3,815 matches
-
patrie sunt acestea mai cu seamă: fiecare om e dator să-și iubească și să-și cinstească patria sa, căci acela care nu-și iubește și nu-și cinstește patria nu e vrednic să locuiască pe pământul ei, nu e vrednic ca să aibă nimic pe pământul patriei, și nu e vrednic nici să trăiască pe pământul ei; să cinstească stăpânirea patriei sale și pe toți slujbașii bisericii, politicești și militărești, căci ei îngrijesc de fericirea patriei ca toți să fie mulțumiți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să-și iubească și să-și cinstească patria sa, căci acela care nu-și iubește și nu-și cinstește patria nu e vrednic să locuiască pe pământul ei, nu e vrednic ca să aibă nimic pe pământul patriei, și nu e vrednic nici să trăiască pe pământul ei; să cinstească stăpânirea patriei sale și pe toți slujbașii bisericii, politicești și militărești, căci ei îngrijesc de fericirea patriei ca toți să fie mulțumiți câți locuiesc pe pământul ei; să cinstească pravilile patriei sale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
supune legilor și dă amesuratele biruri de bună voie, cel ce este credincios Imperatului și stă în toată ora gata să-i fie ajutor și să apere patria și scaunul împărătesc de tulburare, acela este cetățean bun și credincios și vrednic de onoarea Imperatului, de amoarea patriei și de placerea lui Dumnezeu și a oamenilor (p. 110). Patriotismul este definit în termenii unui civism al cărui virtute principală este loialitatea față de dinastie. Se pot observa puternice similarități punctuale între obligațiile față de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de mântuință. El era eroul, era idolul lor, era viața și fericirea lor, era rumânul care făcea cât toți rumânii. Sub comanda lui, rumânii cu armele în mână dezvoltară o putere destoinică de a trage admirarea și lauda celorlalte nații; vrednică de numele și sângele ce-l purta în vinele lor și de drepturile ce dorea să dobândească, acestea era vremile cele eroice ale rumânilor. Geniul lui Mihaiu croia, și rumânii puind în lucrare făcea minuni. Unind pe toți rumânii într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
purta în vinele lor și de drepturile ce dorea să dobândească, acestea era vremile cele eroice ale rumânilor. Geniul lui Mihaiu croia, și rumânii puind în lucrare făcea minuni. Unind pe toți rumânii într-un tot, făcu o nație mare, vrednică de recunoașterea altor nații, destoinică de a se apăra și în stare de a se civiliza. Aceasta era vremea cea mai slăvită pentru rumâni, era o epohă care prevestea pentru dânșii un veac de aur. Încă puțin și rumânii s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni slobozi, făcu atâțea eroi care dădură lumei probă de celea ce poate o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a fost mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea aceasta. Ca să îngrădească, să întemeieze slobozenia și să asigureze țării fericire vecinică, croii proiectul acel mare de a uni pe toți rumânii într-o putere. Cu armele în mână înființă proiectul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
staturi ca în vremea aceasta. Ca să îngrădească, să întemeieze slobozenia și să asigureze țării fericire vecinică, croii proiectul acel mare de a uni pe toți rumânii într-o putere. Cu armele în mână înființă proiectul acest favorit al său și vrednic de un rumân mare ca dânsul; dar când era să întemeeze statul acest nou al rumânilor, se răpi din viață printr-o moarte hoțească. Sgomotul acel mare ce-l făcură armele rumânești pentru slava și fericirea țării, se liniști; țara
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
slavei de atunci, veni smerirea și umilirea, tot folosul a fost că turcii se învățară a respecta drepturile țării până mai târziu. Dar datoria istoriei rumânești fie ca să păstreze în viacuri isprăvile acelea minunate ale [p. 321] acestui Ahil rumânesc vrednic de a-și avea Omirul său care să fie cartea vitejiei, cartea rumânilor, cartea care să se citească cu drag de către oricine. Rumânii aibă a se mândrii cu eroul acesta care se luptă ca un leu pentru pricina cea sfântă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
holbă din răsputeri la Ivan Feodorovici, care se agita prin fața ei. — O, poți să nu-ți faci nici un fel de griji cu ceremoniile, dragă, dacă, firește, vrei să-l vezi, se grăbi generalul să dea explicații. E ca un copil vrednic de milă; are niște crize de boală; tocmai s-a întors din Elveția, a venit direct de la gară, e îmbrăcat ciudat, parcă nemțește, și pe deasupra n-are literalmente nici o copeică în buzunar; mai că nu plânge. I-am dat eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Domnului că Ivan Petrovici urmează după mine și voi fi astfel răsplătit. Ei bine, domnilor, desigur, am obligația să dau un frumos exemplu și cel mai mult în momentul de față regret că sunt atât de neînsemnat și cu nimic vrednic de luat în seamă; până și funcția mea e cât se poate de măruntă, așa că pe cine ar putea interesa faptul că Ferdâșcenko a făcut o faptă rea? La drept vorbind, care-i fapta cea mai rea? Sunt pus în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aproape o cruzime, o lipsă de omenie. Da, da! Nu, Rogojin se vorbește singur de rău; are o inimă mare care poate să pătimească, dar și să compătimească. Când va afla tot adevărul și când se va convinge ce ființă vrednică de milă este această femeie vătămată, smintită, oare nu-i va ierta trecutul și chinurile lui toate? Oare nu-i va deveni slugă, frate, prieten, pronie? Compătimirea va da un sens vieții lui Rogojin, îl va învăța ce să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Pavlișcev“, în acest caz pretenția domnului Burdovski apare ca escrocherie pe față (adică, desigur, dacă ar fi știut adevărul!), dar tocmai asta-i problema, că a fost înșelat și de aceea insist să fie absolvit; de aceea spun că e vrednic de compătimire, din pricina credulității, și nu poate rămâne fără susținerea dumneavoastră; altfel, din această afacere, ar reieși că și dumnealui e un escroc. Însă eu sunt deja convins că nu înțelege nimic! Doar și eu am fost în aceeași stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nenumărate dovezi că el v-a îndrăgit foarte mult încă din copilărie. Conform acestor mărturii și, iarăși, după cum afirmă mama dumneavoastră, el v-a îndrăgit mai ales pentru că de mic erați bâlbâit, pentru că arătați ca un infirm, ca un copil vrednic de milă, nenorocit (iar Pavlișcev, după cum am tras eu concluzia din dovezi precise, a simțit toată viața un fel de compătimire delicată pentru toate făpturile urgisite, pe care natura le-a văduvit de ceva, lucru care, după părerea mea, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ziar sau vreo carte. Știi ceva? îi spuse odată Aglaia, întrerupându-l din lectura ziarului. Am remarcat că ești teribil de puțin instruit, nu știi nimic temeinic, dacă ești întrebat: cine anume, în ce an, pe baza cărui tratat? Ești vrednic de plâns. — Ți-am spus că n-am cine știe ce erudiție, îi răspunse prințul. — Atunci ce poate găsi omul la dumneata? Cum pot să te respect în cazul ăsta? Citește mai departe. De altfel, nu-i nevoie, nu mai citi. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
abolirea așa numitei servitudini, prin care abolire s-a emancipat câteva milioane de sclavi, desființarea pedepsei corporale, înlocuirea tribunalelor vechi cu tribunale de jurați, cucerirea Caucazului și Tasrendului, învingerea turcilor și în fine emanciparea Bulgariei. [4 martie 1881] ["CURIOASĂ ȘI VREDNICĂ... Curioasă și vrednică de-a se releva în treacăt măcar e următoarea împrejurare. Toate parlamentele din Europa, oricare ar fi atitudinea lor politică, au esprimat, faț cu moartea tragică a M. Sale împăratului Alexandru II, părerea lor de rău. Ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
servitudini, prin care abolire s-a emancipat câteva milioane de sclavi, desființarea pedepsei corporale, înlocuirea tribunalelor vechi cu tribunale de jurați, cucerirea Caucazului și Tasrendului, învingerea turcilor și în fine emanciparea Bulgariei. [4 martie 1881] ["CURIOASĂ ȘI VREDNICĂ... Curioasă și vrednică de-a se releva în treacăt măcar e următoarea împrejurare. Toate parlamentele din Europa, oricare ar fi atitudinea lor politică, au esprimat, faț cu moartea tragică a M. Sale împăratului Alexandru II, părerea lor de rău. Ei bine. Parlamentul nostru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
virtutea lor de căpetenie, adecă, de-a fi fixe în valoare, și e natural ca să li se substituie în ocazii potrivite un alt articol, ce se socoate a fi desigur mai fix sau mai puțin variabil. Grâul e o substituție vrednică de toată atenția. Grâul în adevăr nu poate servi de monetă; el nu e îndestul de portativ; e supus la alterări; nu e o substanță omogenă și totdeuna egală în sine însași, ca un drug de aur care iese din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lăudat de zicătoarea sanscrită, pe care frunză cu frunză 'l culeg păsările, pe-a cărui ramuri petrec maimuțele, în a cărui umbră {EminescuOpXII 132} căprioarele odihnesc, în a cărui scorburi petrec furnicile și din florile căruia albinele culeg miere. Om vrednic de toată lauda, toate membrele sale sunt în lume pentru fericirea tagmei; gura pentru a rosti fraze pe cari frunză cu frunză le ciupesc ciorile organelor patriotice, mâna subscriitoare de decrete, ochii cari aleg oameni mari pentru a-i face
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bacalaureat. Cele mai multe coprind indicii atât de grave în privința d-sale încît ne-am sfiit a le crede de-a dreptul și așteptăm să ni se confirme din mai multe părți. Deocamdată facem loc următoarelor șiruri, ce ne vin din sorginte vrednică de crezare. [27 mai 1881] {EminescuOpXII 189} ["IERI CAMERA S-A OCUPAT... "] Ieri Camera s-a ocupat în două ședințe, una ziua, alta seara, de cestiunea dunăreană. Se știe că d. Chițu, printr-un marafet parlamentar nou, obținuse cel dîntîi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nedumerire asupra acestei întrebări. [31 mai 1881] ["ASUPRA EXAMENELOR... Asupra examenelor de bacalaureat de estimp am primit denunțări atât de grave încît ne-am sfiit de-a le da publicității și am căutat mai întîi a ne informa de la oameni vrednici de crezare întru cât ele erau exacte. Mai cu seamă în contra d-lor Crăciunescu și Cernătescu erau îndreptate acele denunțări. "L'Independance roumaine" de alaltăieri cuprinde asemenea indicii de cea mai mare gravitate asupra acestor doi profesori. Ea publică câte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Prin această frustrare a statului c-un stipendiu destul de însemnat d. Guță Panu e în poziția de-a face politică lucrativă și... devine roșu. De-atunci înainte viața sa, ca și a d-lui Conta, e un șir de acte vrednice de bănuială față cu prietenii săi politici de mai nainte. Ca prim procuror la tribunal d. Panu executa rolul de poliție secretă a guvernului asupra conștiinței și convingerilor magistraților, cari se 'nțelege priveau cu ochi foarte răi această speție de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Nicicând deosebirea dintre rasa autohtonă și cea venetică nu s-a dovedit mai pe față decât atunci. Nicicând puterea de sacrificiu a populațiunii istorice n-a fost mai mare, mârșavele spoliațiuni ale Mihăleștilor și Chirițopolilor mai numeroase, mai inumane, mai vrednice de marele cordon al Sfintei Cânepe. Nu e timpul, nu e locul de-a vorbi de toate câte s-au petrecut în vremea războiului. Dar va suna și ceasul în care se va face lumină și asupra conferințelor de la Livadia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în stare a le lărgi craniile și a le face mai încăpătoare, nici a le lărgi piepturile încovoiate și a face bătaia inimei mai energică, mai liberă, mai generoasă. În vechiul nostru obicei al pământului existau mijloace de înlăturare. "Om vrednic de râs și de ocară" nu se putea face după olachale nici popă, nici ostaș, nici dregător; nici om însemnat de Dumnezeu cu darul șchiopătăciunii, a încrucișării, cu cocoașă ori cu un alt ponos. Desigur că nu mai departe decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dar ni se va permite de cătră roșii să întrebuințăm cel puțin espresiile ministrului lor prezident de ieri, a actualului prezident al Adunării. Când acesta alege, pentru a însemna esența partidului său, vorbele cele mai exacte, când le zice necinstiți, vrednici de carantină și pușcărie, putregaie ne trebuie oare să deschidem dicționarul să căutăm altele? Când s-ar păstra cel puțin aparențele, când am vedea că oamenilor de cari vorbim le e rușine de ceea ce fac desigur că am fi mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nițică politică socialistă, trebuia un mic fanariot care să asiste la adunări. {EminescuOpXII 340} Nu avem, se 'nțelege, o opinie exagerată despre importanța acestor congrese internaționale, dar în orice caz s-ar fi ales în România toată un om mai vrednic de a o reprezenta ca literat decât un băiețoi care-a scris franțuzește o broșurică despre Chestia izraelită, lipsită de orice originalitate, și care apoi s-a furișat pe lângă o legațiune română sub un titlu extraordinar și supernumerar oarecare, până
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]