11,855 matches
-
există o rată mare a deceselor provocate de cancer. O rată și mai mare a deceselor provocate de cancer se constată la cei născuți În zone aflate pe o rază de mai puțin de trei mile de la o rafinărie, o uzină chimică sau un furnal de Înaltă temperatură. La copiii născuți În astfel de locuri riscul de a muri de cancer Înainte de a deveni adulți este cu 20% mai mare decât la copiii născuți În alte zone. Acest raport arată, de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
O parte a neajunsurilor au fost remediate, dar clădirea nu a putut fi funcțională la momentul inaugurării ei. Principala problemă o constituia lipsa apei potabile, În condițiile În care instalația proiectată nu fusese finalizată. Abia la 18/30 martie 1898, Uzina din Păcurari a fost pusă În funcțiune , iar procesul de mutare a facultăților și laboratoarelor putea fi Încheiat . Chiar și În aceste condiții, noul local a primit aprecierile oaspeților, regele acordând antreprenorilor Trolli și Scolari „Coroana României În grad de
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
utilizării surselor regenerabile de energie; Directiva privind stocarea dioxidului de carbon. Se impune captarea și stocarea emisiilor de CO2 (Carbon Capture and Storage CCS) pentru stabilizarea concentrațiilor de CO2 din atmosferă. Acțiunea implică captarea CO2 de la instalațiile industriale (în special uzinele de producere a energiei), transportul către un amplasament de stocare și injectarea în formațiuni geologice adecvate, în scopul stocării permanente sau pe termen nedefinit. Noi tehnologii de captare și stocare a CO2 sunt în fază de cercetare și dezvoltare. Implementarea
CAPTAREA ŞI STOCAREA DIOXIDULUI DE CARBON. PREZENT ŞI PERSPECTIVE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ioan Mămăligă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_883]
-
prestația ilicită primită nu în folos propriu, ci în acela al unității, ne vom afla în prezența abuzului în serviciu prevăzut de articolul 246. Fapta funcționarului de a pretinde și ulterior destina televizorul căminului de nefamiliști, aparatul de radio clubului uzinei și frigiderul cantinei unității se încadrează în prevederile articolul 246 și nu de cele ale articolul 254 Cod Penal<footnote ibidem footnote>. De asemenea constituie abuz în serviciu și nu luare de mită pretinderea și primirea unor sume de bani
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
în sistem, nu în afara lui. Momentul-cheie, al închiderii supapei, este coșmarul în care directorul o visează pe apriga angajată Maria Popescu. Ea îi spune pe un ton acuzator : „Faci atâta caz că ai fost ridicat în muncă de jos, din uzină, ai și uitat că n-ai fost niciodată muncitor, ci numai magazioner și apoi impiegat de birou. Te-ai aristocratizat și ai devenit un înfumurat periculos”. Numai un „scos din producție”, un magazioner, se poate „aristocratiza” și îndepărta de mase
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
niciodată muncitor, ci numai magazioner și apoi impiegat de birou. Te-ai aristocratizat și ai devenit un înfumurat periculos”. Numai un „scos din producție”, un magazioner, se poate „aristocratiza” și îndepărta de mase. Clasa muncitoare, care muncește în fabrici și uzine, e mai presus de orice bănuială. De vină pentru orice sunt funcționarii, personalul TESA, rozătoarele de birou. Sistemul este salvat ideologic. Dar, chiar și așa, Directorul nostru rămâne, până la Reconstituirea (1970), cea mai lungă și largă deschidere de supapă din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
după preluarea puterii de către Ceaușescu este Diminețile unui băiat cuminte, în regia lui Andrei Blaier, pe scenariul lui Constantin Stoiciu. Pentru prima dată, eroul nu mai este un tânăr inginer care are idei novatoare, dar se izbește de inerția conducerii uzinei (Mândrie), nu mai este nici vreun tânăr țăran care vrea să devină excavatorist (Partea ta de vină) sau muncitor turnător (Aproape de soare) și nici un sudor care face un act de eroism pe șantier și ajunge la spital (Camera albă). Vive
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
îi spune că se va duce cu „nenea Pavel” la pescuit, „că tu nu ai niciodată timp”. Așa e, tot timpul Marelui Om aparține producției și poporului. „Vă rog să predați imediat cheile. Nu mai sunteți directorul- proprietar al acestei uzine !”, îi comunică Stoian capitalistului unsuros, agățat de coniac și trabuc. Tăietură de montaj. Imagine magnifică a unei uriașe schelării metalice înțesate cu oameni, parcă plutind deasupra masei și mai mari de muncitori. Stoian solemn, la tribună : „Tovarăși, dragii mei tovarăși
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
secvență demnă de Eisenstein sau Riefenstahl. Ea este precedată de un scurt cadru în mulțime, în care un tovarăș din echipa lui Pavel îi șoptește bătrânului comunist interpretat de Nucu Păunescu : „Ai să pici în fund, am fost numit directorul uzinei”. Este mecanismul pe care scenaristul Popovici îl va folosi cu măiestrie în tot filmul : contrapunctarea momentelor „înalte”, ideologice, morale, politice, cu frânturi „omenești”, „din viață”, care le înalță și mai mult pe primele. Tov. Stoian dă la păstrăv pe râu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sau Mistica metalurgiei În 1975, programul de industrializare forțată al lui Ceaușescu este în plin avânt. Frecvența apariției în textele oficiale a sintagmei „industria grea, cu pivotul ei, industria constructoare de mașini” crește vertiginos. Ceaușescu vrea muncitori în fabrici și uzine, dar nu recrutați dintre țărani veniți la oraș, ca în anii ’50 și ’60, ci dintre tinerii orășeni care nu reușesc la facultate. Astfel, sarcina propagandistică a filmelor de actualitate ale deceniului devine nu doar liniștirea celor care ratează intrarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dintre tinerii orășeni care nu reușesc la facultate. Astfel, sarcina propagandistică a filmelor de actualitate ale deceniului devine nu doar liniștirea celor care ratează intrarea în învățământul superior, dar și prezentarea acestei ratări ca singura cale spre viața adevărată, în uzină sau pe șantier. După aceea, facultatea făcută, eventual, la seral e un panaș suplimentar pe nobila șapcă de muncitor. Filip cel bun, în regia lui Dan Pița, este filmul-emblemă pe această temă. Filip este fiu de fost muncitor în siderurgie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
N-a reușit Barclay și vrei să reușești tu ? Și cu cine vrei să reușești, practic ? Cu trei ingineri provinciali care n-au mai pus de 20 de ani mâna pe carte ? Olteanu : Totuși, ce oameni minunați am găsit în uzină... Moga : Pentru stadiul în care ne găsim noi, se poate. În Polinezia un agent sanitar care știe să scoată o măsea e un mare savant. Olteanu : Și-ar fi dat viața, numai să reușim. Iată și dialogul dintre Coman și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
inginerul-șef : chimia. Gândul la academicianul doctor inginer Elena Ceaușescu dădea fiori oricui. Față de deceniul precedent, în care apăreau 29 de filme pe tema ilegaliștilor, exploatarea acestui filon propagandistic scade vizibil : am enumerat mai sus doar 13 pelicule. Șantierul și uzina, singurele locuri unde se trăiește cu adevărat. Aflăm asta din Cine mă strigă ?, Mijlocaș la des‑ chidere, Punct... și de la capăt, Zbor planat, Probleme personale, Ana și „hoțul”, Destine romantice, La capătul liniei, Escapada, Singur de cart, Dragostea și revoluția
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a unui bebeluș din flori, se căsătorește cu un șofer cu cazier (Fructe de pădure). Inginera Maria Dinu execută o condamnare pentru sabotaj economic (O lumină la etajul zece). Mihai, fost student, după ce iese din închisoare e repartizat într-o uzină (Ana și „hoțul”). O altă „descoperire” socio-sentimentală a anilor ’80 este „mezalianța”. Schema melodramei burgheze - el bogat și ea săracă sau viceversa - este echivalată „socialist” : unul cu studii superioare, celălalt fără ; sau el cărunt, ea sub 30, cum e cazul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
interpretat de Spencer Tracy, descoperă că tânărul muncitor e om, nu maimuță - culmea e că filmul se numește Un oaspete la cină ! Încă un muncitor, Andrei, zis „zero defecte”, se ia cu o ingineră stagiară, cu binecuvântarea melancolică a directoarei uzinei (Anotimpul iubi‑ rii). Din punct de vedere social, aceste „dezechilibre” sunt rezolvate totdeauna în sensul muncitorului, care e cel puțin la fel de inteligent și util ca inginera. Un caz special din punct de vedere propagandistic îl reprezintă Salutări de la Agigea (1984
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
atât de important să facem casa Stamate la Novaci ? Decenii de film românesc sunt închise în această propo ziție : „În filmele noastre oamenii nu mor, nu trăiesc...”. Drept pentru care, în locul filmului „oficial”, cu vreun director frământat de problemele șantierului, uzinei, barajului care își neglijează viața personală, sau un tânăr inginer pus pe inovații care se confruntă cu inerția, sau un absolvent de facultate care alege să lucreze „la țară”, Tatos ne prezintă episodul echipei de filmare cu „Responsabilul”, un gestionar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Vama a beneficiat chiar de la începutul activității industriale desfășurate de Anton Manz de înființarea unei fondării (furnal înalt) la Prisaca, un cuptor și trei afânători de minereu lângă Vama, o forjă pe valea Moldoviței, în 1807, iar în 1817 o uzină metalurgică, o forjă cu 5 ciocane la Vama <footnote Ibidem footnote>. Chiar după ce zona a fost secătuită de minereuri, în 1858, la Prisaca Dornei - Eisenau mai funcționau 10 cuptoare de afânare, iar la Vama, la aceeași dată, funcționau furnalele lui
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
simple, 36 de trăști - instalații manuale de despicat lemnul în grinzi și scânduri - s-au folosit sporadic până în 1975) și 9 circulare acționate de forța apei. În aceeași perioadă, la 1899, și-au încetat activitatea stația de prelucrare a fierului (uzina) și topitoria. În principal era folosită forța apei, dar se folosea și forța aburului, puterea instalată fiind de 110 CP și, respectiv, 241 CP <footnote Mihai Iacobescu, op. cit. p. 153-154 și 169; Die Bukowina, Cernowitz, 1899, p. 343. footnote>. Falimentul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
poate influența, într-o măsură mai mică, temperatura aerului. Astfel, în orașe temperatura este mai ridicată cu 10-20șC decât în împrejurimi din cauza lipsei vegetației, a faptului că betonul clădirilor și asfaltul absorb mai multă căldură, precum și a căldurii emanate de uzine sau a cantității mai mari de dioxid de carbon din atmosferă. Măsurarea temperaturii aerului se face în stații meteorologice răspândite pe tot globul. Cu datele obținute se calculează temperatura medie zilnică, temperatura medie lunară și temperatura medie anuală. Acestea se
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
poluare. Marea Mediterană și mai ales Marea Neagră sunt zone maritime intens afectate de poluare. Omul folosește pentru băut apa potabilă. Ca apa să devină potabilă și pură din punct de vedere biologic, ea trebuie să fie bine filtrată și tratată în uzine speciale. Apele reziduale sunt tratate în stații de tratare a apei, numite stații de epurare (epurarea este eliminarea impurităților din gaze sau ape reziduale). După ce se analizează compoziția acestora, tratarea lor presupune trei etape : eliminarea particulelor solide prin strecurare, apoi
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
făcut cu creionul, ce trebuia ascuțit, iar bucățile de lemn ale acestuia ar putea fi periculoase pentru respirația cosmonauților. Stiloul nu poate fi funcțional - în imponderabilitate pentru că cerneala nu circulă spre hârtie. Ieșirea a fost găsită, în anii 70 la Uzinele Chimice din Chișinău care au inventat creionul chimic. Timp în care savanții americani au cheltuit peste un milion de dolari pentru rezolvarea problemei scrisului în cosmos...; Comunicarea în spațiul cosmic se face prin radio, deoarece nu avem un mediu de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și de Est aceste vise au ajuns împreună, nu în ultimul rând materializate în blocurile de locuințe care urâțesc multe dintre orașe<ref id=”3”>Leach, Architecture and revolution..., p. 2.</ref>”. Orașul a devenit pentru muncitorii care lucrau în uzine un mare apartament, văzut ca singurul spațiu al socializării, de această dată de factură socialistă, pentru că viza în primul rând crearea unei noi clase sociale. Proiectul urbanistic nu poate fi așadar separat de procesul de industrializare forțată propriu lumii sovietice
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
alte zone. Această mișcare a fost în interiorul României și nu a afectat considerabil structura comunităților etniei, pentru că membrii nu părăseau definitiv comunitatea de origine, ci doar se deplasau periodic către noile locuri de muncă, de cele mai multe ori în fabrici și uzine. A treia migrare a început în 1990, când trecerea la societatea de tip capitalist și toate modificările socio-economice specifice tranziției au determinat ca mare parte din rușii lipoveni să emigreze către alte zone ale lumii<ref id=”1”>Interviu cu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
obținerea matei albe Cu2S conform reacțiilor. - oxidarea parțială a CuS cu oxidarea totală a FeS. Cuprul brut, numit și cupru negru de convertizor, cu 93 - 98 % Cu se supune proceselor de rafinare. La noi în țară cuprul se obține la Uzinele metalurgice de la Firiza și la Combinatul chimico-metalurgic de la Baia-Mare. Randamentul de obținere a cuprului prin reducerea cu hidrogen este mic, și de aceea se aplică industrial reducerea cu carbon. Hidrogenul are o afinitate chimică față de oxigen apropiată de a monoxidului
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
de punere în aplicare a documentelor de mobilizare la Autobaza 2 Iași, secția și postul de miliție din Pașcani, respectiv Podul Iloaiei. De asemenea, s-a organizat și desfășurat un exercițiu de anunțare a rezerviștilor la locul de muncă la Uzina de Mase Plastice. Calificativul acordat „Bine”. 1973, 14-17 noiembrie o comisie de control a Marelui Stat Major a verificat activitatea desfășurată de către Centrul Militar Județean Iași. În cadrul controlului au mai fost verificate 7 posturi și secții de poliție și un
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]