3,215 matches
-
al unei mulțimi, ascendentul exercitat fiind întru totul comparabil. A doua iluzie este dată prin sugerarea unui act pe care subiectul are ordinul de a-l săvîrși după sfîrșitul transei, la un alt moment, fie chiar și-n stare de veghe. Cînd hipnotizatorul l-a părăsit, hipnotizatul nu-și amintește nimic de ordinul primit, dar nu se poate opri să nu-l execute. În acest caz, el uită circumstanțele sugestiei primite în hipnoza anterioară. Crede că la originea actului se află
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în raport cu ideile sugerate. În plus, iar cele ce urmează le explică pe cele de mai sus, memoria unei persoane adormite este foarte bogată și foarte întinsă, mult mai bogată și mai întinsă decît cea a unei persoane în stare de veghe. Spre marea mirare a tuturor, și a ei în primul rînd, ea-și amintește în timpul transei locuri, fraze sau melodii de obicei uitate. Hipnoza eliberează amintirile, exaltă memoria pînă la a "ne face să credem într-o luciditate misterioasă a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o sursă anume. Ca și cum individul, o dată cufundat în somn, întoarce spatele lumii sale obișnuite, predîndu-se cu totul unei alte lumi. N-ar fi fost însă suficientă analogia între un grup de hipnotizați și un grup de indivizi în stare de veghe pentru a transpune fenomenul de la unii, la ceilalți. E o condiție ce ușurează munca, dar nu este decisivă. Căci ar apărea imediat îndoieli: s-ar putea ca hipnotizatorul să influențeze prin priviri, nu prin cuvinte. Sau, cine știe, poate că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
isteric pentru a fi sugestionat? Răspunsul e categoric nu. Toate fenomenele observate în stare de hipnoză rezultă din predispoziția mentală de a fi sugestionat și pe care, la un anumit grad, o posedăm toți. Sugestibilitatea există și în stare de veghe, dar nu ne dăm seama de ea, căci este neutralizată prin critică și prin rațiune. În starea de somn provocat, ea se manifestă în mod liber: "Imaginația domnește ca o regină, impresiile furnizate simțurilor sînt acceptate fără control și transformate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și care este proiectat în centrul psihologiei mulțimilor. Se afirmă că sugestia descrie și explică perfect de ce omul aflat în grup diferă de omul singur la fel cum omul în stare de somn hipnotic diferă de omul în stare de veghe. Văzînd o mulțime în acțiune, ai impresia că privești niște indivizi cuprinși de un soi de beție. Ca orice altă intoxicație verbală sau chimică, și aceasta se traduce prin trecerea de la o stare de luciditate la o stare de vis
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
unul și același sens. Doar dacă nu cumva se copie mecanic între ei, prin contagiune. Rezultă un fel de automat social incapabil să creeze sau să raționeze și care se poate deda tuturor actelor reprobabile cărora individul, în stare de veghe, s-ar opune cu vehemență. Mulțimile ni se înfățișează atît de asemănătoare tocmai pentru că dau impresia c-ar trăi în altă lume. Ca și cum ar fi căzut pradă unui vis ce le devorează. IV Pentru psihologia mulțimilor, hipnoza este principalul model
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fel ca la începutul prezentei lucrări, că o mulțime nu simte și nu gîndește în felul unui individ izolat, la fel cum nici un om nu gîndește în același mod cînd se află în stare de hipnoză și în stare de veghe. Atît cititorii, cît și autorul acestor rînduri au făcut de prea multe ori experiența acestei diferențe încît este absolut inutil să mai insistăm asupra ei. II Așadar, cum gîndește o mulțime? Pentru a afla un răspuns trebuie să ne raportăm
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
permite regăsirea unității mentale în jurul unui punct fix. Fixitatea și stabilitatea sînt cea mai scurtă cale către extreme. II La persoanele sugestionate, hipnoza aduce în memorie amintiri uitate, resimțite ca fiind mai vii și mai numeroase decît în starea de veghe. Ele au o calitate imperativă, irezistibilă, care lipsește adesea gîndurilor conștiente. Transpunînd această observație, Le Bon susține că la mulțimi, amintirile și datinile își croiesc întotdeauna loc printre exagerările și iritările lor. Chiar și după marile răsturnări, firul rupt al
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
rațional, ci din irațional. Raționalul creează știința, iraționalul conduce Istoria"218. Desfășurarea ceremonialului punctează intrarea celulelor individuale în masă, pornirea marilor automatisme psihice și funcționarea lor la unison. La fel cum obiectul sclipitor al hipnotizatorului asigură tranziția de la starea de veghe la starea de somn, și această sărbătoare a simbolurilor pregătește indivizii pentru noua lor identitate. Rolul capital revine apoi muzicii, care îi cufundă într-o stare hipnotică. Ea întreține transa, "așa cum curentul electric întreține vibrația unui diapazon, cu condiția să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pe un ton ferm și fără drept de apel declanșează imediat actul: de la ordin la executarea lui, de la creier la corp, calea este dreaptă. O astfel de idee vînează și înlocuiește tot ceea ce gîndea și credea individul în stare de veghe. Iar cînd se difuzează de la un individ la altul, printr-un fel de contagiune, ca o gripă, îi uniformizează pe toți, îi aduce la un numitor comun. Ia naștere astfel o realitate colectivă, populată de credințe și iluzii împărtășite, o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cît rămîne sugestionabil. Conformismul este, în cele din urmă, întîia calitate socială. Același conformism stă la temeiul sugestibilității. Datorită lui ajung la lumina zilei gînduri și sentimente care țîșnesc dintr-un strat mai profund, pe care conștiința în stare de veghe îl ignoră cu totul. Natura și organizarea societății favorizează acest conformism. El reunește indivizii și îi cufundă într-o obscură lume a viselor. Iar ei imită ca niște automate, se supun ca niște somnambuli, și împreună plămădesc temeiul imensei maree
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și simplu pentru majoritatea indivizilor sînt mai mult sau mai puțin sensibili la sugestie. Evident, de aici rezultă și propensiunea lor către faptul de a se lăsa influențați, de a executa ordinul primit și de a trece de la starea de veghe la aceea de somn. Faptele sînt fapte, fie că e vorba de observații clinice, de experiențe de laborator sau de statistici. Iar aceste fapte ne permit să spunem un singur lucru: sugestibilitatea este o calitate a tuturor ființelor sociale, la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un mușchi în suferință, cel mai adesea hipotrofic sau distrofic. Neavând la dispoziție mișcarea activă ce antrenează mobilizarea segmentelor asupra cărora acționează, dezvoltarea masei și forței musculare rămâne tributară contracției izometrice, care este în măsură să mențină trează „flacăra de veghe” a unei mișcări temporar pierdute. În aplicarea tehnicilor de recuperare a masei și forței musculare trebuie avută în vedere, în amănunt, complexitatea fenomenului, factor de decizie în selecția mijloacelor și metodelor terapeutice. Opțiunea pentru contracțiile izometrice este motivată prin posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ciocolată și lapte” (Ciocolată cu lapte). Din păcate, registrul metaforic suferă uneori de convenționalism sau de incontinență. O schimbare de regim se întrevede odată cu volumul Statuile disperării (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) și se definitivează în Ultimul cuvânt (1999), Veghe și somn (1999), Dialog cu hârtia (2000) și Sfârșit de coridă (2001). Goana după sacru rămâne impulsul poetic dominant, însă acum divinul nu se mai oferă, ci se refuză cu obstinație. În consecință, euforia lasă loc depresiei ori măcar stării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
Victor Felea, București, 1991; El și Cel...?! (în colaborare cu Nicolae Dudaș), postfață Nicolae Mocanu, Cluj-Napoca, 1994; Plouă aseară (în colaborare cu Nicolae Dudaș), Cluj-Napoca, 1996; Aureole, postfață Adrian Popescu, Cluj-Napoca, 1997; Statuile disperării, Cluj-Napoca, 1998; Ultimul cuvânt, Cluj-Napoca, 1999; Veghe și somn, Cluj-Napoca, 1999; Dialog cu hârtia, Cluj-Napoca, 2000; Sfârșit de coridă, Cluj-Napoca, 2001; Încercare de bust, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „Nisipuri cu pelerini”, RL, 1992, 6; Ion Cristofor, Tentația grotescului, TR, 1992, 43; Ioan Moldovan, „Nisipuri cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
interes gazetăresc în țări vest-europene. Această experiență odată consumată, S. se întoarce la sursele originare: satul și lumea copilăriei, cu tradițiile, dorul și legendele sale. În acest spirit se configurează cărțile următoare: Lungul drum către casă (1976), Tărâmul magic (1980), Veghe și dor (1984), unde autorul încearcă să confere spațiului natal o dimensiune mitică, morală și sentimentală, consonantă cu datul benefic al firii. Mai târziu, printre imaginile solare se strecoară accente dramatice, tristeți care adumbresc rememorările lirice. Drumul revenirii devine tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
de poezie (2000) se dorește a fi un util îndreptar pentru cei ce bat la porțile poeziei. SCRIERI: Fuga din hazard, București, 1970; Solitarul citadin, București, 1972; Embleme, București, 1976; Lungul drum către casă, București, 1976; Tărâmul magic, București, 1980; Veghe și dor, București, 1984; Oameni, stele, flori, București, 1986; Poemograme și alte poezii, București, 1986; Sub flamuri purpurii de mai, București, 1989; Tărâm al eternei iubiri, București, 1989; O poezie pentru fiecare, București, 1993; Eternele izvoare, București, 1996; Năzdrăvăniile perușului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
TMS, 1972, 19; Constantin, A doua carte, 237-239; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 222-225; M. N. Rusu, Poezia pământului natal, AFT, 1980, 3; Fănuș Băileșteanu, „Tărâmul magic”, CNT, 1980, 19; Dumitru Micu, Moduri poetice, RL, 1981, 3; Artur Silvestri, „Veghe și dor”, LCF, 1984, 49; Aureliu Goci, Spațiul natal, RL, 1987, 20; Rotaru, O ist., III, 436; Munteanu, Jurnal, IV, 226-229; Micu, Scurtă ist., II, 383-384; Cristea, Teleorman, 620-621; Popa, Ist. lit., II, 598. M. Vs.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
Noi nu ne facem decât datoria, așa cum prevede legea, și suntem conștienți că slujba noastră e spre folosul lui Dumnezeu și al oamenilor. Drept urmare, Tommaso a fost cules din celulă, încă potopit de durere și amețeli, spre a fi supus "veghii", tortură sălbatică, exasperantă, ce-ar fi terminat pe oricine. Cei câțiva care avuseseră parte de ea, cedaseră în mai puțin de șase-șapte ore, gata să spună tot și chiar să adauge toate minciunile sugerate de judecător pentru a-i învinui
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
străzi și în porturi? urla Tommaso. Oare ei să ne fi trădat? ce, imediat ce-au văzut carele armatei, nu ne-au anunțat? Poate erau complici. Sau pur și simplu n-or fi crezut că e nevoie să stea de veghe. Acum însă să ne gândim la ce e de făcut, să salvăm câți mai mulți oameni: ăia trag fără somație. Da, maestro Giacomo, ai dreptate, trimite pe cineva să-I anunțe pe cei rămași mai la urmă să nu se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a celulelor nu încetează, doar descărcările lor se grupează în mod diferit, rămâne același consum de oxigen și aceeași cantitate de energie. În timpul somnului paradoxal activarea unitară a celulelor corticale sau reticulare este cantitativ superioară activității lor din starea de veghe. Somnul paradoxal răspunde unor necesități specifice, după cum arată experimentele de privare a acestui somn: W.C. Astfel, Dement îi trezește pe subiecții care dorm în funcție de modificările EEG aferente acestui tip de somn; M.Jouvet așează o pisică pe un suport îngust
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a capacităților organismului asupra unei categorii anume de informații pertinente care vin direct din mediu sau care privesc efectele unui răspuns al organismului. 3.1. Caracteristicile stimulilor prosexigeni Caracteristicile stimulilor care determină o activare ce pune organismul în starea de veghe sunt asemănătoare celor care provoacă trezirea unui subiect care doarme. Pentru a aprecia valoarea prosexigenă (prosexigen caracteristica unui stimul de a trezi atenția) a stimulilor au fost efectuate numeroase cercetări în care sa măsurat timpul cât era reținută atenția de
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și căutări. "Cuvântul devine, atunci, antidotul unei dureri, alergare. Totul stă, în alergarea aceasta, care nu mai are nimic în comun, nici cu așezarea într-un loc, spre odihnă, nici cu somnul cel de toate nopțile, ci, mai curând cu veghea; este, într-un fel, o alergare în veghe, înspre acele refugii, care vă pun la adăpostul aruncăturii de zar"100. Fuga aceasta continuă este o încercare de evadare din realitate, o permanentă căutare a unui adăpost. Un ascunziș, care să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
alergare. Totul stă, în alergarea aceasta, care nu mai are nimic în comun, nici cu așezarea într-un loc, spre odihnă, nici cu somnul cel de toate nopțile, ci, mai curând cu veghea; este, într-un fel, o alergare în veghe, înspre acele refugii, care vă pun la adăpostul aruncăturii de zar"100. Fuga aceasta continuă este o încercare de evadare din realitate, o permanentă căutare a unui adăpost. Un ascunziș, care să îi ofere o scăpare de lumea în care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
existențială: Închide ochii și dormi și tu,/ Lasă-ți pleoapele să cadă/ Ca un cuțit de ghilotină/ Pe gâtul lumii din afară,/ Închide ochii, spune nu,/ Nu e nimic de înțeles în/ Eresul care începe./ Înalt ca un turn de veghe/ Sfarmă punțile și du/ Țărănei ultima din arme:/ Închide ochii, dormi și tu,/ Întreg poporul clipei doarme". (Cântec de leagăn)113 De la romantici până la oniriști, visul a suportat numeroase conotații, de fiecare dată însă el instituind o nouă realitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]