritatea pustiului și ceilalți monahi, când i-au uns trupul, au aflat că pustnicul Pelagius era femeie. Se întâmpla în anul 457. Thaisia este o tânără prostituată frumoasă, bogată, vestită pentru performanța de a fi avut mulți amanți pe care i-a ruinat. Preluase acest nărav de la mama ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
făcut... Ascult supusă strigătele și poruncile inimii... suntem cum suntem pentru că Dumnezeu vrea, nu cred în drac, Dumnezeu e mai tare ca dracul... În concepția celor două femei, Dumnezeu era aliatul lor, Dumnezeu le poruncea să se îmbăieze, să-și ungă corpul cu elixir de smirnă, să-și frăgezească obrajii cu abur de lapte, să-și lustruiască unghiile cu anilină de acaju. Scandalurile continuau până ce, odată, bărbatul ieșit din minți a lovit-o pe soția sa așa de tare cu tocul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
politică, sintagma de "părinte al Europei" fiind întărită și de expresia Europa vel regnum Caroli ("Europa sau regatul lui Carol"). Această Europă este, mai întâi, o Europă francă, în care Roma nu mai joacă un rol major: când a fost uns împărat al Occidentului, la Roma, el a ales drept capitală a Imperiului localitatea Aix-la-Chapelle; totodată, este o Europă creștină: Carol se considera încoronat de Dumnezeu, iar faptul că încoronarea sa la Roma a avut loc la 25 decembrie are valoare
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Trebuie să faceți o ecografie, dar, din păcate, noi nu avem un aparat performant”. Eu știam că au primit din Statele Unite cele mai moderne dotări. Îmi dă trimitere la Spitalul de Urgență. Aici, scot iar plicul. Alt medic amabil mă unge pe burtă cu un gel scârbos și începe să mă frece cu un fel de ventuză: vede pe ecran toată cariera mea. “Dă-te-n căcat să-ț bată nasu!” Căldură mare, mă clatin. Nu cred să mai rezist cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să împletească mirese? - Nu vor să învețe. - Cât vă plătea pentru împletirea unei mirese? - Eram pretini, nu să plăte. Amu, i-aș da io un milion, numa’ să se lase împletită. N-au răbdare, că trebuie să stea două-trei ore. - Ungem de cu seara coada cu un pic de untură de porc, ca s-o împletim ușor a doua zi. Mirele ce poartă? - Gaci (pantaloni extrem de largi, ca o fustă, din in), straiță, chimeșă, clop, brăcinare. Pe steag, am cusut chișchineuț
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de-acest prilej și să nu bagi în tine până nu mai poți. E-adevărat că burduhanele se vedeau umflându-se din ce în ce mai abitir. Cucoanele se făcuseră cât niște butii. Nehaliții, ăștia-afurisiți plesneau de-atâta mâncare! Cu gurile căscate și bărbiile unse de atât de aprinși la față încât ai fi zis că-s niște funduri de bogătani, nemaiîncăpându-și în piele de-atâta belșug. Darămite vinul, fraților-fârtaților, vinul curgea la masă așa cum curge apa pe Sena. Un adevărat puhoi, ca atunci când
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
atestată.) Prosperitatea sa este identificată cu aceea a întregului popor. Suveranul este vicarul zeilor pe pământ; pe de altă parte el reprezintă poporul înaintea panteonului. Nici un text descriind ceremonialul sacralizării n-a fost regăsit, dar se știe că suveranul era uns cu ulei, îmbrăcat cu un costum special și încoronat; în cele din urmă el primea un nume regal. Suveranul era și mare preot și singur, ori cu regina, el celebra cele mai importante sărbători ale anului. După moartea lor, regii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aceste pasaje reflectă totuși o situație posterioară. Este deci cazul să comparăm dosarul biblic cu practicile specifice culturilor pastorale arhaice, în primul rând acelea ale arabilor preislamici. După Facerea, patriarhii ofereau sacrificii, ridicau altare și așezau pietre pe care le ungeau cu untdelemn. Dar probabil se practica numai sacrificiul sângeros (zebah), de tip pascal, fără preoți, și, după unii, fără altar: Fiecare credincios jertfea el însuși victima, luată din turmă; ea nu era arsă, ci era mâncată solemn de către sacrificator și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Regi, 8,1-5). Regalitatea era, așadar, o instituție străină. Unii adversari nu și-au precupețit criticile, căci în ochii lor doar Iahve singur era regele lui Israel. Totuși, de la început, regalitatea i-a fost plăcută lui Iahve. Când a fost uns de către Samuel, Saul a primit "spiritul lui Iahve" (I Regi, 10, 6). Căci regele era "unsul" (mâsiah) Domnului (l Regi, 24,7,11; 26,9,11,16,23 etc.); el era adoptat de Iahve, de venea întrucâtva fiul lui: "Eu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și la un semnal ei înghițeau cât mai repede cu putință conținutul. Ca și unele concursuri ale "Dionysiilor de Câmp" (de exemplu, askoliasmos-ul, în care tinerii se străduiau să se țină cât mai mult timp în echilibru pe o bârnă unsă cu ulei în prealabil), această competiție se articulează și ea în scenariul bine cunoscut al concursurilor și luptelor de tot felul (sportive, oratorice etc.) urmărind înnoirea vieții 9. Dar euforia și beția anticipează întrucâtva viața dintr-o lume de dincolo
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este respinsă. Luna (mereu cu literă mare), apariție frecventă în versurile tonegariene, e întotdeauna inclusă într-un discurs demistificator: "încercuită e nori ce filtrau un repertoriu romantic/ pe aceleași brațe scobora muribundă în ritual,/ pasionată ca un ochi într-o ungă visare de opiu/ și întors în orbită privind în Nerval.// (...) Ce veșnică plută pe imagini era Luna!" (Luna hieratică) sau "de mult aștrii muriseră de gripă și cu excepții/ unii mai aveau două colțuri ca jandarmii italieni la chipiu/ iar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în contradicție cu evoluția modei, și pentru care Eminescu, adversarul său cel mai vehement, l-a ironizat în mai multe rînduri 3). Moraliștii însă o țin pe-a lor, vorbind defavorabil despre femeile care-și vopsesc unghiile cu „canà”, își ung pleoapele cu „khol”, își dilată pupilele cu atropină, își fac cearcăne cu creionul pentru a-și sublinia excesele ori înclinația către acestea. Epigramiștii le țin hangul. Unul dintre ei scrie: „Dacă dai cu pudră fața,/ N-o faci doară în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sub chipul „fosilei” didactice, al „maestrului” steril în planul creației. Alergic la pedantism, va defini undeva „pedanteria” drept „o formă curentă a prostiei umane”. Retușări necesare Bacovia e, nu o dată, pieziș, nedrept. Așa, de pildă, în „Liceu”, poem care a uns la inimă generații de elevi. Neîndoielnic, acesta are partea lui de adevăr referitoare la abuzurile didactice din vremea școlarității sale („Sînt oameni bătrîni care și astăzi sînt stăpîniți de coșmarul liceului”, constata spre sfîrșitul deceniului al patrulea un cunoscător al
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
modelul bizantin, domnul Țării Românești era reprezentantul divinității pe pământ, unsul Domnului. Prin înființarea mitropoliei [este vorba de Mitropolia Țării Românești], el își consolida tronul și poziția, devenind, ca și împăratul bizantin, monarh civil și religios. Faptul de a fi "uns" conferea monarhului, ca și mitropolitului, prerogativele sacerdotale. Domnul era "uns" de mitropolit, dar mitropolitul la rândul lui trebuia să fie recunoscut ca păstor al credincioșilor de către domn" (Istoria Românilor, 2001, p. 250). Această relație, în perioada Evului Mediu, nu funcționa
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
unsul Domnului. Prin înființarea mitropoliei [este vorba de Mitropolia Țării Românești], el își consolida tronul și poziția, devenind, ca și împăratul bizantin, monarh civil și religios. Faptul de a fi "uns" conferea monarhului, ca și mitropolitului, prerogativele sacerdotale. Domnul era "uns" de mitropolit, dar mitropolitul la rândul lui trebuia să fie recunoscut ca păstor al credincioșilor de către domn" (Istoria Românilor, 2001, p. 250). Această relație, în perioada Evului Mediu, nu funcționa doar la nivel politic sau nu doar la nivel administrativ
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]