157,129 matches
-
Marius Chivu Dat fiind prostul obicei, ca să nu zic neprofesionalism, al multor edituri de la noi, se-ntâmplă să dai peste o carte căreia îi lipsește o minimă notă informativă despre originea textelor adunate între copertele ei. Las că, uneori, nici anul apariției nu e trecut. Lui Ștefan Borbély i-
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
dacă sunt inedite, iar dacă nu, în ce periodic/e au apărut inițial. Cert este că, după cele două studii de anul trecut, aplicate și elaborate în egală măsură, această culegere de cronici literare este volumul soft, cu texte, așa-zicând, ocazionale, dar cu rolul bine definit de menținere a tonusului hermeneutic și a prizei la noutățile editoriale. Ștefan Borbély nu investește mai puțină energie în critica de întâmpinare și își joacă fiecare ipostază scripturală cu maximă seriozitate. Informat în detaliu
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
a fost numai pentru că era secretul cel mai bine păstrat în primele douăzeci de veacuri după Cristos. În mai multe rînduri s-a lăudat la Al Treilea Bărbat cu fraza menționată de ea la Sucre, la primul nostru bal: „Tata zice că nu s-a născut încă prințul care o să se însoare cu mine”. N-am aflat dacă ea l-a și crezut, dar se purta ca și cum ar fi fost așa, pînă în ajunul acela de Crăciun cînd a acceptat să
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
să fie surprins căscând sau chiar dormitând în fotoliu de “băgăreții” reporteri tv. ... Iar în timp ce pe mine mă frământau aceste probleme de mare răspundere civic-legislativă, auzeam vocea lui Haralampy scandând: Superb! Superb! Superb! Până m-am enervat și i-am zis: -Mai dă naibii cu patefonul ăla de perete și privește la televizor! Sigur că e superb, da’ tu îți dai seama ce încovrigături financiare, diplomatice și administrative a trebuit să facă ai noștri pentru inducerea în eroare a monitorizanților țării
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
în argumentele tale. Singurii oameni care m-au criticat au fost cei care erau legați de o anumită atitudine înainte de ’89 și mă refer la cei care promovau cultul personalității lui Ceaușescu și care scriau la niște publicații patriotarde, să zicem. Dar istoricii consacrați și, cum spuneam adineauri, de factură mai europeană chiar mă ajută în cercetările mele. IM: În legătură cu sursele folosite, sunt ele exclusiv autohtone, românești, sau ați găsit material arhivistic și altundeva în Europa sau peste ocean? DD: Datorită
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
în zona unor intermundii. Punctul de pornire îl reprezintă criza, cu un atît de sugestiv subtext oferit de traiectul biografic, al celui ce-a cunoscut războiul, refugiul, totalitarismul, depeizarea, criză a cărei imagine apare extinsă asupra întregului univers. Am putea zice că e o apocalipsă cu un alibi epocal. Elementele naturii plîng și se zbuciumă în cadrul istoriei cumplite: “arborii începuseră să cadă/ el a fost ucis -/ vîntul scăpat piezis/ fără noimă/ punea peceți însîngerate pe porți” (Peceți). Sau: “acum dormind adînc
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
escatologică: “îndelungă vreme/ o pecete amuțitoare/ mi-a împodobit glasul/ un căluș de ceață/ mi-a podidit limba// durînd în juru-mi/ un zid înalt de tăcere/ ostatec i-am fost de rea voie” (Zidul). Insuficiență structurală a spiritului, s-ar zice, pe care Alexandru Lungu se străduiește a o compensa printr-un soi de estetism liturgic, printr-o expresie căutată pînă la manieră, compunînd un idiom distinct, răspînditor de bună mireasmă duhovnicească. Țesătura stilistică “frumoasă”, bine bătătorită, funcționează ca un canon
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
să urmărim o emisiune oarecare de sport sau să răsfoim gazetele ca să remarcăm că protagoniștii acestora nu sînt sportivii însiși, oamenii de pe teren, ci personaje din anturajul lor, patroni de club, sponsori, funcționari ai federațiilor, proprietari de jucători (era să zic: de sclavi) (mă rog, procuratori, cum li se spune, probabil fără legătură cu Pilat, procuratorul Iudeii din vremea lui Christos). Îi vedem mult mai des pe ecran ori în pagini pe frații Becali și pe Dinel Staicu decît pe fotbaliști
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
cărui eroină este și care este scris de un autor originar din România. Procedeul nu este nou de la John Gardner încoace, dar el îi permite autorului să anticipeze prin intermediul personajului unele dintre perplexitățile cititorilor săi: „...Cum ai spus că-i zice cărții ăsteia atît de speciale? Meg ignoră sarcasmul: - N-am spus... În traducere sună așa: Sabrina and other good suspicions, dar titlul nu cred să aibă prea mare importanță, pînă acum nici n-a fost vorba despre cineva pe nume
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
numit: «Securitatea». Cartea ar fi fost numai un punct de plecare pentru o analiză a dosarelor informatorilor dar și a întregului sistem care a folosit violența despotică ca formă de guvernare. Dar... n-a fost să fie. Sau, mai bine zis... nu s-a vrut să fie... Pentru a răspunde cît mai exact la întrebarea Dv. sînt nevoit să fac apel la ceea ce am scris în carte la pagina 49: «În subconștientul și conștientul nostru colectiv (sînt și excepții) nu se
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
sincerității de neoprit, chiar brutale, a dării cărților pe față, în orice împrejurare și cu orice risc. Se întâmplă și să greșească țintele, atunci când este imperfect informată, sau să fie prea categorică, prea fără nuanțe, prea puțin suplă, cum să zic, atunci când își evaluează moral contemporanii, confrații de condei. Drept este însă că și aceștia, unii dintre ei, au cam făcut abuz de nuanțe în felul cum s-au manifestat prin vremuri, prea supli și prea subtili în materie de conduită
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
Daniel Cristea-Enache, fie de-a dreptul „amnezici“, cum îi socotește poeta. Amnezici în cunoștință de cauză, aș adăuga, amnezici într-un sens care le îngăduie pur și simplu să se nască din nou, să-și construiască un nou trecut, astfel zicând, să-și compună și să difuzeze despre ei înșiși o imagine care poetei îi stârnește imense nedumeriri. Este cazul unui cunoscut (azi) comentator politic și scriitor care „nu prea s-a remarcat prin cine știe ce cărți, nici prin cine știe ce act de
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
nostru trebuie să fie să ajungem a putea să trăim prin noi înșine. Să ne înmulțim numărul cititorilor, căutând a străbate în păturile cele mai îndepărtate. Tot farmecul unei creațiuni e lupta asta cu situațiile grele” (p. 97). Ușor de zis, greu de izbutit, dar la 1907 chiar era o mare îndrăzneală să gândești astfel!
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
presa americană au fost pe măsură: feministele cu Naomi Wolf, ceilalți (celelalte) cu Bloom. N-avem cum ști ce e adevărat și ce nu. Ne întrebăm însă de ce o fi tăcut Naomi (aoleo, de n-ar interpreta faptul că-i zic pe numele mic drept hărțuire textuală!) atîta amar de vreme. Ca mai toate acuzațiile de acest fel din epoca politicii corecte și aceasta seamănă cu o ejaculație întîrziată. * Tot un caz de veleitarism denunță dna Corina Sandu în nr. 10
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
opt zile de un oarecare Lorian Carșochie. “Prozele” veleitarului, care va debuta curînd și în... Italia, sînt prefațate de poetul Cezar Ivănescu. Nu e rea deloc ideea publicației cu pricina de a semnala astfel de lucruri ce țin de, cum zice titlul rubricii, Grafomanie. Baroniada celor două zile u cîteva săptămîni în urmă, Dan Pavel scria în ZIUA că mizează pe un partid care va reechilibra scena politică românească, fără a numi partidul cu pricina. ACADEMIA CAȚAVENCU și EVENIMENTUL ZILEI au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
După care analistul explică rolul pe care îl va juca Noua Generație la alegeri. Partidul lui Becali va lua voturi de la PSD și PRM „în ciuda prieteniei sale” cu vicepreședintele PSD, Hrebenciuc, și cu senatorul PRM, Dumitru Dragomir. În treacăt fie zis, Viorel Hrebenciuc ar fi fost cel care l-a sfătuit pe Gigi Becali să se avînte în politică, lucru recunoscut de Becali însuși, la prima sa conferință de presă în calitate de șef de partid. Consultanța politică pe care Dan Pavel o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
să rămîn în tagma intelectualilor cîrtitori. Era mai comod. Iar dacă îmi place mai mult de omul Becali decît de Năstase, Stolojan, Băsescu sau de mulți alții, am motive temeinice și nu are dreptul nimeni să-mi ceară socoteală.” Să zicem că gusturile nu se discută, dar să fi uitat ziaristul Dan Pavel că cel pe care îl consiliază a bătut un ziarist, pe Malonga Parfait, și l-a amenințat cu bătaia pe un altul, Cristian Tudor Popescu, agresîndu-l verbal ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
altele. Or nu se întâmplă așa ceva. E vorba numai de o turburare pasageră a acțiunii. Ceea ce eventual s-a distrus nu este amintirea propriu-zisă, ci mecanismul cerebral ce o transformă în forță motrice. Amintirile sunt reproduceri modificabile prin experiență... Nemurirea... - (zic eu azi în ianuarie 2004) ar fi păstrarea neștirbită a acestei facultăți... Amintirea mea despre un eveniment vechi, evocat adesea, este, psihologic, reproducerea acestui eveniment, sau ecoul îndepărtat al ultimei povestiri (recit). Dar oare formula verbală ori scrisă în care
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
Multa magis quam multorum lectione formanda mens - „mintea se formează prin lecții multe ca valoare și nu multe ca feluri”; fidel lui Quintilian, Pliniu cel Tânăr reia ideea în Epistulae, VII, 9, 15: Aiunt multum legendum esse, non multa - „se zice că trebuie să citești mult, nu multe”. Augustin nu pare să fi cunoscut pe unul sau pe celălalt; b) scopul suprem este iubirea pentru că istoria descoperirii este iubirea lui Dumnezeu, iar istoria mântuirii este istoria iubirii lui Dumnezeu; c) învață
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ed. rom., 209). footnote>. În altă parte, scriitorul antiohian a combătut cuvântările pompoase, alcătuite numai pentru plăcerea auzului<footnote I. Popa, Opera Sfinților Părinți din epoca de aur ca izvor al predicii, ST, 5-6, 1970, 437. footnote>. „Mulți se ostenesc - zice el - să țină o cuvântare frumoasă; aplauzele îi ridică la cer și tăcerea publicului este mai mare pentru ei decât pedeapsa iadului. Noi ucidem astfel Biserica, fiindcă voi nu căutați o cuvântare care să aducă frângere de inimă, ci una
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
să dea, logic, sensul unei reîntoarceri cândva, al unei contra-morți, speranța învierii... De unde, ideea că, înfățișându-te înaintea Forței supreme, vei da neapărat socoteala pentru tot ce ai făcut cât trăiși... Pe Miron Radu Paraschivescu, marxist de salon, cum îi ziceam, categorie inventată de mine pentru intelectualii noștri fini, majoritatea francofoni și de stânga din născare, îl preocupă moartea în ultimul timp. Mereu se gîndește la ea, mai ales de când s-a întors acasă la Văleni, de la Paris, unde a fost
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
mai am pentru ce să trăiesc - comunismul, visului din tinerețe! La Paris, doctorii fuseseră uluiți de halul de uzură în care se afla organismul său. Și-l arătau unii altuia intrigați, iar Miron îmi spusese că îl auzise pe unul zicând, ca despre o maladie cunoscută, că pacientul vine din est... Avea cam 40 de kilograme, era un muribund încă în marș... Nu înțelegeam pe atunci ce înseamnă că trebuie să te împaci cu moartea. El, care toată viața fusese un
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
din Farfuria verde și sticla neagră de Picasso... Oribilă arătare! De-o visezi, mori în somn... Mi-am dat seama imediat de efectele “ambroziei de... Bistrița” asupra psiho-logicii lui Haralampy, știind că tocmai se întorsese din zonă, așa că i-am zis: -Du-te repede acasă! Vezi că te caută o doamnă în negru cu coasa pe umăr... * * * Comentariu-răspuns la întrebarea de la începutul acestui text: Aflată în cantonament în sala de ședințe a Parlamentului cu ocazia investirii noului “Cabinet Năstase”, Alianța PNL-PD, antrenată
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
nu tocmai gravă): “bărbați cu studii superioare (...), fițoși, pretențioși și fără nici un gînd de copii și căsătorie” (mami.ro/forum); “nu îmi plac oamenii încrezuți și fițosi!” (miss.ro); “nu un grup de snobi fițoși, scorțoși” (autoshow.ro/ forum); “eu zic că fătuțele astea sunt cam fițoase” (fanclub.ro). Doar rar e asumat ca trăsătură mai curînd pozitivă, și în acest caz păstrînd o notă (auto)ironică: “gașca «trendy» - moderni, fără prejudecăți, haioși, fițoși” (prieteni.ro). Ca epitet pentru persoane, adjectivul
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
cita de mai multe ori fragmente din Testament. La sfîrșitul anului trecut, Casa Radio a editat o carte-obiect. Un audiobook: Mihai Eminescu - Poeme necunoscute. Titlul - aș spune de la bun început - e unul senzațional. Citit, recitit, interpretat, reinterpretat, adulat, blasfemiat - au zis unii, mai poate exista un Eminescu necunoscut? Cu siguranță da și afirmația aceasta e în primul rînd una teoretică. O carte citită de o mie de oameni devine o mie de cărți, spunea Emerson. Fiecare relectură e descoperirea unui text
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]