28,559 matches
-
Evoluționismul a lăsat însă puține urme asupra istoriei literaturilor moderne și a căzut în dizgrație când a făcut o apropiere prea mare între schimbarea literară și evoluția biologică. O dată cu aceasta, idealul unei istorii literare universale a intrat în. declin. Din fericire, în anii din urmă există numeroase indicii care prevestesc un reviriment al istoriografiei literare generale. Studiul lui Ernst Robert Curtius Europäische Literatur und lateinisches Mittelalter (Literatura europeană și evul mediu latin - 1948), care urmărește eu o erudiție uimitoare locurile comune
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
împreună într-un ecumenism estetic deplin, fără ca acestea să distoneze. Literaturitatea provine și din această construcție a cadrului, a decorurilor somptuare, "la richesse necessaire". "Pictorul avea o viziune de poet asupra umanității: compozițiile sale se apropie de pictura literară; din fericire, idealul său a fost atât de înalt, că a știut să imprime o formă personală gândirii sale; el ne dă esența mitologiilor, religiilor, istoriei prin mijloace pur plastice"47. Cultul frumosului și al "luxului necesar" se acordă cu Inerția, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mistic-opiacee, de devot, chiar instrumentul morții și mântuirii sale. Extazul Beatricei este, de asemenea, plasat sub semnul ambiguității, el indică deopotrivă mântuirea sa -, cei puri sunt admiși în Paradis -, de aici și transa mistică și atitudinea de devot, dar și fericirea temporară a visului de opiu, transa obținută prin intermediul substanței psihotrope, menite să ofere un paradis artificial și provizoriu. Expresia chipului Beatricei reflectă la limită această ambiguitate a afectelor, între beatitudine și suferință. Jane Burden, căsătorită apoi cu William Morris pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ea se uită la cel drag. Și imediat vedem că acești copii se iubesc, dar fără spasmuri, fără agitație, fără surmente, calm și lin, sigur fiind fie-care de dragostea celui alt. Ei stau în câmpul înflorit, fericiți amândoi, de singura fericire de a fi aproape unul de altul, legați poate pentru viață și dându-și instinctiv seamă că amândoi și cu câmpul înflorit ce-i înconjoară, nu fac de cât o singură ființă: Primăvara, dragostea curată, natura sănătoasă, lină și parfumată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
firul care duce spre cea de-a treia ursitoare. Există aici reflexul unei contemplatio morosa, o perspectivă decepționată: Iubirea oferă o palidă consolare, ea întoarce spatele spectatorului, dar și tânărului, este doar o ipostază pasageră care nu oferă decât o fericire de moment. Forța declinului este activă, pe când Iubirea apare ca o etapă de parcurs, iar atitudinea femeii din tablou este una pasivă, retrasă. Nu sentimentul plenitudinii vieții se impune pe acest traseu destinal, ci, mai degrabă, finalul ei tragic. Pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parte dintr-o dimensiune fantasmală integrată psihismului abisal, care sunt pe punctul de a ajunge în zona conștiinței, unde prind formă. De asemenea, în ciuda polimorfismului lor animal, antropomorfizarea acestor figuri se reflectă doar în chipul lor, care poartă expresia unei fericiri și a unui calm extras oricărei contingențe, generată probabil de o reverie amniotică. Extracția din materie nu se face violent, iar himera poartă cu sine starea de echilibru imanent a increatului. Absența în subsidiar a tensiunii contrariilor, ca și absența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Of Love And Death In Life And Art: A Psychoanalytic Study Of The Normal And The Pathological 367 distinge două tipuri de fantezii care îmbină dragostea și moartea: (1) liebestod, dorința de a muri alături de cel iubit și (2) renașterea, fericirea senzuală de după moarte, unde legenda celtică a lui Tristan și a Isoldei servește drept paradigmă preluată și prelucrată de Wagner în Tristan und Isolde și ciclul Ring ului. Asocierea morții și a erosului se găsește chiar în centrul formulei decadente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Acesta era, cu siguranță, punctul culminant al unei tendințe secesioniste menționat mai devreme: aceea de a oferi prin artă un substitut al religiei, care să reprezinte un refugiu în fața vieții moderne"396. Altfel, Friza, "manifestare a regresiunii narcisice și a fericirii utopice", spre deosebire de "furia narcisică"397 din Jurisprundența, era concepută ca efemeridă numai insistența lui Hevesi a salvat-o de la distrugere -, parte a instalației decorative din jurul singurului exponat. Dacă reprezentările celor trei "facultăți", dimensiuni ale cunoașterii, Filozofia, Medicina, Jurisprudența ofereau un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artei, "un altar labirintic" (Carl Schorske), consacrat temporar divinității muzicii, la care s-a adăugat prezentarea simfoniei a IX-a de către Gustav Mahler, și ea adaptată spațiului sacerdotal. Klimt și-a organizat Friza în trei tablouri; primul, intitulat Tânjind după fericire, îi înfățișează pe cei slabi solicitând protecția celui puternic, ilustrat în pictură sub chipul unui cavaler în armură, sprijinit într-o sabie pe măsura lui și ieșind dintr-un turn care amintește de octopusul din Jurisprudența, având aceeași morfologie uterină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din Jurisprudența, având aceeași morfologie uterină. Două spirite feminine par să anunțe victoria sa. Cavalerul este înarmat cu forța feminității, care-i era ostilă victimei din Jurisprudența. Intitulat Forțele ostile, al doilea panou reprezintă adversitatea, obstacolul care blochează năzuința spre fericire a celor slabi. În ultimul panou, Muzica, având ca motto "Năzuința spre fericire își găsește împlinirea în poezie", avem împlinirea dorințelor care traversează eteric spațiul în îmbrățișarea cuplului adamic sub semnul concilierii cosmice a soarelui și a lunii, îmbrățișare asistată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sa. Cavalerul este înarmat cu forța feminității, care-i era ostilă victimei din Jurisprudența. Intitulat Forțele ostile, al doilea panou reprezintă adversitatea, obstacolul care blochează năzuința spre fericire a celor slabi. În ultimul panou, Muzica, având ca motto "Năzuința spre fericire își găsește împlinirea în poezie", avem împlinirea dorințelor care traversează eteric spațiul în îmbrățișarea cuplului adamic sub semnul concilierii cosmice a soarelui și a lunii, îmbrățișare asistată de un cor de îngeri. Cum putem observa, Klimt conferă poeziei semnificația orfică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ieșirea din "uter" patronată de figuri benevolente ale feminității. Acest erou al artei înfrânge obstacolele pe care societatea i le pune în cale, obstacole figurate de monștrii femeli, dar și de uriașul Polifem și cele trei Erinii, pentru a regăsi fericirea, împlinirea dorinței, într-o uniune deplină cu lumea, confirmată teologic atât prin prezența corului de îngeri, cât și a celor doi aștri care refac armonia cosmică. Ceea ce conferă Frizei un caracter de sinteză ține și de eclectismul stilistic, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
semi-pompeiană la stânga, apărând după o perdea de chiparoși; la dreapta, sub arbori, un cuplu de îndrăgostiți, având drept fundal vasta câmpie. Ei sporovăiesc despre sărutări care durează pentru totdeauna, în timp ce pârâul fuge cu lebedele albe, care trec precum anii de fericire. În jurul casei, Orele sau Anotimpurile dansează o horă simbolică, marcând fără îndoială trecerea rapidă a iubirilor. Înțelegem că aceste alegorii sunt reprezentate de o manieră eterată ca figuri ale visului, dar ele ar fi putut, rămânând, diafane, să aibă frumuseți
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
carnalității amorului, ci dimpotrivă, într-un registru înalt, alegoric, al inocenței. Este evidentă transpunerea simbolică a unui topos precum Amor sacru- Amor profan (Dragostea spirituală-Dragostea profană) care apare codificată alegoric în secolul XVI în iconologia lui Ripa ca binom antitetic Fericirea Scurtă- Fericirea Veșnică. Un singur element păstrează din acest topos Cecilia Cuțescu- Storck, raportul simbolic inversat prin care nuditatea corespunde purității, fiind conotată pozitiv, iar vestimentația în iconografia lui Ripa somptuoasă, la Cecilia Cuțescu-Storck convențională alături de pletora de podoabe, coafura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ci dimpotrivă, într-un registru înalt, alegoric, al inocenței. Este evidentă transpunerea simbolică a unui topos precum Amor sacru- Amor profan (Dragostea spirituală-Dragostea profană) care apare codificată alegoric în secolul XVI în iconologia lui Ripa ca binom antitetic Fericirea Scurtă- Fericirea Veșnică. Un singur element păstrează din acest topos Cecilia Cuțescu- Storck, raportul simbolic inversat prin care nuditatea corespunde purității, fiind conotată pozitiv, iar vestimentația în iconografia lui Ripa somptuoasă, la Cecilia Cuțescu-Storck convențională alături de pletora de podoabe, coafura sofisticată etc.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
relevă dimensiunea sa simbolic-rituală. "Sunt Adonai, la viață întors din Iaduri iară!... / Astarte, trup de spume, pe cari s-au fost prelins / Petalele de roze și crini, felina fiară/ Te chiamă-n al meu strigăt de patimă aprins. -/ La sâni de fericire, Iluzia m-ascunde!... Din lut și Vis, forma-vom sublimi, un mitic grup! / Resfiră-mi peste frunte noptosul păr în unde, / Iar doliu morții mele, îl rupe de pe trup!"510. L. Bachelin are un articol în franceză despre opera lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
activitate necesară supraviețuirii. După 1989, odată cu deschiderile oferite de trecerea spre capitalism a trăit impactul cu provocările societății de consum de masă și, fără a avea timp să se dezmeticească, s-a confruntat cu trăsăturile societății de hiperconsum. În lucrarea “Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum”, Gilles Lypovetsky (2007, p. 5) aprecia cî Începând cu ultimele două decenii un nou seism a pus capăt vechii societăți de consum, transformând atât organizarea ofertei, cât și practicile cotidiene și universul mental al
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ahtiat după bunăstare materială ci apare ca solicitant exponențial de confort psihic, de anomie interioară și de aspirația subiectivă către Împlinire personală fapt argumentat de Înmulțirea tehnicilor apărute În domeniul dezvoltării personalității, a diverselor lucrări și ghiduri de obținere a fericirii și atragerea Înțelepciunii, hiperconsumatorul dorește să le poată procura imediat să facă efort. Toate aceste schimbări cu care se confruntă consumatorul român influențează și asupra atitudinilor și conduitelor sale În afirmarea cimportamentului de consumator. Ele vin din direcții diferite. În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
hiperconsumatorul dorește să le poată procura imediat să facă efort. Toate aceste schimbări cu care se confruntă consumatorul român influențează și asupra atitudinilor și conduitelor sale În afirmarea cimportamentului de consumator. Ele vin din direcții diferite. În societatea contemporană cultura fericirii ce fundamentează acțiunile lui homoconsumericus se intersectează cu o cultură a fericirii ce ne conduce spre un comportament de consumator de medicamente pentru a ne mentine sănătatea sau consumator de informații și formări continue pentru a nu fi depășiți de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
schimbări cu care se confruntă consumatorul român influențează și asupra atitudinilor și conduitelor sale În afirmarea cimportamentului de consumator. Ele vin din direcții diferite. În societatea contemporană cultura fericirii ce fundamentează acțiunile lui homoconsumericus se intersectează cu o cultură a fericirii ce ne conduce spre un comportament de consumator de medicamente pentru a ne mentine sănătatea sau consumator de informații și formări continue pentru a nu fi depășiți de progresele Înregistrate În profesie etc. Toate provocările și schimbările la care este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
continuă prin creativitate oferă căi, strategii și metode pentru descătușarea și dezvoltarea potențialului uman, dezvoltarea abilităților și competențelor pentru depășirea fricii, pentru atingerea succesului și fericii. Există 6 miliarde de oameni pe planetă și totodată 6 miliarde de căi spre fericire, aprecia Stefan Klein (2006), una dintre aceste căi, primită prin informația ereditară fiind susținută de activitatea de consumator: consumator de informație, de 16 hrană materială, spirituală, afectivă etc., pentru a ne dezvolta potențialele, pentru a ne adapta, a ne transforma
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Așa cum precizam În capitolul referitor la rolul atitudinilor În comporatamentul consumatorului, susținem și noi afirmația lui Jeff Keller că „atitudinea este totul”. În lucrarea „Atitudinea este totul”, Jeff Keller arumentează În favoarea rolului și funcțiilor atitudinilor pozitive În obținerea succesului și fericirii. El Îl citează În susținerea afirmațiilor sale În legătură cu importanța atitudinii pe Dr. Franke care scria: „unui om i se poate lua totul, Înafară de un singur lucru, cea mai importantă dintre libertățile omenești: aceea de a-și alegea atitudinea În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
le achiziționa. Q27. Obișnuiți să mergeți la astfel de cumpărături atunci când vă aflați Într-o stare emoțională deosebită (de exemplu: depresie, frustrare, exaltare) Doar 10 dintre subiecți obieșnuiesc să meargă la cumpărături datorită unor stări emoționale deosebite, precum frustrare, tristețe, fericire, ceea ce demostrează un echilibru emoțional crescut, tinerii mergând la cumpărături doar atunci când au nevoie de anumite produse, nu și În scop terapeutic. Q28. Dacă da, În ce fel se modifică această stare? Cei care merg la cumpărături atunci când trec prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
școala de educație și psihoterapie prin creativitate mai acceptăm ca axiome și următoarele idei: 1) formarea continuă prin creativitate este condiție a performanței și succesului; 2) suntem născuți să Învingem prin creativitate, să progresăm continuu; 3) Într-o cultură a fericirii creativitatea este izvorul dăruirii și rămânerii În timp. Formarea prin creativitate noi o concepem ca un proces ce se derulează continuu pe parcursul Întregii vieți având ca obiectiv dezvoltarea structurată sinergie atât a potențialului creativ transformat mereu În aptitudini și operații
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
deosebesc de trebuințele de deficienta nu numai prin nivelul intensității lor, ci si prin alte caracteristici: apariția lor În evoluția umanității, sub aspect filogenetic si ontogenetic, este mai târzie fata de trebuințele de baza; satisfacerea psihologicului produce o creștere a fericirii si plenitudinii În ropria viata; comportamentele de satisfacere a trebuințelor de creștere sunt mai complicate, presupun existenta mai multor conduite (sociale, economice, politice) decât, de exemplu, satisfacerea nevoilor de hrana; trebuințele de creștere sunt rezultatul evoluției culturale a omenirii si
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]