3,544 matches
-
sociologiei universale, Editura Fundației România de Mâine, Buc, 2008, pp. 166-196 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Editura Antet. f.a., pp. 116-140 Kaesler, Dirk, Max Weber, An introduction on his life and Work, University of Chicago Press, 1989 Poledna, Rudolf, "Max Weber și efectele surselor secundare", în: Studia Universitatis Babeș-Boliay Sociologie, nr.1-2/1997-1998 Remy, Jean, "Max Weber", în : Ferreol Gilles (coord.), op.cit., pp. 213-243 Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București,1993 Weber, Max, Introducere în sociologia religiilor
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Editura Antet. f.a., pp. 116-140 Kaesler, Dirk, Max Weber, An introduction on his life and Work, University of Chicago Press, 1989 Poledna, Rudolf, "Max Weber și efectele surselor secundare", în: Studia Universitatis Babeș-Boliay Sociologie, nr.1-2/1997-1998 Remy, Jean, "Max Weber", în : Ferreol Gilles (coord.), op.cit., pp. 213-243 Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București,1993 Weber, Max, Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001 2.4 Concluzii Sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX au
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Weber, An introduction on his life and Work, University of Chicago Press, 1989 Poledna, Rudolf, "Max Weber și efectele surselor secundare", în: Studia Universitatis Babeș-Boliay Sociologie, nr.1-2/1997-1998 Remy, Jean, "Max Weber", în : Ferreol Gilles (coord.), op.cit., pp. 213-243 Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București,1993 Weber, Max, Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001 2.4 Concluzii Sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX au marcat perioada în care gândirea despre societate s-
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Press, 1989 Poledna, Rudolf, "Max Weber și efectele surselor secundare", în: Studia Universitatis Babeș-Boliay Sociologie, nr.1-2/1997-1998 Remy, Jean, "Max Weber", în : Ferreol Gilles (coord.), op.cit., pp. 213-243 Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București,1993 Weber, Max, Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001 2.4 Concluzii Sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX au marcat perioada în care gândirea despre societate s-a despărțit de căutările ei presociologice, pentru a intra pe făgașul
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și începutul secolului XX au marcat perioada în care gândirea despre societate s-a despărțit de căutările ei presociologice, pentru a intra pe făgașul sociologiei propriu-zise. Gânditorii care au făcut posibilă această trecere au fost Comte, Marx, Durkheim și Max Weber ca piloni esențiali, ca fondatori (adesea numiți părinți) care au deschis drumuri și au marcat parcurgerea lor. Alături de ei, au avut contribuiții decisive Saint-Simon, Spencer și Simmel. Între aceștia, doar Durkheim este sociolog autentic, ceilalți abordând problematica sociologică, fie conjunctural
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Au marcat dreptul inalienabil la autonomie al sociologiei, situată fie între celelalte științe, fie ca regină încoronată a tuturor științelor despre societate. * Au statuat, prin propriul exemplu, tipurile posibile și dezirabile de sociologi sau de cum se poate face sociologie: enciclopedic (Weber), militant-revoluționar (Marx), autentic (Durkheim), eclectic (Simmel). * Au contribuit decisiv la definirea spațiului de analiză al sociologiei economiei. Bibliografie Bădescu, Ilie, Istoria sociologiei, Editura Porto-Franco, Galați, 1994 Bordeianu, Cătălin, Introducere în sociologia clasică, Editura Economică, București, 2003 Boudon, Raymond, Etudes sur
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
30 În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
fi siluită, ci doar sedusă 2. El a activat politic în cadrele Constituției Republicii de la Weimar. Constituția de la acea vreme a Germaniei conținea un important element de delegare legislativă: "Constituția de la Weimar s-a conceput sub coordonarea marelui sociolog Max Weber. Se presupunea că întruchipează cele mai bune trăsături ale constituției americane. Avea însă un important punct slab. Președintele, ales pe un termen de șapte ani, nu era șeful guvernului: acesta era cancelarul, o figură marcantă a partidului care răspundea în fața
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
coordonat editarea și tipărirea, în ediție bilingvă (română-engleză), a Operelor complete ale savantului Petre Andrei (2009, 2010), precum și volumul Petre Andrei. Opere filosofice (2011). Dintre volumele de autor publicate, menționăm România la Conferințele de Pace (Paris: 1919-1920, 1946-1947) (coautor, 1996); Weber azi / Weber ieri; Contradicțiile sociologiei lui Vilfredo Pareto: metodă sau sistem?!; Dileme epistemologice la Durkheim (coautor, 1999); Etică. Morală și putere (2000); Provocarea postmodernă. Noi orientări în teoria socială (2001), și Concepte și modele în știința politică (coautor, 2001). Cosmin
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și tipărirea, în ediție bilingvă (română-engleză), a Operelor complete ale savantului Petre Andrei (2009, 2010), precum și volumul Petre Andrei. Opere filosofice (2011). Dintre volumele de autor publicate, menționăm România la Conferințele de Pace (Paris: 1919-1920, 1946-1947) (coautor, 1996); Weber azi / Weber ieri; Contradicțiile sociologiei lui Vilfredo Pareto: metodă sau sistem?!; Dileme epistemologice la Durkheim (coautor, 1999); Etică. Morală și putere (2000); Provocarea postmodernă. Noi orientări în teoria socială (2001), și Concepte și modele în știința politică (coautor, 2001). Cosmin SANDU este
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
conflict unii cu ceilalți, fiind reprezentați sub forma unui panteon de zeități voodoo. Aceasta pare să sugereze că centrul nu a putut menține unitatea, lumea viitorului fiind condamnat să retrăiască războaiele unor zeități aflate în conflict: tocmai viziunea lui Max Weber asupra modernității. 24 Teoria modernă a încercat de asemenea să înțeleagă prezentul din perspectiva trecutului; a se vedea eseul lui Condorcet asupra etapelor istorice, cele trei etape istorice din teoria lui Comte, periodizarea istoriei propusă de Marx, genealogiile și istoriile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să înțeleagă prezentul din perspectiva trecutului; a se vedea eseul lui Condorcet asupra etapelor istorice, cele trei etape istorice din teoria lui Comte, periodizarea istoriei propusă de Marx, genealogiile și istoriile comparate la Nietzsche și masivele tratate istorice ale lui Weber luate în discuție în Antonio și Kellner, în curs de apariție. În acest sens, Foucault este un teoretician modern, ca și Baudrillard în schița sa de etapizare a istoriei din volumul Simulations. Înțelegerea prezentului din perspectiva viitorului este, așadar, o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
and Advanced Capitalism", Socialist Review, 42 (Nov.-Dec). (1979), "TV, Ideology, and Emancipatory Popular Culture", Socialist Review, 45 (May-lune). (1980), "Television Images, Codes, and Messages", Televisions, Vol. 7, No. 4. (1981), "Brecht's Marxist Aesthetic: The Korsch Connection", in Betty Weber and Herbert Heinin (eds.), Bertolt Brecht: Political Theory and Literary Practice, Athens, Ga., University of Georgia Press. (1982), "Television Myth and Ritual", Praxis, 6. (1984), Herbert Marcuse and the Crisis of Marxism, Londra and Berkeley, Macmillan and University of California
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Jelavich & Charles Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. I-II Pierre Bourdieu, Simțul practic G. Levi, J.-C. Schmitt, Istoria tinerilor în Occident, vol. I-II Ernest Gellner, Cultură, identitate și politică Ernest Gellner, Rațiune și Cultură Serge Moscovici, Epoca maselor Max Weber, Introducere în sociologia religiilor În pregătire Jean Carpentier & Fran(ois Lebrun, Istoria Franței (vol. I-II) Nicholas Riasanovsky, Istoria Rusiei (vol. I-II) Warren Treadgold, Istoria Bizanțului (vol. I-II) PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
caracteristici culturale, se referă la efectul normelor sociale vagi și la influența lor asupra comportamentului politic. De exemplu, de mult timp, țările caracterizate de o "etică protestantă" par a se comporta diferit din punct de vedere politic față de alte națiuni (Weber, 1976). Totuși, fie ea socială sau politică, cultura este dificil de stabilit și măsurat, din moment ce nu există nicio perspectivă universal acceptată privind componentele sale. Totuși, s-au întreprins eforturi de a delimita mai bine conceptul și de a vedea, indiferent
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pe autori precum Montesquieu și Doamna de Staël, pentru a cita doar doi dintre cei mai însemnați. Așa cum s-a sugerat mai devreme, s-a susținut frecvent ideea că "etica protestantă" a fost sursa diferențelor majore alternând de la "ascensiunea capitalismului" (Weber) până la dezvoltarea liberalismului și democrației (Montesquieu, 1949; Staël, 1958-60; Weber, 1976). Măsurarea caracteristicilor culturale În timp ce comentarii de acest gen au fost făcute în mod repetat și par a fi foarte plauzibile, efectul "culturii" asupra politicii nu a fost măsurat în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cita doar doi dintre cei mai însemnați. Așa cum s-a sugerat mai devreme, s-a susținut frecvent ideea că "etica protestantă" a fost sursa diferențelor majore alternând de la "ascensiunea capitalismului" (Weber) până la dezvoltarea liberalismului și democrației (Montesquieu, 1949; Staël, 1958-60; Weber, 1976). Măsurarea caracteristicilor culturale În timp ce comentarii de acest gen au fost făcute în mod repetat și par a fi foarte plauzibile, efectul "culturii" asupra politicii nu a fost măsurat în mod exact. În consecință, rolul jucat de variabilele mai ușor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
structurii partidelor (Epstein, 1967; Daalder și Mair, 1983): * configurațiile interne pe care se bazează partidul * probleme de relaționare între partide și susținători, fie în mod individual sau în grupuri * tipare de conducere în special dacă liderii sunt, conform distincției lui Weber, tradiționali, legalist-birocratici sau carismatici (Weber, 1968). Structura internă a partidelor Structura internă a partidelor ridică două probleme legate între ele. Una este tehnică și privește "nivelul" de organizare, iar cealaltă este ideologică și se referă la gradul în care partidele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și Mair, 1983): * configurațiile interne pe care se bazează partidul * probleme de relaționare între partide și susținători, fie în mod individual sau în grupuri * tipare de conducere în special dacă liderii sunt, conform distincției lui Weber, tradiționali, legalist-birocratici sau carismatici (Weber, 1968). Structura internă a partidelor Structura internă a partidelor ridică două probleme legate între ele. Una este tehnică și privește "nivelul" de organizare, iar cealaltă este ideologică și se referă la gradul în care partidele sunt mai mult sau mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partid și conducerea națională. Dar relații există și între conducerea partidului și structura partidului. Într-adevăr, ele se influențează una pe alta în modalități numeroase și complexe. Clasificările conducerii s-au bazat timp de zeci de ani pe distincția lui Weber între trei tipuri de autoritate tradițională, legalist-birocratică și carismatică denumirea cea mai potrivită pentru ultima fiind aceea de conducere personalizată (Weber, 1968: vol. I, 215-16). Acestea sunt, desigur, tipuri ideale: la nivel politic și în special la nivel de partid
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
alta în modalități numeroase și complexe. Clasificările conducerii s-au bazat timp de zeci de ani pe distincția lui Weber între trei tipuri de autoritate tradițională, legalist-birocratică și carismatică denumirea cea mai potrivită pentru ultima fiind aceea de conducere personalizată (Weber, 1968: vol. I, 215-16). Acestea sunt, desigur, tipuri ideale: la nivel politic și în special la nivel de partid, cele mai frecvent întâlnite sunt tipurile amestecate. Conducerea tradițională Având în vedere declinul structurilor de partid tradiționale în lumea contemporană, conducerea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
rupturilor acestuia) fiind între cele mai cunoscute exemple. Pe de altă parte, există numeroase exemple de conducători care au șubrezit un partid relativ puternic. Așadar, în linii mari, influența liderilor asupra dezvoltării partidului este semnificativă, deși, așa cum ar fi sugerat Weber, această influență este cea mai pronunțată în perioadele revoluționare. Privire de ansamblu Partidele politice sunt o trăsătură cheie a societăților moderne. Ele sunt grupuri asociative cu scopuri acoperind toate aspectele vieții sociale și posibil deschise tuturor cetățenilor. Ele au trei
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
identificării partinice, vezi A. Campbell et al., The American Voter (1960). Conceptul a fost folosit de atunci în conexiune cu țările europene. Vezi mai ales Party Identification and Beyond, ed. I. Budge et al. (1976). (151-152) Principala preocupare a lui Weber a fost conducerea și nu în mod direct partidele; prezentarea celor trei tipuri de conducere a dat naștere unor studii ulterioare asupra partidelor. Vezi mai ales The Theory of Social and Economic Organisation (1947) și Basic Concepts in Sociology (1962
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dintre lideri și societate Astfel, un criteriu de clasificare este cel al sferei în care se exercită conducerea. Un alt criteriu este natura legăturii dintre lideri și societate. Acest tip de clasificare a fost explorat pentru prima dată de Max Weber, care a identificat trei "tipuri ideale" de asemenea relații, bazate pe tradiție, pe un etos legalist-birocratic și carismă. Ideea de conducere carismatică a devenit ulterior larg folosită, deși în prezentarea sa inițială, Weber o construise mai degrabă într-un sens
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fost explorat pentru prima dată de Max Weber, care a identificat trei "tipuri ideale" de asemenea relații, bazate pe tradiție, pe un etos legalist-birocratic și carismă. Ideea de conducere carismatică a devenit ulterior larg folosită, deși în prezentarea sa inițială, Weber o construise mai degrabă într-un sens îngust în jurul unei conotații religioase. Prin urmare, în loc să fie "o anumită calitate a unei personalități individuale (...) înzestrată cu supranatural, supraomenesc, sau forțe sau calități excepționale", carisma a ajuns să fie redusă la ideea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]