3,745 matches
-
unui avion mișcîndu-se miraculos printre nori în acompaniamentul unei muzici marțiale, într-o fuziune de imagini de natură, tehnologie și nori. Top Gun debutează cu o îmbinare similară, țelul filmului fiind acela de a contopi imagistica high-tech, eroismul mitic și vitalitatea în figura unui "trăgător de elită" care reușește în toate și care va reprezenta modelul, idealul oficial acceptat pentru tineretul din perioada Reagan. Coloana sonoră trece brusc pe sonoritate rock și două avioane de luptă cu echipajele lor decolează în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Spielberg prezintă contradicții ideologice între încercarea de a valorifica instituțiile și valorile burgheze existente și tendința de a căuta soluția și salvarea în ființe extraterestre sau în spiritism. Filmul sugerează și faptul că instituțiile și valorile menționate sînt lipsite de vitalitate. În Întîlnire de gradul III, soțul își abandonează familia, pornind în căutarea propriei iluzii aceea de a intra în legătură cu OZN-urile; în E.T., absența tatălui (despărțit de mamă și plecat în Mexico cu o nouă iubită) apare ca unul din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
observabilă o anumită eterogenitate în producția de imagini, fiecare cu un anumit tip de apel destinat unei anumite categorii de populație, în funcție de împărțirea pieței: vechiul bărbat Marlboro pentru cititorii ghidului TV; cai și natură pentru cititorii preocupați de sănătate și vitalitate, precum cei ai revistelor Elle și M; spectacole estetice mai complexe pentru hedoniștii rafinați care citesc Vanity Fair și alte publicații de același gen. Diversitatea strategiilor promoționale urmate de Marlboro indică contradicțiile imanente cuprinse în ideea de cultură ca marfă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și interzis difuzarea videoclipului la insistența unor grupări catolice (Savan, 1993: 88). Dar și acum, ca și întotdeauna, Madona profită de aceste contradicții, adresîndu-se atît catolicilor cărora li se oferă ocazia să vadă un anume grad de erotism și de vitalitate insuflată instituțiilor bisericești, dar și o dramatizare a ideilor sale morale, cît și catolicilor decăzuți sau anticatolicilor incitați de imaginile subversive, precum cea a Madonei sărutînd un bărbat negru sau dansînd în furou în biserică. În videoclipul "Express Yourself" (1989
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
scenă, personaj indicat nu doar cu Numele integral, ci și cu locul Lui de origine: «Isus Cristos Nazarineanul». Ce limpede răsună numele Mântuitorului dintr-o inimă plină de prezența Sa! Aceasta este adevărata tonalitate religioasă! Isus în centrul tuturor intereselor vitalității noastre. Isus în minte, în inimă, în limbaj, în fapte. Isus singur, excluzând categoric orice alt element. Orice altceva intră în inimă nu se poate simți acasă dacă nu are legătură cu Isus, în El și prin El. Iată care
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
53.57-58b). Primii creștini de la Ierusalim «erau stăruitori în frângerea pâinii», adică în unirea frățească a pâinii euharistice, așa cum este interpretat de mulți. De ce ne mirăm că o așa de mare devoțiune asiduă față de pâinea vieții ar fi produs atâta vitalitate și că sacramentul iubirii ar fi creat minunile unității? Scena s-ar putea reconstitui urmând descrierea sugestivă lăsată nouă de Didahia (ne folosim aici de Holzner): „După agapă, cei care nu erau încă botezați se îndepărtau, în timp ce ceilalți se îndreptau
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
aruncată în el, a luat-o la fugă, părăsind casa. Cu prilejul festivalului, japonezii consumă fasole, preparate cu orez și alge, fructe de mare, „mame maki”, „yasai tempura”, „futo maki”, a căror ingerare le va asigura purificarea trupului, aducându le vitalitate. Setsubun e ultima zi a anului care a trecut... Valentine’s day” 14 februarie. De ziua îndrăgostiților japonezii devin romantici. De fapt, femeile sunt cele care inițiază gesturi tandre: sunt foarte drăguțe, dulci, calde, oferind ciocolată bărbaților cunoscuți, colegi de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și în bucătărie, Japonia se axează pe mâncărurile tradiționale și pe cele de sezon, nefăcând rabat de la calitatea hranei. Pentru japonezi, mâncarea reprezintă sănătate, populația consumând o mare varietate de alge care ajută la purificarea și vindecarea organismului, prelungindu-i vitalitatea. Longevitatea poporului japonez, de care am tot vorbit, se datorează hranei folosite : alge, soia, pește, scoici, creveți, caracatiță(fructe de mare în general), fasolea azuki și tot felul de rădăcinoase. Japonezii cunosc foarte bine proprietățile alimentelor cu care se hrănesc
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
surprind a constata în tot mai multe ocazii (și... texte) că literatura pe care o scriu (indiferent de genul în care "mi se întâmplă" ea) este, "palpabilă", nutrită de experiență și memorie, astea în imanentă capilaritate și compatibilitate cu senzația vitalității (și esteticii) pe care mi le oferă prezentul, contemporaneitatea. Or, chiar prefer, discret (față de mine însumi!) o atare modalitate de scriere, experiența și mnemonica presupunând, firește, și o densă filiație informațională, livrescă aceasta e una din componentele de care, vede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu-l face pe om mai credincios, ci importantă este trăirea credinței în Iisus Cristos, indiferent unde. A.B.Se mai scrie literatură, poezie? Aveți încredere în nouă generație? Cum e noul val? Se scrie o poezie vitalistă (nu ignor "vitalitatea depresivă", sintagma lui Petru Poantă, excelentul exeget de poezie) și tensionată, oricum la antipodul armoniilor sau al purismelor neomoderniste. Numai că nu putem nega în bloc, drept expirată, valoarea generațiilor anterioare, cea a lui Nichita Stănescu, Mircea Dinescu, sau Mircea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fost cea a mișcării echinoxiste, caracterizată prin echilibru, spirit critic, rigoare și respect față de marile tradiții ale culturii noastre naționale. Ceea ce se petrece în prezent e trist din multe puncte de vedere, dar nu pot să neg totuși o anume vitalitate culturală. E adevărat, se scrie mult, se citește puțin și generațiile tinere sunt adeseori la limita decerebrării. E o generație care trăiește între "Ok" și "Cool", mimetică și semidoctă. Sunt tineri care-și procură drogurile din curtea școlii și care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Iar dup-aceea n-o mai știe nimeni." Iată cum asasinul are o revelație a nimicniciei. A.B.Cărțile dumneavoastră se citesc ușor, nu lași o carte din mână atunci când o începi, dar, pentru că scriitura este plină de umor și vitalitate, nici nu îți dorești să ajungi prea repede la final. Întotdeauna umorul v-a ajutat în scris? Cărțile mele se termină repede pentru că nu-mi place să plictisesc pe nimeni și cu atît mai puțin să mă plictisesc pe mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Șandru și Victor Săhleanu. „Literatura Mugurilor dintre cele două războaie mondiale - notează I. Negură - exprimă dragostea curată pentru folclor și tradiții, pentru istoria glorioasă a Moldovei, pentru frumusețea peisajului din Valea Sucevei, din pădurile bucovinene. Ea a constituit și seva vitalității revistei. Mugurii au însemnat o tribună de afirmare a tinerelor talente, o școală a exprimării românești limpezi și muzicale, o emblemă de mândrie și demnitate în modestul Rădăuți.” (Din Reviste Literare ale elevilor (1834-1974) de Tudor Opriș, Editura didactică și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
este pierdută pentru el, când esteobligat să-și creeze un nou viitor ca emigrant. Mircea Eliade, și ca el mulți alți emigranți, și-a rezolvat problemele creându-și un nou drum în Franța, contribuind la cultura franceză cu o remarcabilă vitalitate și creație spirituală. Pentru ei este inevitabil să fie marcați de situația lor. În creația literară, dar și în scrierile sale de istorie a religiilor, Eliade se confruntă în repetate rânduri cu istorismul și existențialismul: ca european occidental, nu poate
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
care se socotea "zdrobit de ani și ostenit de drum", dumneata, la o vîrstă înaintată, te-ai simțit deodată tînăr și ai început să te pui în slujba Partidului, să denunți șomajul din societatea capitalistă, să dai un exemplu de vitalitate și de combativitate. (...) Cititor al lui Goethe, n-ai devenit un mizerabil homunculus, ci un om titanic, un conducător de gloate". Numit, în octombrie 1948, director la Institutul de Istorie Literară și Folclor, institut care astăzi îi poartă numele, conform
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
existenței care ar trebui, e adevărat, să producă și un efect invers - adică o potențare a fricii de a o pierde, această miraculoasă existență! Dar, cred, bănuiesc că sunt și am fost adeseori atât de impresionat - În momentele de reală vitalitate și forță a conștientizării prezentului! - de acest miracol al materiei Înalt organizate și gânditoare - o „materie ce ia cunoștință de sine”, cum o spune Hegel -, Încât bucuria a prevalat În fața săbiilor lucioase și ascuțite ale expierii ultime. În momentele mele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care În ultimii ani funcționa fără greș, cu remarcabile vârfuri de acuitate și Înțelegere intelectuală și care, dacă o moștenesc și se pare că e cazul (dacă, din partea Românilor, a Brebanilor, am fost se pare Înzestrat cu o anume apreciabilă vitalitate și bucurie de a trăi, dinspre Nemți, dinspre Mama și bunicile mele, Böhmler, Kunerth sau Millecker, mi s-a dăruit sensibilitatea, cea care m-a ajutat să percep existența intimă și pe cea socială, cea care, alături de o anume putere
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
acelei „decadențe” pe care o anunța deja Nietzsche? Ca și alții, sceptici de ocazie, dar și buni observatori ai timpului!...Ă Dar nu numai norocul de a mă fi născut Într-o țară care, din diferite motive, arată o enormă vitalitate a creației (amestecul de etnii, de rase, sau Întîrzierea seculară la masa marei creații universale?!...Ă, dar și norocul de a mă fi născut În „provincia provinciei”, adică În provincia românească! Am copilărit În Nord și apoi În Vestul țării
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
europenii, trăim mai probabil În trecut; America de Nord și Americanii, În prezent! Și nu numai pentru că Americanii au „complexul lipsei lor de istorie”, dar probabil și pentru faptul că, fiind În plină configurație și expansiune ca stat multinațional, se bucură de vitalitatea extraordinară a oricărui Început și a amestecului de rase. Ei nu au filosofie - mă rog, Încă n-au filosofie! - comparabilă chiar și cu vîrfurile de mâna a doua ale filosofiei europene, post-carteziene, empiriste sau romantice germane - nu vorbim de Greci
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
așa cum nu mă mai indignează de multă vreme incapacitatea noastră elementară, a artiștilor români, de a fi cât de cât solidari cu arta și ideile noastre, lucizi nu numai de „interesele” noastre, dar și de cota reală de originalitate și vitalitate creatoare pe care o putem aduce Europei. De ce, oare, doar cei care se expatriază, precum un Tristan Tzara, Brâncuși, Enescu, Ionescu sau Cioran, pot convinge Înaltele și severele foruri de apreciere ale marilor națiuni de cultură că suntem apți de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
reală europeană, așa cum alte țări mici, cu o limbă de circulație restrânsă, au reușit s-o facă. Vezi Portugalia, Polonia sau Suedia. Dacă noi Înșine nu credem - nu credem cu adevărat! - În capacitatea noastră majoră de expresie, În originalitatea și vitalitatea noastră creatoare, nimeni, de aiurea, nu va veni să ne convingă de aceasta. Și, noi Înșine, acum, după aproape două decenii de la eliberarea de tiranie, dăm Încă o dată vina pe „foruri”, pe guvernanți, că nu-i promovează pe creatorii reprezentativi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
L U L IV (Bătrânețeaă 1 Cam pe la cincizeci de ani am simțit „primul fior” al unei „alte vârste” (Lucian Blaga: „un scârțâit de osii ca de zodii - sus!”Ă, apoi, la șaizeci, cu o anume fermitate, dar, ciudat - din pricina vitalității sau a unui naiv optimism, acea formidabilă capacitate de auto-Înșelare cu care ne păcălim, dar ne și insuflăm un tip de curaj, inexplicabil celor din jur! -, Îmi părea că această vârstă, În sfârșit, senectutea!, se depărtează mereu, fuge „În sus
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
al tinereții mele” și dacă unii interpretează acest vers ca un protest la formele de Învățământ, eu Îl decriptez ca pe un clar semnal al dezamăgirii vârstei, În generalitatea ei. Sigur, m-am „bucurat de tinerețe”, o bună doză de vitalitate și inconștiență te ajută de obicei să ieși din aproape orice impas. Dacă aș vrea să duc paradoxalitatea până la capăt, aș spune că, de fapt, acum, la senectute am toate motivele să mă bucur. Am În spate nu numai ceea ce
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de a mă „bucura”. De a fi!...Ă Sau dacă, mai tânăr, le-aș fi trăit, aceste stări ale exuberanței, „În sine”, fără legătură cu nimic, nu le-aș fi Înțeles prea bine sau le-aș fi topit, inconștient, În vitalitatea vârstei. Omul are o imensă frică de necunoscut, deși este și atras de acesta. Dar cu mari spații de odihnă, fugă și mediocritate, osificat Într-o educație pedestră, Îmbibată de un bun-simț comun sau... așteptând mereu alte și alte momente
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
doar părțile ei „pozitive”. Unii vor spune simplu că „am noroc”, alții că sunt un naiv incorogibil sau... de-a dreptul prost. Dacă am „noroc” - un adverb În care nu credeam În tumultul tinereții! -, atunci el se datorează, probabil, și vitalității moștenite se pare de la „Brebani”. Așa cum sensibilitatea - instrumentul meu prim cu care „lucrez” și „produc”, cu care „atac”, dar și cu care „mă apăr!” - o moștenesc pe linie maternă, prin maica mea șvăboaică și, prin ea, cine știe ce strămoș neamț „dezaxat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]