4,713 matches
-
de identitate e fotografia nudă a icoanei din tine. Singurul portret ce-ți atârnă În altarul trupului e cel al frunzei sinucise pe cuvântul coapsei. Pământ ești chiar dacă sentimentele au inima spânzurată-n biserici. Până să te iubesc manechinul din vitrină Îmbătrânise sub jaluzelele primului sărut. Tata, ostenit de muzica plesnită a ninsorii, pâlpâia În ograda gândului. Mama se furișase pe cruce. Venise vremea să mă nasc. POEM DE SFÂRȘIT Un scaun, o masă, un vis, o tăcere, o hemoragie de
CONFESIUNI - (din volumul În curs de apariție „ÎN VESTIARUL INIMII). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
oha, mîna pe cur. Nu zice nimic, se grăbește. Toți se grăbesc, asta-i mișto, parcă s-ar mișca cu acceleratorul. Așa, ca-n Matrix. Dacă n-ai nici o treabă și nu te oftici - numai cînd te uiți în cîte-o vitrină și-ți vine să pui bombe - e mai ceva ca-n Big Brother. Cojile de semințe plutesc prin aer și se opresc la marginea trotuarului, lîngă ambalaje de marsuri și cipsuri, pachete de țigări și chiștoace. Cîte-o javră se strecoară
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor mărfuri/servicii purtând mențiuni false privind brevetele de invenții, mărcile, indicațiile geografice, desenele sau modelele industriale, topografiile de circuite integrate, alte tipuri de proprietate intelectuală cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare și altele asemenea, originea și caracteristicile mărfurilor, precum și cu privire la numele producătorului sau al comerciantului, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalți comercianți și pe beneficiari. Prin mențiuni false asupra originii
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
pagini de prozopoem al fascinantului repulsiv, enumerațiile substantivale anticipând superbele deliruri teratologice din proza lui Mircea Cărtărescu: " Pereții erau în întregime acoperiți de niște dulapuri mari, pline de gângănii mumificate. Lumina care pătrundea prin ferestrele largi făcea să strălucească în vitrine pulberea aripilor de fluturi, armura neagră a greierilor, cărăbușii cafenii, lăcustele verzi, cadaraștele cu coarne de cerbi, bondarii păroși, libelulele zvelte". La etaj, se găsește un adevărat sepulcru al arahnidelor și al miriapodelor, ultimele constituind pasiunea științifică a lui Manole
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a greierilor, cărăbușii cafenii, lăcustele verzi, cadaraștele cu coarne de cerbi, bondarii păroși, libelulele zvelte". La etaj, se găsește un adevărat sepulcru al arahnidelor și al miriapodelor, ultimele constituind pasiunea științifică a lui Manole: "Erau aici, în cuști și în vitrine, urechelnițe de culoare galbenă murdară, cu câte patruzeci și două de picioare, cu antene iscoditoare, alergând repede în toate direcțiile, nesuferind lumina, sălbatice și crunte; șarpele orb, negricios, cu înfățișare de râmă, cu picioare subțiri ca niște peri, apoi scolopendre
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mai pronunțate ca în Vest, în virtutea conservării tradițiilor mai puțin afectate de mișcări avangardiste și reformiste. Ortodoxia creștină a avut și are influențe în acest sens. Oscilații politice ca cele amintite s-au putut vedea la noi odată cu spărgătorii de vitrine ori cu organizatorii de zvonuri derutante, de "scenarii care să intimideze, să provoace disperare și haos" în Timișoara și în multe "orașe-erou" în decembrie 1989. Fiecare schimbare care a urmat avea elemente "democratice" amestecate cu cele "anarhice" sau europenism și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
beheimatet, sich um einen Gegenstand der Anschauung zu gruppieren streben“. Modernitatea pre supune tocmai distrugerea aurei, prin punerea între paranteze a experienței și reducerea scenariului epistemologic la trăirea șocului. Flaneurul însă este cel care recuperează memoria orașului și salvează exponatele vitrinelor de caracterul lor de marfă. O sumară fenomenologie a acestui personaj, pe care o voi încerca în capitolul al treilea, răspunde de fapt la o întrebare esențială, în perspectiva distincțiilor de față: cum este cu putință experiența, într-o lume
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
își visează, în mod constant, diferența. La sfârșitul textului său despre Paris, capitală a secolului al XIX-lea, Benjamin arată cum, emancipate de sub tutela artei, obiectele ezită în același timp să treacă pragul către statutul de marfă: prin expunerea în vitrinele arcadelor pariziene, ele devin obiect de divertisment, se adresează mai degrabă dorinței și reveriei decât uzului. Analiza caracterului fantasmatic al mărfii ocupă o bună parte a paginilor lui Benjamin. Ea nu intră însă în atenție aici decât în măsura în care lămurește o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nu este presupusă nici o corespondență între figuri sau personaje aflate la distanță istorică una de cealaltă. Modernitatea, la Benjamin, reprezintă o monadă isto rică, a cărei imanență se cere a fi descrisă ca atare. Flaneurul, prin felul în care privește vitrinele sau străbate străzile orașului, întreține o relație analogică cu modul în care ascetul deconstruiește identitatea lucrurilor pe care le-o dă utilizarea lor curentă. Cei doi și-ar putea vorbi, dacă istoria le-ar putea oferi un loc de întâlnire
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
3.1. Gesturi, texte În ceea ce privește o „fenomenologie“ a flaneurului în scrierile lui Benjamin, dificultatea demersului constă în pluralitatea de contexte în care acest personaj se manifestă: parcurgând labirintul străzilor, în mijlocul mulțimii căreia îi schițează constant fizionomia, printre mărfurile expuse în vitrinele arcadelor, în cafenea sau, foarte important, în ochii celorlalți. Traseul lecturii de aici vizează, într-un prim moment, inventarierea câtorva gesturi caracteristice, care să permită, apoi, reconstrucția conceptului de „experiență“ în tripla sa determinare (teologică, epistemologică, politică). Prin urmare, nu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
un astfel de personaj. Moscova, Napoli, Marsilia, Paris, Berlin intră în atenția sa, dar abia ultimele două sunt văzute cu ochii celui care străbate la întâmplare marile bulevarde și a cărui experiență este mediată decisiv de geamul cafenelei sau de vitrinele arcadelor. De ce mizează Benjamin pe această distincție - iarăși nu este clar. Ca o ipoteză, cititorul poate presupune că este vorba, în distincția realizată, de acele orașe aflate într-o indecizie esențială, percepute abia ca ruină sau proiect, neidentice cu ele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care îl străbate. În mai multe locuri, Benjamin no tează că flaneurul nu poate fi decât un localnic; este însă vorba de un localnic pentru care orașul reprezintă o arhi-scrii tură care se cere constant parcursă și descifrată. Geamul cafenelei, vitrina sau, pur și simplu, strada aglomerată survin mereu în momentul în care sunt dislocate de privirea flaneurului din relațiile statice, de ordin tehnic, în care se găsesc din punct de vedere cotidian. Dialectica despre care a fost vorba mai sus
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în miniatură“ faptul că „In ihrer Ausstattung tritt die Kunst in den Dienst des Kaufmanns. Die Zeitgenossen werden nicht müde, sie zu bewundern.“ Flaneurul parcurge arcadele luminate de felinarele cu gaz ca și cum ar parcurge propria sa cameră, iar raportul cu vitrinele și, mai exact, cu mărfurile expuse este esențial. Ezitant, aflat în contratimp cu ritmul mulțimii (în pas de broasca țestoasă, notează Benjamin), flaneurul nu este un consumator. Atitudinea sa nu este estetică, nici economică: el este un observator al pieței
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pas de broasca țestoasă, notează Benjamin), flaneurul nu este un consumator. Atitudinea sa nu este estetică, nici economică: el este un observator al pieței, devenind, în timp, o marfă a acesteia. „Empatia“ în relația sa cu mulțimea se transferă, în fața vitrinelor, în empatie cu „sufletul mărfii“, cu caracterul ei de marfă. Trăirea (Erlebnis) flaneurului în fața mărfurilor expuse în vitrine este o „intropatie“ (Einfühlung) în raport cu clientul și, prin urmare, cu universul schimbului economic. Astfel se explică cum, prin privirea sa ațintită asupra
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
el este un observator al pieței, devenind, în timp, o marfă a acesteia. „Empatia“ în relația sa cu mulțimea se transferă, în fața vitrinelor, în empatie cu „sufletul mărfii“, cu caracterul ei de marfă. Trăirea (Erlebnis) flaneurului în fața mărfurilor expuse în vitrine este o „intropatie“ (Einfühlung) în raport cu clientul și, prin urmare, cu universul schimbului economic. Astfel se explică cum, prin privirea sa ațintită asupra vitrinelor, flaneurul devine el însuși marfă, făcând posibilă pentru Benjamin întruchiparea sa ultimă: the sandwich-man. Din punctul de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în empatie cu „sufletul mărfii“, cu caracterul ei de marfă. Trăirea (Erlebnis) flaneurului în fața mărfurilor expuse în vitrine este o „intropatie“ (Einfühlung) în raport cu clientul și, prin urmare, cu universul schimbului economic. Astfel se explică cum, prin privirea sa ațintită asupra vitrinelor, flaneurul devine el însuși marfă, făcând posibilă pentru Benjamin întruchiparea sa ultimă: the sandwich-man. Din punctul de vedere al lecturii de față însă, este inte resant modul cum această trăire (Erlebnis) a flaneurului de vine experiență (Erfahrung). Empatia cu marfa
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
încercat să arăt în capitolele anterioare, semnul survenirii unei experiențe istorice. Flaneurul este întruchiparea conceptului de marfă („Er führt den Begriff der Käuflichkeit selbst spazieren“), dar, în același timp, prin faptul că nu utilizează marfa pe care o privește în vitrină, este opusul acesteia. La fel ca și strada, vitrina este pentru Benjamin o scenă. Dialec tica peisaj-cameră de la care am plecat își face resimțite efec tele și în acest context, în măsura în care actele flaneurului sunt în mod esențial fantasmagorice, nu tehnice
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
experiențe istorice. Flaneurul este întruchiparea conceptului de marfă („Er führt den Begriff der Käuflichkeit selbst spazieren“), dar, în același timp, prin faptul că nu utilizează marfa pe care o privește în vitrină, este opusul acesteia. La fel ca și strada, vitrina este pentru Benjamin o scenă. Dialec tica peisaj-cameră de la care am plecat își face resimțite efec tele și în acest context, în măsura în care actele flaneurului sunt în mod esențial fantasmagorice, nu tehnice. Străin în mijlocul mulțimii, totuși purtându-i măștile, colindătorul arcadelor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pentru Benjamin o scenă. Dialec tica peisaj-cameră de la care am plecat își face resimțite efec tele și în acest context, în măsura în care actele flaneurului sunt în mod esențial fantasmagorice, nu tehnice. Străin în mijlocul mulțimii, totuși purtându-i măștile, colindătorul arcadelor privește vitrinele, însă nu pentru a cumpăra. Per spec tiva sa este una „metafizică“, prin sesizarea noutății, a po si bi lităților obiectelor, a modului cum acestea sunt înlocuite sau intră în circuitul consumului. Legile economice devin alegorii înghețate în forma expunerii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
secesionism și Spaethe este la fel de tranșantă ca și expedierea lui Spaethe de către Șirato, însă și mai colorată ideologic de antimonarhismul poetului care-l asocia pe Spaethe cu casa regală: "Secesionismul, un stil încă dibuind, s-a inaugurat în București, la vitrina unei prăvălii cu cârnați"335, iar Spaethe este "marele nostru ipsozar", "E doară kimonuloghi al sculpturii românești"336. Inaderența la Art Nouveau, respectiv Modern Style sau Sezession, a lui Arghezi nu face recuperarea lui Spaethe mai puțin importantă, Paul Constantin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tabloul de mare, construită cu toată arta secession-ului de tâmplărie. La fiece ramă prisosește o bucată pe care autorul a scris oarece, în latinește sau în elinește, cu pirogravură. La confecționarea cadrului, domnul Kimon Loghi epuizează toate mijloacele de vitrină ale magazinelor de ghete și pălării, se cheltuiește în luxul inutil și prostesc al ambalajului, care constituie personalitatea lui"413. Plasticitatea idiomului critic la Arghezi, care lasă să se vadă stilistul atent la nuanțe, relevă prin reluarea "cuvântului potrivit", ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gestualități pe care o reconsideră decorativ, făcând nenumărate crochiuri după ceea ce va constitui subiectul multora dintre tablourile ei, grupuri de persoane ale căror gesturi compun atitudini hieratice, după o coregrafie misterioasă. "Descoperisem la stânga urcând la etaj, o sală plină cu vitrine, în care stăteau înșirate rând la rând sute de mici bronzuri vechi pe piedestalele lor. Erau atât de originale aceste statuete cu formele lor curioase... Primitivismul lor, verva și spontaneitatea gesturilor, m-au făcut să înțeleg frumusețea viziunei decorative în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este acoperită de un mozaic alb, cu fântână și bazin. Contra zidului se ridică faimosul altar al lui Hypnos. Zeul somnului, divinitatea tutelară a casei, este plasat pe axa coridorului, prin urmare vizibil de peste tot. El se află deasupra unei vitrine semnată Tiffany cu o dată în plus deviza artistului: "Nu te ai decât pe tine". Este locuința lui Narcis. Două cercuri de bronz descriu unul constelația sa, altul locul de inspirație. Zidurile par mici și culisante à la japonaise. Perdelele pot
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mea, până-mi curăță tata pantofii și până-mi pregătește mama ghiozdanul...timpul trece! III.3. PURTAREA FAȚĂ DE PĂRINȚI Astăzi, Mia s-a supărat pe mama ei. Aceasta nu a vrut să-i cumpere rochița pe care o văzuse în vitrina unui magazin. De ce oare? Ea cu ce va merge la ziua de naștere a prietenei sale, la care tocmai a fost invitată? Cu o rochie veche? Oricât a plâns, a bătut din picior, a rugat-o frumos și a promis
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
Am făcut o incursiune în Berlinul de Est. Unter den Linden și Alexanderplatz se transformaseră, se occidentalizaseră într-un mod bizar și neconvingător: un minaret uriaș pe post de turn Eiffel, clădiri cu pereți de sticlă, zone pietonale, dar și vitrine mohorîte și cheap ce degajau o tristețe ascunsă, prea multe uniforme în comparație cu ținutele civile, ca pentru a ține sub observație aspirația spre Occident pe care o exprimau jeanșii, gecile și pletele tinerilor. Am străbătut din nou dezolanta Alee Karl Marx
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]