7,219 matches
-
performat în condiții de succes este nevoie ca anumite condiții extralingvistice, instituționale, să fie satisfăcute. „A declara căsătoriți”, „a boteza”, „a declara război”, „a declara ședința închisă/deschisă” sunt acte de vorbire declarative. Maxima cantității: cantitatea de informație oferită de vorbitor trebuie să satisfacă scopul curent al conversației (să nu fie nici prea mare, nici prea mică). Maxima calității: informația oferită de vorbitor trebuie să fie adevărată (vorbitorul nu trebuie să spună lucruri pe care le crede neadevărate sau pentru care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
război”, „a declara ședința închisă/deschisă” sunt acte de vorbire declarative. Maxima cantității: cantitatea de informație oferită de vorbitor trebuie să satisfacă scopul curent al conversației (să nu fie nici prea mare, nici prea mică). Maxima calității: informația oferită de vorbitor trebuie să fie adevărată (vorbitorul nu trebuie să spună lucruri pe care le crede neadevărate sau pentru care nu are dovezi). Maxima relevanței: informația oferită de vorbitor trebuie să fie relevantă în raport cu contribuțiile comunicative anterioare ale vorbitorilor și în raport cu scopul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
deschisă” sunt acte de vorbire declarative. Maxima cantității: cantitatea de informație oferită de vorbitor trebuie să satisfacă scopul curent al conversației (să nu fie nici prea mare, nici prea mică). Maxima calității: informația oferită de vorbitor trebuie să fie adevărată (vorbitorul nu trebuie să spună lucruri pe care le crede neadevărate sau pentru care nu are dovezi). Maxima relevanței: informația oferită de vorbitor trebuie să fie relevantă în raport cu contribuțiile comunicative anterioare ale vorbitorilor și în raport cu scopul curent al conversației. Maxima manierei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu fie nici prea mare, nici prea mică). Maxima calității: informația oferită de vorbitor trebuie să fie adevărată (vorbitorul nu trebuie să spună lucruri pe care le crede neadevărate sau pentru care nu are dovezi). Maxima relevanței: informația oferită de vorbitor trebuie să fie relevantă în raport cu contribuțiile comunicative anterioare ale vorbitorilor și în raport cu scopul curent al conversației. Maxima manierei: contribuția comunicativă a vorbitorului trebuie să fie formulată clar, non-ambiguu, să nu fie obscură, să nu fie prolixă. Antropologul Edward T. Hall
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
informația oferită de vorbitor trebuie să fie adevărată (vorbitorul nu trebuie să spună lucruri pe care le crede neadevărate sau pentru care nu are dovezi). Maxima relevanței: informația oferită de vorbitor trebuie să fie relevantă în raport cu contribuțiile comunicative anterioare ale vorbitorilor și în raport cu scopul curent al conversației. Maxima manierei: contribuția comunicativă a vorbitorului trebuie să fie formulată clar, non-ambiguu, să nu fie obscură, să nu fie prolixă. Antropologul Edward T. Hall și lingvistul George L. Trager au pus bazele paradigmei originale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spună lucruri pe care le crede neadevărate sau pentru care nu are dovezi). Maxima relevanței: informația oferită de vorbitor trebuie să fie relevantă în raport cu contribuțiile comunicative anterioare ale vorbitorilor și în raport cu scopul curent al conversației. Maxima manierei: contribuția comunicativă a vorbitorului trebuie să fie formulată clar, non-ambiguu, să nu fie obscură, să nu fie prolixă. Antropologul Edward T. Hall și lingvistul George L. Trager au pus bazele paradigmei originale a comunicării interculturale în cadrul unor cursuri de pregătire a diplomaților americani la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
iar raportul asociativ este in absentia într-o serie mnemonică virtuală. Memoria lingvală individuală reflectă asociațiile individuale ale omului ca ființă vorbitoare. Analiza unui număr relevant de asocieri ale unui cuvînt poate reliefa schema lui asociativă în cadrul unei comunități de vorbitori, iar stocarea acestor rețele asociative într-un dicționar asociativ al limbii oferă tabloul general a ceea ceF. de Saussure numește serii mnemonice virtuale. Pe de o parte, caracterul supraindividual al limbajului și, pe de altă parte, continuitatea unor asocieri în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
limbii oferă tabloul general a ceea ceF. de Saussure numește serii mnemonice virtuale. Pe de o parte, caracterul supraindividual al limbajului și, pe de altă parte, continuitatea unor asocieri în cadrul unei comunități lingvistice justifică calificarea lor drept asocieri comune, caracteristice vorbitorilor unei limbi, reprezentanților unei culturi, precum și stocarea lor într-un dicționar asociativ. Menirea unui dicționar este de a explica sensul cuvintelor, explicația fiind legată direct de conținutul semantic pe care trebuie să-l explice. Din perspectiva unei clasificări a sensurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sensurilor definite de dicționare, care îi aparține lui E. A. Nida [8, 27-28] și în care se face distincție între sensul referențial, gramatical și emotiv, dicționarul asociativ înregistrează mai curînd sensurile emotive, care reflectă relația dintre semn și răspunsul emotiv al vorbitorului/respondentului. Iar această calificare a dicționarului asociativ trebuie interpretată în sensul în care J.P. Mc Kinney "vede în "înțeles" capacitatea anumitor sunete de a produce în indivizi cu anumite trăsături o anumită dispoziție a experienței sau a acțiunii", ținîndu-se cont
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oferă baza pentru cercetările culturale și interculturale, pentru elaborarea unor studii axate pe bilingvism. Filosofii și culturologii pot analiza în baza dicționarului consecutivitatea desfășurării elementelor care instituie imaginarul lingvistic. Pentru sociologii și culturologii, interesați de pătrunderea elementelor cultuale în conștiința vorbitorilor, dicționarul reprezintă un sondaj sociologic, permițînd atît reliefarea modului în care se structurează cunoștințele, cît și evidențierea atitudinii purtătorilor limbii față de cultura lor, a relațiilor dintre cultură și subcultură. Dicționarul poate fi folosit de politologi și sociologi în analiza axiologică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
anchetei. Pentru fiecare stimul au fost realizate în jur de 800 de anchete în diferite județe ale României și în diferite zone ale Republicii Moldova. Punctele anchetei au fost stabilite pentru întreg arealul românesc România și Republica Moldova proporțional cu numărul de vorbitori, conform datelor de la ultimele recensăminte (pentru România recensămîntul din 2011, pentru Republica Moldova din 2004). Baza de date conține următorii indicatori: cuvintele-stimul; cuvintele-reacții; previzualizarea anchetei; date statistice: pe regiuni, gen, domeniu de activitate, anchete introduse, anchete rebutate; raportul reacție stimul; articolele
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scanare; scuipat; senzuală; sex; sfîntă; simț; simțuri; sincer; slobodă; sobă; spălat pe dinți; speranță; spune; spurcat; stricată; sunete; de șarpe; șoapte; ca o șură; tată; umed; urechi; uriașă; urla; uscat; uscată; vorbărie; vorbe înțelepte; vorbește mult; cea cu care vorbește; vorbitoare; zice; zîmbitoare; zonă de admisie (1); 1496/268/90/178/1 haină: îmbrăcăminte (101); geacă (41); groasă (33); căldură (32); frig (31); cald (28); bluză (22); frumoasă (20); nouă (17); veșmînt (16); om (15); rea (15); palton (14); blană (12
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
descarcă; simțul; sincer; sinceritate; socializare; a spune; stai; striga; strigă; sunet; susține; și; șoapte; șopti; ști; știre; șușoti; tăcea; tăcere; tăcut; te ascult; te iubesc; tendință; teorie; timid; toci; totul; transmitere; turnător; tuturor; unde ai fost; varsă tot; voce; vorbii; vorbitor; zece; zgomot; zicală; ziseră (1); 798/ 222/77/145/0 sta:odihnă(52); scaun(51); ședea (33); odihni(33); jos(31); lenevi(27); degeaba(25); lene(22); relaxare(18); merge(17); leneș(16); plictiseală(15); aștepta(15); nemișcat(11); opri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sau droguri sau comentarii despre igiena sau îmbrăcămintea personală. 3. Limbajul. Vocabularul folosit în abuzul verbal poate fi sensibil diferit, în special în cazul exprimării răutăcioase, față de cuvintele utilizate pentru comunicarea obișnuită de la birou. 4. Semnalele nonverbale. Expresia facială a vorbitorului, postura, gesticulația mâinilor, mișcările corpului (plimbatul de colo-colo, de exemplu) - toate trimit mesaje care, în cazul abuzului verbal, exprimă înțelesuri nonverbale care diferă radical de cele transmise în conversațiile obișnuite. 5. Audiența. Uneori, agresorul își restrânge audiența țintită de abuzul
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
tabuul de a nu rosti numele divinității în van cu scopul de a crea o impresie puternică asupra argatului. Ca o regulă generală, se poate spune că, în acele zile, asocierea numelor sacre la orice mesaj comun sublinia faptul că vorbitorul era oarecum rebel, fiind în stare de acțiuni hotărâte, pe măsura exprimării. Înjurăturile și blestemele au un potențial similar de a transmite faptul că mesajul transmis este urgent și (în general) plin de mânie. „Mă jur pe Dumnezeu, John, mai
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
fi scos la înaintare. Cele mai multe culturi care au dus la apariția societăților „civilizate” au limitat acele cuvinte „private” ce nu au ce căuta în discursul civilizat. Folosirea cuvintelor tabu - pe scurt, a limbajului trivial - în mesajele transmise indică faptul că vorbitorul e gata să iasă din tiparele normelor sociale pentru a „spune lucrurilor pe nume”. O listă lungă de cuvinte argotice ce se referă la activitățile sexuale, de urinare și defecare sau la părțile anatomice implicate în aceste activități au intrat
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
dicteze că utilizarea cuvintelor obscene sau a blestemelor aduce atingere statutului, demnității și sensibilității persoanei căreia îi sunt adresate. Blestemarea unui angajat nu se mai referă la lucrurile divine, însă cu siguranță sugerează lipsa de respect și mânia resimțite de către vorbitor cu privire la ținta cuvintelor sale. Din acest motiv, limbajul obscen și înjurăturile sunt considerate drept dovezi evidente ale agresiunii verbale, atât de procedurile disciplinare ale companiilor, cât și de tribunale, întrucât creează și mențin un mediu de lucru ostil. Însă, dacă
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
sau gusturile audienței. A spune „rahat” într-o închisoare nu are nici un efect notabil, întrucât (presupunem) termenul este atât de uzitat în acel mediu, încât nu reușește să marcheze nici o deviere de la standardele sau gusturile predominante. În mod similar, firea vorbitorului mai degrabă decât specificul locației va dicta ce termeni pot sau nu pot fi folosiți. Comicii de culoare precum Chris Rock sau Eddie Murphy utilizează deseori termenul „negrotei” - exprimare care, dacă ar fi utilizată de vreun manager al unei corporații
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
a recunoaște agresiunea verbală și a modalităților de reacție la atacuri. În conversațiile de afaceri reale însă, multe dintre situațiile cu potențial agresiv pot fi dezamorsate înainte ca ele să devină problematice. Observați în următoarele două dialoguri cum unul dintre vorbitori identifică începutul unei agresiuni verbale și o deviază către o direcție mult mai productivă: Șeful: Susan, trebuie să discutăm despre graficele pe care le-ai făcut. Susan: Desigur. E vreo problemă cu ele? Șeful: Dacă e vreo problemă? Cred și
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
pentru a ușura conversația? b) de a-i lăsa să se descurce singuri? 42. Ce este mai rău pentru un manager: a) să fie prea idealist? b) să fie prea flexibil? 43. Atunci când ascultați o prezentare de afaceri, preferați un vorbitor: a) care își argumentează punctele de vedere cu date și informații specifice? b) care demonstrează entuziasm și atașament față de subiect? 44. La sfârșitul zilei de lucru, petreceți mai mult timp gândindu-vă la: a) ce ați făcut în timpul zilei? b
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
adresă personală este să ne ascundem sub mantaua unei clase mai largi de oameni. Dacă suntem bărbați, concluzionăm că limbajul agresiv al vorbitoarei poate fi explicat întrucât „are o problemă cu bărbații”. Dacă suntem femei, îl acuzăm pe tăcute pe vorbitor că ar fi misogin. Deși aceste explicații se dovedesc uneori adevărate, trebuie să ne confruntăm cu posibilitatea în care vorbitorul ne adresează personal limbajul agresiv, iar nu categoriei din care facem parte. Întrebare devine atunci: „De ce mă tratează tocmai pe
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
agresiv al vorbitoarei poate fi explicat întrucât „are o problemă cu bărbații”. Dacă suntem femei, îl acuzăm pe tăcute pe vorbitor că ar fi misogin. Deși aceste explicații se dovedesc uneori adevărate, trebuie să ne confruntăm cu posibilitatea în care vorbitorul ne adresează personal limbajul agresiv, iar nu categoriei din care facem parte. Întrebare devine atunci: „De ce mă tratează tocmai pe mine în acest fel și ce pot să fac în această privință?”. Această întrebare este cu mult mai potrivită decât
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
o procedură pentru atribuirea unui contract, acest cod contribuind, după cum este lesne de înțeles, la înlăturarea barierelor lingvistice dintre autoritatea contractantă și ofertanți. Utilizarea acestui sistem permite accesibilitatea și precizia informației privind obiectul contractului tuturor operatorilor economici, chiar dacă aceștia sunt vorbitori de alte limbi. Sistemul de grupare și codificare utilizat în Vocabularul comun al achizițiilor publice (CPV) permite realizarea corespondenței produselor, serviciilor, lucrărilor care fac obiectul unui contract cu acesta, sistemul conținând un vocabular principal pentru determinarea obiectului unui contract și
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
rând. În mâinile unui dactilograf rapid care deține aparatură adecvată, transcrierea unui focus grup ce a durat două ore poate fi gata în opt până la douăsprezece ore. Această transcriere este, de obicei, spațiată la un rând, având spațiu dublu între vorbitori diferiți. Replicile moderatorului se transcriu cu majuscule sau cu litere îngroșate, pentru o mai ușoară identificare. Cercetătorul are mai mult opțiuni de a folosi transcrierea, dintre care unele sunt descrise mai târziu (metoda „mesei încăpătoare” sau codificarea prin intermediul computerului). În
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Evidențiați întotdeauna care sunt comentariile făcute de moderator. Folosiți peste tot același stil, cum ar fi literele îngroșate, majusculele sau sublinierea. 2. Folosiți peste tot același stil. Trebuie să scrieți toate comentariile spațiate la un rând. Folosiți spațiu dublu între vorbitori diferiți. Numerotați toate paginile. Puneți un antet pe fiecare pagină, care să indice data și numele grupului. 3. Nu trebuie să vă preocupe punctuația. Atunci când vorbesc, oamenii nu folosesc propoziții complete. Folosiți punctuația doar acolo unde are sens. Puneți punct
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]