5,180 matches
-
o strategie rea, o dovedește faptul că mi-am păstrat postul timp de douăzeci de ani și că eram cel mai bine plătit redactor din lume" (citat în Walker, 5). Acest pasaj și comportamentul lui Chapin la auzul veștii scufundării vaporului de croazieră amintește de observația lui William Barrett referitoare la "Omul din subteran" al lui Feodor Dostoievski, din nuvela Însemnări din subterană. După cum remarcă Barrett despre protagonistul ei, "dacă știința ar putea desluși toate fenomenele astfel încât până la urmă, într-o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
șuieratul oricărui vas de pe râul Ohio sau Mississippi" (9-10). Astfel încurajat, Jones execută un număr de șuierat. Încă o dată, portretul realizat de Hearn ar putea ușor degenera în cel al unui ciudat sau al unei "brute" care reușește să imite vaporul Robert E. Lee, reiterând astfel statutul rasial de Celălalt al lui Jones. Totuși, Hearn este chibzuit în alegerea detaliilor și a adjectivelor calificative care descriu eforturile lui Jones sau mai degrabă prin apelul retoric la intuiția comună, prin care cititorul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ia parte la experiența personajului: "Și-a dus brusc ambele mâini la gură, așezate în mod concav, și-a umflat pieptul adânc, și a scos un strigăt lung, profund, armonios, care a vibrat prin cameră precum muzica unui șuierat de vapor. A început cu un ton nazal jos, dar i-a modulat treptat grosimea și volumul, ajungând să imite perfect șuieratul vaporului, astfel încât la sfârșit, fiecare ascultător și-a exprimat involuntar surpriza printr-o exclamație" (10). Așadar, alegoricul "sălbatic din afară
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
adânc, și a scos un strigăt lung, profund, armonios, care a vibrat prin cameră precum muzica unui șuierat de vapor. A început cu un ton nazal jos, dar i-a modulat treptat grosimea și volumul, ajungând să imite perfect șuieratul vaporului, astfel încât la sfârșit, fiecare ascultător și-a exprimat involuntar surpriza printr-o exclamație" (10). Așadar, alegoricul "sălbatic din afară" începe să cucerească simțurile și sensibilitatea publicului cititor, rafinat și civilizat, și să reziste unei delimitări culturale prin intermediul universului său particular
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
reziste unei delimitări culturale prin intermediul universului său particular, cu scopul de a fi integrat în societate. Aprecierile axiologice ale lui Hearn, acele inserții ale subiectivității sale, sunt pline de respect: strigătul este "armonios și profund", "precum "muzica" unui șuierat de vapor" (în loc de, spre exemplu, zgomotul strident al unui șuierat de vapor), o muzică "perfectă", care îi determină pe ascultători să își exprime "involuntar surpriza printr-o exclamație." Hearn se bazează și pe sensibilitatea culturală a societății americane cu pretenții pentru a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de a fi integrat în societate. Aprecierile axiologice ale lui Hearn, acele inserții ale subiectivității sale, sunt pline de respect: strigătul este "armonios și profund", "precum "muzica" unui șuierat de vapor" (în loc de, spre exemplu, zgomotul strident al unui șuierat de vapor), o muzică "perfectă", care îi determină pe ascultători să își exprime "involuntar surpriza printr-o exclamație." Hearn se bazează și pe sensibilitatea culturală a societății americane cu pretenții pentru a o convinge că Albert Jones, și implicit Albert Jones ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
printr-o exclamație." Hearn se bazează și pe sensibilitatea culturală a societății americane cu pretenții pentru a o convinge că Albert Jones, și implicit Albert Jones ca reprezentant al Celeilalte societăți, ar trebui privit cu seriozitate și respect, afirmând că "vapoarele sunt în fantezia sa poetică primitivă ființe uriașe, tot la fel cum sunt clopotele catedralei Notre Dame în imaginația lui Quasimodo, iar vocile lor îi sunt pentru auz strigăte puternice de ființe vii, atunci când se cheamă unul pe celălalt în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să aducă în parloar un Jones care e varianta americană a figurii reabilitate a lui Quasimodo. În acest moment, când Jones se pregătește să intre în parloar, Hearn încearcă să explice de ce a luat obiceiul bizar de a imita șuierăturile vapoarelor: "De alte melodii nu prea avea idee - nici de cântecele hamalilor, nici de sunetul de banjo 61. Lungile ecouri de chemare ale vaporului și fluierele patrulelor de noapte - într-adevăr, sunetele cele mai familiare dintre toate pentru cei care trăiesc
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să intre în parloar, Hearn încearcă să explice de ce a luat obiceiul bizar de a imita șuierăturile vapoarelor: "De alte melodii nu prea avea idee - nici de cântecele hamalilor, nici de sunetul de banjo 61. Lungile ecouri de chemare ale vaporului și fluierele patrulelor de noapte - într-adevăr, sunetele cele mai familiare dintre toate pentru cei care trăiesc pe taluzul digului - formează singurele acorduri melodioase din mica lui lume muzicală" (11). Așadar, este vorba de oportunitatea refuzată și nu de diferența
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a oportunității refuzate. În schimb, el profită de acest șuierat uman pentru a sugera, sub formă de alegorie socială, că îi oferă lui Jones imagini și percepții ale "celorlalte" lumi, de altfel inaccesibile societății civilizate: Probabil că pentru el Cântecul Vaporului este cel mai iubit dintre toate sunetele muzicale, o importantă sursă care a captat amintirile lui de marinar - fiecare șuierat al unei bărci, jos, ascuțit sau discret, evocator al unei dureri sau plăceri din trecutul unei vieți petrecute pe întinderea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
petrecere zgomotoasă dar nevinovată, vreo gâlceavă, vreo poveste de dragoste de demult, vreo poveste întunecată despre un naufragiu, un vas în flăcări, un înot pentru viață. Probabil primul sunet care i-a surprins auzul în copilărie a fost glasul unui vapor trecând prin locul său natal; și e posibil ca același glas să îi servească drept recviem într-o noapte în care nu se va mai întâmpla ca patrulele să mai audă un plescăit brusc în râul întunecat (11-12). Cu siguranță
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în ultimă instanță ideologică. O consecință a dezvoltării stilului supraobiectiv este că până la 1912 și la scufundarea Titanicului obiectificarea ajunsese la o extremă apatetică, atât de înstrăinată fusese subiectivitatea cititorului de percepția lumii înconjurătoare: "Confirmarea că Titanicul, cel mai mare vapor cu abur din lume, s-a scufundat după ce a lovit un iceberg și a ajuns pe fundul Atlanticului luând cu el mai mult de 1400 de suflete dintre pasageri și echipaj a ajuns la birourile White Star Line, 9 Broadway
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
promptitudine" (Storyteller - Povestitorii, 88-89). Acest lucru este valabil și în cazul jurnalismului de senzație când stilul modelului de informație este mimat a fi discursiv. Un exemplu notoriu este reportajul incendiar din New York Journal al lui William Randolph Hearst despre scufundarea vaporului de război USS Maine în 1898: Secretarul adjunct de la Departamentul Marinei, Theodore Roosevelt, spune că este convins de faptul că distrugerea vasului Maine în portul Havana nu a fost un accident. Jurnalul oferă o recompensă de 50.000 $ pentru orice
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mult să treacă peste gradul de separare de Celălalt, iar uneori să simtă nevoia conștientă sau inconștientă de a sublinia din nou diferența dintre sine și obiect. Unul din exemple este reportajul lui Norris despre detectivii care așteaptă sosirea unui vapor care aduce cu el o persoană căutată în Australia pentru crimă: "Pe podeaua camerei se aflau patru paturi, și Conroy moțăia într-unul, pretinzând între timp că citește Comoara fenicienilor. Celălalt detectiv stătea în jurul unei sobe de gaz fumând o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Bangs Thorpe, dar și schițe asemănătoare cu aventurile vânătorești. Într-adevăr, "The Big Bear of Arkansas" poate fi considerată o schiță realistă deoarece naratorul relatează doar basmul care i-a fost spus de un pădurar din Arkansas în timpul călătoriei cu vaporul. "The Big Bear of Arkansas" poate fi găsită astăzi în The Norton Anthology of American Literature, fiind ridicată astfel la statutul de operă literară (Baym et al. 1:1534-45). La prima vedere, acest lucru ar putea sugera receptivitatea criticilor literari
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
210 Chicago Tribune, 223 Chicago: imigrarea străinilor în ~, 94; jurnalismul în ~ 67, 250 Cicero, Marcus Tullius, 38, 273 Cincinnati Commercial, 108 Cochrane, Elizabeth ("Nellie Bly"), 67, 204, 205 Colegiul Lafayette, curriculum la ~, 274 Colvert, James B., 60 comentariu, 33 Commodore (vapor), scufundarea ~, 59, 60 Commodus, împărat roman, 123, 165 comparații, 60, 132, 133, 207 Confesiunile unui jurnalist literar (Bookman, 1907), 31 conflicte de muncă, 94 Connelly, Marc: Green Pastures, 222 contrast, folosirea ~, 53 Corson, Hiram: Aims of Literary Studies, 279 Cowley
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
elevi precum și pentru personalul didactic, medico-sanitar de Însoțire administrativ, se asigură o reducere de 50% la cursele regulate, pe bază de adresă O.N.T., B.T.T., Inspectorat școlar; - copii pînă la 10 ani, primesc o reducere de 50% la transport. Pentru vapoarele de linie ale NAVROM-ului În general, se asigură unele reduceri, același lucru se realizează și la cursele TAROM-ului. Dat fiind faptul că reducerile se acordă de regulă numai prin intermediul instituțiilor specializate de turism și nu la cererea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu septembrie 1921 și culminând cu anul 1925, când MacLeod a părăsit Toronto revenind ca Profesor Regius la Aberdeen, unde a murit în 1935. Cel care l-a condus la gară pentru a ajunge în portul de unde va pleca cu vaporul spre Anglia își amintește că, în timp ce-și ștergea picioarele pe piatra peronului gării, a spus: „Îmi șterg toată mizeria din acest oraș”. În locuința sa de lângă Aberdeen, MacLeod a rămas aparent indiferent la campaniile de denigrare declanșate din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
avea să părăsească definitiv orașul Helsinki. 2.1.3. Expediții în Laponia și Scandinavia Pe 17 iulie 1934, Raoul Bossy pleacă spre nordul îndepărtat finlandez, parcurgând mii de kilometri și descoperind ținutul unic al Laponiei. După călătorii cu trenul, mașina, vaporul, vizitând Rovaniemi, Inari, Ivalo, Bossy ajunge la oceanul arctic, în izolatele ținuturi ale nordului înghețat: "De cînd este lumea, n-a fost picior de român pe aici, și nici nu-mi vine să cred să mai fie altul vreme îndelungată
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
forestieră, fabricile finlandeze fiind cunoscute drept cele mai mari din lume în ceea ce privește prelucrarea lemnului. Industria metalurgică și constructoare de mașini a cunoscut la rândul ei un înalt grad de dezvoltare. Aici sunt amintite construcțiile navale, spărgătoarele de gheață, motoarele de vapoare sau tancurile petroliere. Datorită cursurilor de apă, se află printre primele țări producătoare de energie electrică din lume. Comerțul este, la rândul său, foarte dezvoltat, Finlanda având relații comerciale cu Uniunea Sovietică, dar și cu țări membre A.E.L.S256
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de țigări. Horia Stancu explică imitarea sistemului american prin dorința finlandezilor de apropiere de occident, de integrare în sistemul economic vestic. Vizita în Finlanda nu se putea încheia fără a vedea marea, drept pentru care ieșirea în larg cu un vapor cu pânze marchează sfârșitul aventurii finlandeze. 3.2.3.2.2. Ioan Meițoiu Soarele alb de la miezul nopții are menirea de a împărtăși impresiile de călătorie din Scandinavia ale lui Ioan Meițoiu. Finlanda se numără și ea printre țările nordice
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Acesta mai este supranumit și "orașul celor 1000 de tei"266. Este de menționat faptul că această regiune este autonomă, orașul reprezentând în cazul de față centrul economic și administrativ al arhipelagului Åland. După ce părăsește orașul Mariehamn, îmbarcat pe un vapor al companiei Viking, se îndreaptă spre portul finlandez Naantali. De aici se îndreaptă spre Turku, oraș-port de asemenea, fosta capitală a Finlandei. Prima vizită pe care o face în acest oraș este la muzeul de artizanat din complexul etnografic Luostarinmäki
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
lucrare de mai mică anvergură care precede cu câțiva ani Soarele alb de la miezul nopții. Aici face o primă înregistrare a întâmplărilor și locurilor vizitate pe peninsulă. Într-una dintre aceste scrisori, vorbește despre călătoria de la Stockholm spre Suomi, cu vaporul. În drum, vede arhipelagul Åland, un loc sălbatic asupra cărui omul nu pare a fi avut încă un impact important, în opinia autorului, loc de altfel descris mai pe larg mai târziu, așa cum am menționat mai sus. O a doua
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
găsit niciun anunț sau slogan politic, chiar dacă Finlanda se afla în sfera sovietică. Ziua de 28 august a fost destinată comunicărilor pe tema istoriei religiilor, dar și vizitei la Muzeul Sibelius. În 29 august Eliade scria: "După amiază, plimbare cu vaporul. Golful, "portul" (atât de minuscul că l-ai fi luat drept un debarcader), pădurea de brazi, cabanele pentru saună, hotelul. Ne plimbăm pe mal, printre stânci. (...) amurgul de o neînțeleasă melancolie; boarea care coboară deasupra apelor. Superbe păduri de brazi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 101-122. 207 Sorin Titel, Soarele Nordului, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 130. 208 Gabriel Gafița, Sillanpää și spiritul țării Suomi, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 132. 209 Sosește cu vaporul de la Stockholm la Turku pe o mare înghețată; după ce ajunge cu greu în orașul-port își continuă călătoria până la Helsinki pe un viscol cum nu mai văzuse până atunci. Despre capitala Finlandei ne spune că a fost fondată de regele suedez
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]