3,165 matches
-
coduri vestimentare. 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare Putem caracteriza aproximativ un secol de studiu psihosociologic al vestimentației. În etapa de debut a acestei discipline (1880-1934), cercetările erau interesate să determine motivația pentru care oamenii adoptă un anumit stil vestimentar, paradigma explicativă dominantă fiind ceea etologic-behavioristă. În acest sens se înscriu anchetele pe bază de chestionar ale psihologilor americani Elizabeth B. Hurlock (1929) și Estelle de Young Barr (1934), care au oferit un răspuns întrebării dacă oamenii sunt interesați să
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dominantă fiind ceea etologic-behavioristă. În acest sens se înscriu anchetele pe bază de chestionar ale psihologilor americani Elizabeth B. Hurlock (1929) și Estelle de Young Barr (1934), care au oferit un răspuns întrebării dacă oamenii sunt interesați să adopte moda vestimentară pentru a-și indica statusul social sau pentru a-și pune în evidență anumite caracteristici corporale. Ambele studii au confirmat motivația oamenilor de a se conforma modei vestimentare din dorința de înfrumusețare (apud M. Perry et al., 1983, 281). Psihosociologia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
au oferit un răspuns întrebării dacă oamenii sunt interesați să adopte moda vestimentară pentru a-și indica statusul social sau pentru a-și pune în evidență anumite caracteristici corporale. Ambele studii au confirmat motivația oamenilor de a se conforma modei vestimentare din dorința de înfrumusețare (apud M. Perry et al., 1983, 281). Psihosociologia vestimentației a căpătat identitate cu precădere în orientarea gestalist-cognitivistă și în cea socio-culturalistă îndeosebi în anii '70 ai secolului trecut. Opțiunile cercetătorilor se îndreptau spre ipotezele din perimetrul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din perimetrul cogniției sociale și interacționismului simbolic cu scopul de a desluși efectul vestimentației asupra formării primei impresii (L.L. Davis și S.J. Lennon, 1988; S.J. Lennon, 1986; S.J. Lennon, 1986 și F.G. Miller, 1984), modul în care indivizii percep obiectele vestimentare și le codifică în memorie (K.K.P. Johnson et al. 2002; L.L. Davis și S.J. Lennon 1989; M.H. Buckley, 1985), rolul vestimentației în interacțiunile sociale (M.L. Damhorst, 1985), consecințele contrastului și similarității vestimentare cu ceilalți indivizi (M. Rucker et al., 1985
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Miller, 1984), modul în care indivizii percep obiectele vestimentare și le codifică în memorie (K.K.P. Johnson et al. 2002; L.L. Davis și S.J. Lennon 1989; M.H. Buckley, 1985), rolul vestimentației în interacțiunile sociale (M.L. Damhorst, 1985), consecințele contrastului și similarității vestimentare cu ceilalți indivizi (M. Rucker et al., 1985), codurile vestimentare organizaționale. Concluziile acestor cercetări au fost valorificate ulterior în studiul comunicării nonverbale, în managementul organizațional și în psihologia consumatorului, nu însă fără distorsiuni conceptuale. Înțelesul noțiunilor de "stil", "vestimentație", "modă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
le codifică în memorie (K.K.P. Johnson et al. 2002; L.L. Davis și S.J. Lennon 1989; M.H. Buckley, 1985), rolul vestimentației în interacțiunile sociale (M.L. Damhorst, 1985), consecințele contrastului și similarității vestimentare cu ceilalți indivizi (M. Rucker et al., 1985), codurile vestimentare organizaționale. Concluziile acestor cercetări au fost valorificate ulterior în studiul comunicării nonverbale, în managementul organizațional și în psihologia consumatorului, nu însă fără distorsiuni conceptuale. Înțelesul noțiunilor de "stil", "vestimentație", "modă", "înfățișare" a fost deseori pus sub semnul echivalenței, deși, după cum
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
baza îmbrăcămintei? Care este efectul hainelor în formarea primei impresii? Prima impresie produsă de înfățișare fizică a celorlalți este stabilă sau se schimbă în funcție de durată și tipul interacțiunii? Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta oficială și ținuta vestimentară lejeră a celorlalți? Cum sunt codificate obiectele vestimentare în memoria indivizilor? Cum și de ce îi clasăm pe indivizi în categorii sau grupuri în funcție de îmbrăcămintea lor? Sunt hainele un indicator important al competențelor sociale și profesionale ale actorilor sociali?". 3.1
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
primei impresii? Prima impresie produsă de înfățișare fizică a celorlalți este stabilă sau se schimbă în funcție de durată și tipul interacțiunii? Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta oficială și ținuta vestimentară lejeră a celorlalți? Cum sunt codificate obiectele vestimentare în memoria indivizilor? Cum și de ce îi clasăm pe indivizi în categorii sau grupuri în funcție de îmbrăcămintea lor? Sunt hainele un indicator important al competențelor sociale și profesionale ale actorilor sociali?". 3.1.2. Vestimentația și formarea primei impresii În mod
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
procese perceptive, indivizii își formează opinii consistente (S.B. Kaiser, 1985, 3). După examinarea unor serii de studii privind percepția socială, Shanon J. Lennon și Franklin G. Miller (1984, 3) ș-au propus să verifice dacă, în formarea impresiei, stimulii (piese vestimentare și accesorii) sunt percepuți ca o structură sau fiecare stimul are un efect particular. De aici și supoziția autorilor potrivit căreia schimbarea unei caracteristici vizuale în înfățișarea fizică va determina schimbarea impresiei. Cercetările anterioare (G.R. Thornton, 1944; M.P. Zanna și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în formarea impresiei despre ceilalți actori sociali, suntem confruntați cu stimuli variați pe care cercetarea trebuie să-i ia în considerație. Cercetătoarea americană din cadrul Universității North Illinois, Soae L. Peak (1986) a investigat modul în care unii observatori asociază stilurile vestimentare (conservator/clasic, "îndrăzneț", elegant și lejer) cu atribute bipolare precum: inteligent-neinteligent; matur-imatur; încrezător-neîncrezător; perseverent-indolent; credibil-necredibil; adaptabil-neadaptabil; serios-neserios; înțelegător-neînțelegător; încrezător-neîncrezător; temperat-impulsiv; independent-supus. Studiul a cuprins un lot de 108 studenți care au clasificat opt fotografii (câte două fotografii pentru fiecare din
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
serios-neserios; înțelegător-neînțelegător; încrezător-neîncrezător; temperat-impulsiv; independent-supus. Studiul a cuprins un lot de 108 studenți care au clasificat opt fotografii (câte două fotografii pentru fiecare din stilurile menționate anterior) și au răspuns unei serii de întrebări din Scala de măsurare a interesului vestimentar. Scala de măsurare a interesului în modă Încerc să îmi adaptez garderoba conform modei. Evit să port anumite haine deoarece în acestea nu mă disting. Îmi place să fiu considerat cel mai bine îmbrăcat din grup. Ziarele, radioul, televiziunea arată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
văd o haină care îmi place, renunț la alte cheltuieli și o cumpăr. elaborată de E.S. Sharpe 1963 (apud Soae L. Peak, 1986, 12). Analiza statistică (ANOVA) a mediilor a indicat cum au fost distribuite atributele pentru cele patru stiluri vestimentare: "inteligent" a fost un atribut cu efect semnificativ în percepția îmbrăcămintei clasice, comparativ cu cea elegantă în care această caracteristică a fost menționată cel mai puțin de subiecți. Așadar o persoană străină nouă, pe care nu am mai întâlnit-o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
persoană străină nouă, pe care nu am mai întâlnit-o într-un alt context, îmbrăcată în stil conservator, este posibil să fie caracterizată favorabil de către noi, comparativ cu cea îmbrăcată elegant sau îndrăzneț (S.L. Peak, 1986, 12). De asemenea, stilul vestimentar conservator a fost asociat atributelor de inteligență, maturitate, încredere, credibilitate, comparativ cu celelalte stiluri vestimentare. Autoarea explică aceste rezultate în sensul că, la nivelul societății americane din acel timp, pledoaria publică pentru o carieră de succes era favorabilă adoptării costumului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în stil conservator, este posibil să fie caracterizată favorabil de către noi, comparativ cu cea îmbrăcată elegant sau îndrăzneț (S.L. Peak, 1986, 12). De asemenea, stilul vestimentar conservator a fost asociat atributelor de inteligență, maturitate, încredere, credibilitate, comparativ cu celelalte stiluri vestimentare. Autoarea explică aceste rezultate în sensul că, la nivelul societății americane din acel timp, pledoaria publică pentru o carieră de succes era favorabilă adoptării costumului de afaceri în stil clasic. Tabelul 3.1. Valorile coeficientului de corelație Pearson pentru interesul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Autoarea explică aceste rezultate în sensul că, la nivelul societății americane din acel timp, pledoaria publică pentru o carieră de succes era favorabilă adoptării costumului de afaceri în stil clasic. Tabelul 3.1. Valorile coeficientului de corelație Pearson pentru interesul vestimentar și caracteristicile atribuite persoanelor observate (*p ≤ 0,05; **p ≤ 0,01) (S.L. Paek, 1986, 14) Caracteristici Stil vestimentar îndrăzneț clasic elegant lejer Total (N = 384) - 0,35** -0,21* 0,016 -0,06 Inteligent 0,01 0,20* 0,02
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
carieră de succes era favorabilă adoptării costumului de afaceri în stil clasic. Tabelul 3.1. Valorile coeficientului de corelație Pearson pentru interesul vestimentar și caracteristicile atribuite persoanelor observate (*p ≤ 0,05; **p ≤ 0,01) (S.L. Paek, 1986, 14) Caracteristici Stil vestimentar îndrăzneț clasic elegant lejer Total (N = 384) - 0,35** -0,21* 0,016 -0,06 Inteligent 0,01 0,20* 0,02 0,10 Matur 0,24* -0,09 0,12 0,03 Încrezător 0,25** -0,12 0,15
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
0,10 Matur 0,24* -0,09 0,12 0,03 Încrezător 0,25** -0,12 0,15 0,05 Perseverent 0,31** -0,12 0,09 -0,01 Sincer 0,06 -0,02 0,15 -0,01 Caracteristici Stil vestimentar îndrăzneț clasic elegant lejer Adaptabil 0,18 -0,14 0,09 -0,16 Serios 0,20 -0,10 0,15 0,02 Înțelegător 0,18 -0,03 0,19 -0,06 Generos 0,20* -0,16 0,015 0,003
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
îmbrăcată clasic este percepută ca inteligentă, dar mai puțin atractivă și cu mai puțină popularitate. În același timp, stilul lejer a corelat negativ cu atributele de popularitate, atractivitate și conformitate. Coeficientul de corelație Pearson a înregistrat valori semnificative pentru interesul vestimentar al observatorilor și caracteristicile atribuite persoanelor îmbrăcate elegant. În schimb, interesul vestimentar și originea socială a subiecților nu au înregistrat valori statistic semnificative, de unde și concluzia autoarei conform căreia interesul vestimentar al persoanelor provenite din diferite categorii socio-economice nu diferă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai puțină popularitate. În același timp, stilul lejer a corelat negativ cu atributele de popularitate, atractivitate și conformitate. Coeficientul de corelație Pearson a înregistrat valori semnificative pentru interesul vestimentar al observatorilor și caracteristicile atribuite persoanelor îmbrăcate elegant. În schimb, interesul vestimentar și originea socială a subiecților nu au înregistrat valori statistic semnificative, de unde și concluzia autoarei conform căreia interesul vestimentar al persoanelor provenite din diferite categorii socio-economice nu diferă semnificativ (S.L. Paek, 1986, 15). Studiul a confirmat că un individ îmbrăcat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de corelație Pearson a înregistrat valori semnificative pentru interesul vestimentar al observatorilor și caracteristicile atribuite persoanelor îmbrăcate elegant. În schimb, interesul vestimentar și originea socială a subiecților nu au înregistrat valori statistic semnificative, de unde și concluzia autoarei conform căreia interesul vestimentar al persoanelor provenite din diferite categorii socio-economice nu diferă semnificativ (S.L. Paek, 1986, 15). Studiul a confirmat că un individ îmbrăcat clasic sau lejer este perceput ca mai înțelegător; stilul vestimentar elegant este asociat conformismului și dependenței de alți indivizi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
statistic semnificative, de unde și concluzia autoarei conform căreia interesul vestimentar al persoanelor provenite din diferite categorii socio-economice nu diferă semnificativ (S.L. Paek, 1986, 15). Studiul a confirmat că un individ îmbrăcat clasic sau lejer este perceput ca mai înțelegător; stilul vestimentar elegant este asociat conformismului și dependenței de alți indivizi, iar cel "îndrăzneț" cu indivizii egocentrici și atractivi fizic. De asemenea, cercetarea a indicat o relație liniară între persoanele interesate de moda vestimentară și percepția stilului vestimentar elegant (S.L. Paek, 1986
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sau lejer este perceput ca mai înțelegător; stilul vestimentar elegant este asociat conformismului și dependenței de alți indivizi, iar cel "îndrăzneț" cu indivizii egocentrici și atractivi fizic. De asemenea, cercetarea a indicat o relație liniară între persoanele interesate de moda vestimentară și percepția stilului vestimentar elegant (S.L. Paek, 1986, 15). Alte studii au căutat diferențele de percepție între femei și bărbați, arătând că atribuirile pe care le facem cu privire la un stil vestimentar sunt mediate de genul social (masculin/feminin) al observatorului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ca mai înțelegător; stilul vestimentar elegant este asociat conformismului și dependenței de alți indivizi, iar cel "îndrăzneț" cu indivizii egocentrici și atractivi fizic. De asemenea, cercetarea a indicat o relație liniară între persoanele interesate de moda vestimentară și percepția stilului vestimentar elegant (S.L. Paek, 1986, 15). Alte studii au căutat diferențele de percepție între femei și bărbați, arătând că atribuirile pe care le facem cu privire la un stil vestimentar sunt mediate de genul social (masculin/feminin) al observatorului. În această direcție, Sarah
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
indicat o relație liniară între persoanele interesate de moda vestimentară și percepția stilului vestimentar elegant (S.L. Paek, 1986, 15). Alte studii au căutat diferențele de percepție între femei și bărbați, arătând că atribuirile pe care le facem cu privire la un stil vestimentar sunt mediate de genul social (masculin/feminin) al observatorului. În această direcție, Sarah J. Sweat și Mary A. Zentner (1985) au probat legătura dintre tipul psihologic (extrovert, introvert, sensibil, sentimental, rațional, intuitiv), genul social și percepția stilului vestimentar (dramatic, natural
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un stil vestimentar sunt mediate de genul social (masculin/feminin) al observatorului. În această direcție, Sarah J. Sweat și Mary A. Zentner (1985) au probat legătura dintre tipul psihologic (extrovert, introvert, sensibil, sentimental, rațional, intuitiv), genul social și percepția stilului vestimentar (dramatic, natural, romantic și clasic) (vezi figura 3.1). Stilul dramatic, identificat deseori cu "ținutele extreme", a fost menționat de subiecți drept cel mai neconvențional comparativ cu celelalte trei și a fost perceput de aceștia "artificial" și dominant. Stilul natural
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]