29,965 matches
-
financiare trebuie alocate subsectorului corespunzător tipului principal de activitate financiară pe care ele le exercită. 2.44. Instituțiile non-profit recunoscute ca persoane juridice care servesc societățile financiare, dar care nu exercită nici o activitate de intermediere financiară sau nici o activitate financiară auxiliară sunt clasificate în subsectorul auxiliarilor financiari (S.124). Subsectorul: Banca centrală (S.121) 2.45. Definiție: Subsectorul banca centrală (S.121) grupează toate societățile și cvasi-societățile financiare a căror funcție principală constă în emiterea de monedă, în menținerea valorii sale
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
substituiri apropiate de depozite numai din partea instituțiilor financiare monetare; h) societățile holding având ca unic obiect controlarea și dirijarea unui grup de filiale a căror activitate principală constă in furnizarea de servicii de intermediere financiară și/sau exercită activități financiare auxiliare, dar care nu sunt ele însele societăți financiare (vezi 2.43.) 2.56. Sunt excluse din subsectorul S.123 instituțiile non-profit recunoscute ca persoane juridice ce servesc alți intermediari financiari, cu excepția societăților de asigurare și fondurilor de pensii, dar care
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
Aceste instituții se găsesc în subsectorul S.124 (vezi 2.44.). Subsectorul: Auxiliari financiari (S.124) 2.57. Definiție: Subsectorul auxiliari financiari (S.124) cuprinde toate societățile și cvasi-societățile financiare a căror funcție principală constă în exercitarea de activități financiare auxiliare, adică activități strâns legate de intermedierea financiară, din care nu fac totuși parte (vezi 2.39.). 2.58. Se cuprind în acest subsector, în special, următoarele societăți și cvasi-societăți financiare; a) brokerii de asigurări, organismele de salvare și de avarie
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
fondurilor de pensii, ai fondurilor mutuale, etc.; i) bursele de valori mobiliare, sau contractele de asigurări; j) instituțiile non-profit recunoscute ca persoane juridice ce servesc societățile financiare, dar care nu exercită nici o activitate de intermediere financiară și nici o activitate financiară auxiliară (vezi 2.44.). 2.59. Subsectorul S.124 nu cuprinde societățile holding având ca unic obiect controlul și dirijarea grupelor de filiale, a căror funcție principală constă în exercitarea de activități financiare auxiliare, dar care nu sunt ele însele auxiliari
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
de intermediere financiară și nici o activitate financiară auxiliară (vezi 2.44.). 2.59. Subsectorul S.124 nu cuprinde societățile holding având ca unic obiect controlul și dirijarea grupelor de filiale, a căror funcție principală constă în exercitarea de activități financiare auxiliare, dar care nu sunt ele însele auxiliari financiari. Acestea se regăsesc în subsectorul S.123 (vezi 2.43.). Subsectorul: Societăți de asigurare și fonduri de pensii (S.125) 2.60. Definiție: Subsectorul societăți de asigurare și fonduri de pensii (S.
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
a căror funcție principală constă în producerea de bunuri și servicii nefinanciare: în sectorul S.11 Societăți nefinanciare (vezi 2.23. a); b) cele a căror funcție principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară și exercitarea activităților financiare auxiliare: în sectorul S.12 Societăți financiare (vezi 2.40.a.și 2.40.f). 2.95. Societățile cooperatiste și asociațiile de persoane având personalitate juridică care sunt producători de piață sunt clasificate în felul următor: a) cele a căror funcție
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
a căror funcție principală constă în producerea de bunuri și servicii nefinanciare: în sectorul S.11 Societăți nefinanciare (vezi 2.23.b); cele a căror funcție principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară și în exercitarea activităților financiare auxiliare: în sectorul S.12 Societăți financiare (vezi 2.40.b). b) Tabelul 2.3. Clasificarea sectorială a unităților producătoare sub aspectul formelor juridice standardizate de proprietate terminologia juridică standardizată producători de piață alți producători non-piață a căror activitate principală constă
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
căror funcție principală constă în producerea de bunuri și servicii nefinanciare: în sectorul S.11 Societăți nefinanciare (vezi 2.23. c); b) cei a căror funcție principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară și în exercitarea activităților financiare auxiliare: în sectorul S.12 Societăți financiare (vezi 2.40.c). 2.97. Producătorii publici fără personalitate juridică, care sunt producători de piață sunt clasați în felul următor: a) dacă sunt cvasi- societăți (vezi 2.13.f): 1) cei a căror
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
căror funcție principală constă în producerea de bunuri și servicii nefinanciare: în sectorul S.11 Societăți nefinanciare (vezi 2.23.f); 2) cei a căror funcție principală constă in furnizarea de servicii de intermediere financiară și în exercitarea activităților financiare auxiliare: in sectorul S.12 Societăți financiare (vezi 2.40.g). când nu sunt cvasi-societăți: în sectorul S.13 Administrația publică, deoarece rămân înglobați în unitățile care le controlează (vezi 2.69.a). 2.98. Instituțiile non-profit (asociații, fundații) cu personalitate
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
principală constă în producerea de bunuri și servicii nefinanciare destinate pieței: în sectorul S.11. Societăți nefinanciare (vezi 2.23. d); b) cei a căror funcție principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară și în exercitarea activităților financiare auxiliare: în sectorul S.12. Societăți financiare (vezi 2.40.d); c) cei care sunt producători non-piață: 1) în sectorul S.13 Administrația publică dacă sunt controlate și majoritar finanțate de administrația publică (vezi 2.69.b) 2) în sectorul S.
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
căror funcție principală constă in producerea de bunuri si servicii nefinanciare: in sectorul S.11 Societăți nefinanciare (vezi 2.23. f); 2) cele a căror funcție principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară și în exercitarea activităților financiare auxiliare: în sectorul S.12. Societăți financiare (vezi 2.40.g). b) dacă nu sunt cvasi-societăți, în sectorul S.14 Gospodăriile populației (vezi 2.75.) 2.100. Societățile holding (adică societățile care asigură coordonarea unui grup de societăți) sunt clasate astfel
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
LOCALE TIP DE ACTIVITATE ȘI RAMURILE DE ACTIVITATE 2.102. În practică, majoritatea unităților instituționale ce produc bunuri si servicii exercită simultan o combinație de activități. Acestea pot exercita o activitate principală, mai multe activități secundare și mai multe activități auxiliare (vezi 3.10. la 3.13.). 2.103. O activitate rezultă prin participarea mai multor mijloace (echipamente, manoperă, procedee de fabricație, rețele de informații și produse) ce conduc la crearea de bunuri sau de servicii specifice. Orice activitate este caracterizată
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
bunuri sau servicii), un proces de producție și prin ieșiri de produse. Activitățile pot fi determinate în funcție de nivelul specific din NACE Rev.1.(24) 2.104. Atunci când mai multe activități sunt exercitate în cadrul aceleiași unități, cele ce nu sunt activități auxiliare sunt ordonate în funcție de valoarea adăugată brută pe care ele o realizează. Este atunci posibil să se facă distincție între activitatea principală, adică cea care generează valoarea adăugată brută cea mai importantă și activitățile secundare. Activitățile auxiliare nu sunt separate pentru
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
ce nu sunt activități auxiliare sunt ordonate în funcție de valoarea adăugată brută pe care ele o realizează. Este atunci posibil să se facă distincție între activitatea principală, adică cea care generează valoarea adăugată brută cea mai importantă și activitățile secundare. Activitățile auxiliare nu sunt separate pentru a forma entități distincte, nici disociate de activitățile principale sau secundare pe care le servesc. 2.105. Pentru o analiză a fluxurilor generate de procesele de producție și de utilizarea bunurilor și serviciilor, este necesară alegerea
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
și servicii exercită o activitate principală și una sau mai multe activități secundare, ea va fi împărțită în tot atâtea UTA și activitățile secundare, vor fi clasificate la alte rubrici ale clasificării decât activitatea principală. Pe de altă parte, activitățile auxiliare nu se pot despărți de activitatea principală sau secundară pe care le servesc. Totuși, UTA ce sunt afectate unei anumite poziții din clasificare pot genera produse în afara grupelor omogene ce caracterizează activitatea lor, din cauza activităților secundare ce le sunt atașate
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
a produselor (vezi 2.118.). 2.113. Dacă o unitate instituțională producătoare de bunuri și servicii exercită o activitate principală și una sau mai multe activități secundare, ea va fi divizată în tot atâtea unități de producție omogene. Dimpotrivă, activitățile auxiliare nu sunt disociate de activitățile principale sau secundare pe care ele le servesc. Ca și în cazul UTA locală, unitatea de producție omogenă poate corespunde unei unități instituționale sau unei părți a acesteia; pe de altă parte, nu poate să
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
folosință îndelungată; c) pregătirea și servirea hranei; d) supravegherea, formarea și educarea copiilor; e) îngrijirea bolnavilor, a persoanelor infirme sau a persoanelor în vârstă; f) transportul membrilor unei gospodării sau a bunurilor aparținând acestora din urmă. Activități principale, secundare și auxiliare 3.10. Definiție: Activitatea principală a unei unități tip de activitate locală (UTA locală) este activitatea a cărei valoare adăugată este superioară valorii oricărei alte activități ale unității respective. Activitatea principală este clasificată în NACE rev.1 plecând de la cel
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
nivel de agregare până la cel mai detaliat. 3.11. Definiție: Activitatea secundară este o activitate exercitată de către o UTA locală în plus față de activitatea sa principală. Rezultatul unei activități secundare este un produs secundar. 3.12. Definiție: Rezultatul unei activități auxiliare nu este destinat utilizării în afara întreprinderii. Activitatea auxiliară este activitatea exercitată în cadrul întreprinderii cu scopul de a crea condiții ce permit unei UTA locală să-și desfășoare activitatea principală sau secundară. Producția activităților auxiliare este în general utilizată ca intrare
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
11. Definiție: Activitatea secundară este o activitate exercitată de către o UTA locală în plus față de activitatea sa principală. Rezultatul unei activități secundare este un produs secundar. 3.12. Definiție: Rezultatul unei activități auxiliare nu este destinat utilizării în afara întreprinderii. Activitatea auxiliară este activitatea exercitată în cadrul întreprinderii cu scopul de a crea condiții ce permit unei UTA locală să-și desfășoare activitatea principală sau secundară. Producția activităților auxiliare este în general utilizată ca intrare intermediară, practic în toate activitățile de producție, indiferent
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
3.12. Definiție: Rezultatul unei activități auxiliare nu este destinat utilizării în afara întreprinderii. Activitatea auxiliară este activitatea exercitată în cadrul întreprinderii cu scopul de a crea condiții ce permit unei UTA locală să-și desfășoare activitatea principală sau secundară. Producția activităților auxiliare este în general utilizată ca intrare intermediară, practic în toate activitățile de producție, indiferent de importanța lor. Exemple de activități auxiliare pot fi serviciile de cumpărare, vânzare, marketing, contabilitate, prelucrare informatică, transport, stocare, întreținere, curățare sau pază. Întreprinderile pot, în
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
scopul de a crea condiții ce permit unei UTA locală să-și desfășoare activitatea principală sau secundară. Producția activităților auxiliare este în general utilizată ca intrare intermediară, practic în toate activitățile de producție, indiferent de importanța lor. Exemple de activități auxiliare pot fi serviciile de cumpărare, vânzare, marketing, contabilitate, prelucrare informatică, transport, stocare, întreținere, curățare sau pază. Întreprinderile pot, în general, să aleagă între a executa aceste activități auxiliare sau a le cumpăra de pe piață, de la producători specializați. Formarea brută de
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
în toate activitățile de producție, indiferent de importanța lor. Exemple de activități auxiliare pot fi serviciile de cumpărare, vânzare, marketing, contabilitate, prelucrare informatică, transport, stocare, întreținere, curățare sau pază. Întreprinderile pot, în general, să aleagă între a executa aceste activități auxiliare sau a le cumpăra de pe piață, de la producători specializați. Formarea brută de capital pe cont propriu nu este considerată ca o activitate auxiliară. 3.13. Activitățile auxiliare sunt considerate ca făcând parte integrantă din activitățile principale sau secundare cărora le
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
transport, stocare, întreținere, curățare sau pază. Întreprinderile pot, în general, să aleagă între a executa aceste activități auxiliare sau a le cumpăra de pe piață, de la producători specializați. Formarea brută de capital pe cont propriu nu este considerată ca o activitate auxiliară. 3.13. Activitățile auxiliare sunt considerate ca făcând parte integrantă din activitățile principale sau secundare cărora le sunt asociate. În consecință: a) producția unei activități auxiliare nu este explicit recunoscută și înregistrată. Rezultă că nu va fi înregistrată nici utilizarea
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
sau pază. Întreprinderile pot, în general, să aleagă între a executa aceste activități auxiliare sau a le cumpăra de pe piață, de la producători specializați. Formarea brută de capital pe cont propriu nu este considerată ca o activitate auxiliară. 3.13. Activitățile auxiliare sunt considerate ca făcând parte integrantă din activitățile principale sau secundare cărora le sunt asociate. În consecință: a) producția unei activități auxiliare nu este explicit recunoscută și înregistrată. Rezultă că nu va fi înregistrată nici utilizarea acestei producții; b) toate
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
specializați. Formarea brută de capital pe cont propriu nu este considerată ca o activitate auxiliară. 3.13. Activitățile auxiliare sunt considerate ca făcând parte integrantă din activitățile principale sau secundare cărora le sunt asociate. În consecință: a) producția unei activități auxiliare nu este explicit recunoscută și înregistrată. Rezultă că nu va fi înregistrată nici utilizarea acestei producții; b) toate intrările care sunt consumate în cadrul unei activități auxiliare-materii prime, mână de lucru, consum de capital fix, etc., sunt tratate ca intrări pentru
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]