31,086 matches
-
află în partea de nord și de est a orașului. Partea de sud a văii Valsassina se termină aici. Tot aici lacul se îngustează, iar râul Adda își continuă cursul natural spre fluviul Pad, după ce inițial s-a revărsat în lac în apropierea localității Colico. Datorită acestui fapt au fost construite 4 poduri peste râul Adda pentru a fluidiza traficul cu Como și Milano: Podul Azzone Visconti (1336-1338), Podul Kennedy(1956), Podul Alessandro Manzoni(1985) și un pod feroviar. Descoperirile arheologice
Lecco () [Corola-website/Science/297326_a_298655]
-
poalale dealului San Pietro, apendicele meridional al munților Lessini, astfel încât orașul răsare de-a lungul râului Adige, în punctul în care acesta intră în Câmpia Padului, și formează o oază caracteristică de-a lungul a 30 km la est de lacul Garda. În timpurile vechi, orașul a fost punct nodal pentru orice tip de transport terestru și acvatic a Italiei nord-orientale. În timpul romanilor, era punctul de întâlnire a celor patru străzi mari (strada Gallica, strada Claudia Augusta, strada Vicum Vironensium și
Verona () [Corola-website/Science/297321_a_298650]
-
transportate de-a lungul apei în șantiere navale, unde se prelucrează pentru industria și activitatea artizanală. Verona are o climă care variază mult în timpul anului. De exemplu, vara domină tipul submediteranean, cu atât mai mult cu cât există și influența lacului Garda, cu umiditate și temperaturi mai degrabă ridicate, iarna domină tipul continental cu umiditate ridicată și temperaturi rigide. Umiditatea din timpul iernii provoacă ceață, fenomen întâlnit destul de des, care se menține după apus până dimineața târziu. Temperatura medie în luna
Verona () [Corola-website/Science/297321_a_298650]
-
("Comm" în dialectul local) este un oraș în nordul Italiei, la poalele munților Alpi, pe țărmul Lacului , numit și Lario. Are cca 85 mii de locuitori și este centru administrativ al provinciei omonime. Este o importantă stațiune turistică, unul dintre unghiurile ideale ale așa-numitului "Triunghi larian". Oraș din Lombardia, Italia (201 m, 37,3 km², 83016
Como () [Corola-website/Science/297324_a_298653]
-
centru administrativ al provinciei omonime. Este o importantă stațiune turistică, unul dintre unghiurile ideale ale așa-numitului "Triunghi larian". Oraș din Lombardia, Italia (201 m, 37,3 km², 83016 loc, comaschi), capitala provinciei omonime, situată în partea de vest a lacului cu același nume, într-o vale (depresiune) înconjurată de munți (la nord-est, muntele Brunate; la sud, colina Baradello; la sud-vest, munții Caprino și ai Crucii / Croce), dincolo de care se întinde câmpia lombardă. Din sec. al XVI-lea orașul s-a
Como () [Corola-website/Science/297324_a_298653]
-
peisajul natural și de rețeaua de comunicații foarte eficientă, bună. Orașul este punct feroviar pe liniile / traseele Gottardo, care leagă Milanul de Elveția și de celelalte țări din centrul și nordul Europei; Como este legat cu Milano și de „autostrada lacurilor” și de „Ferovia Nord”. Cercetările arheologice au scos la lumină rămășițile unei localități celtice la 4 km sud de actualul oraș Como, lângă Grandate: la acest așezământ uman se raportează istoria orașului. În timpul năvălirilor Rezilor orașul a suferit pagube mari
Como () [Corola-website/Science/297324_a_298653]
-
rămășițile unei localități celtice la 4 km sud de actualul oraș Como, lângă Grandate: la acest așezământ uman se raportează istoria orașului. În timpul năvălirilor Rezilor orașul a suferit pagube mari, romanii însă - în 196 î.e.c. - l-au reconstruit aproape de lac, repopulându-l cu o colonie și numindu-l Novo Comun. Cneo Pompeio Strabon a ridicat orașil la rangul de municipiu; Scipio și Cezar au favorizat afluența de populații. În 452 e.c., Como a fost devastat de hunii lui Atila, dar
Como () [Corola-website/Science/297324_a_298653]
-
carstic compune aproape jumătate din Croația și în special se remarcă în Alpii Dinarici. În Croația există multe peșteri de mare adâncime, dintre care 49 sunt mai adânci de , 14 dintre ele depășind și trei având peste . Cele mai celebre lacuri din Croația sunt lacurile Plitvice, un sistem de 16 lacuri legate de cascade peste corpuri de dolomit și calcar. Lacurile sunt celebre pentru culorile lor distinctive, de la turcoaz, la verde închis, cenușiu și albastru. Mare parte din Croația are o
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
din Croația și în special se remarcă în Alpii Dinarici. În Croația există multe peșteri de mare adâncime, dintre care 49 sunt mai adânci de , 14 dintre ele depășind și trei având peste . Cele mai celebre lacuri din Croația sunt lacurile Plitvice, un sistem de 16 lacuri legate de cascade peste corpuri de dolomit și calcar. Lacurile sunt celebre pentru culorile lor distinctive, de la turcoaz, la verde închis, cenușiu și albastru. Mare parte din Croația are o climă continentală moderat caldă
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
remarcă în Alpii Dinarici. În Croația există multe peșteri de mare adâncime, dintre care 49 sunt mai adânci de , 14 dintre ele depășind și trei având peste . Cele mai celebre lacuri din Croația sunt lacurile Plitvice, un sistem de 16 lacuri legate de cascade peste corpuri de dolomit și calcar. Lacurile sunt celebre pentru culorile lor distinctive, de la turcoaz, la verde închis, cenușiu și albastru. Mare parte din Croația are o climă continentală moderat caldă și ploioasă, conform clasificării climatice Köppen
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
mare adâncime, dintre care 49 sunt mai adânci de , 14 dintre ele depășind și trei având peste . Cele mai celebre lacuri din Croația sunt lacurile Plitvice, un sistem de 16 lacuri legate de cascade peste corpuri de dolomit și calcar. Lacurile sunt celebre pentru culorile lor distinctive, de la turcoaz, la verde închis, cenușiu și albastru. Mare parte din Croația are o climă continentală moderat caldă și ploioasă, conform clasificării climatice Köppen. Temperatura medie lunară se încadrează între (în ianuarie) și (în
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
444 de zone protejate, cuprinzând 9% din suprafața țării. Printre acestea se numără 8 parcuri naționale, două rezervații stricte și 10 parcuri ale naturii. Cea mai celebră zonă protejată și cel mai vechi parc național din Croația este Parcul Național Lacurile Plitvice, inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Parcul Naturii Velebit face și el parte din programul UNESCO Omul și Biosfera. Rezervațiile stricte și speciale, ca și parcurile naționale și ale naturii, sunt gestionate și protejate de guvern, în vreme ce alte zone protejate
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
hazar Iosif. Istoria timpurie a acestui popor, vag cunoscută, a suscitat diverse ipoteze. În prezent, majoritatea cercetătorilor tind să creadă că teritoriul inițial de locuire al hazarilor trebuie căutat in Imperiul heftalit (hunii albi), în Asia Centrală, în zona din sudul Lacului Aral, întemeiat în jurul anului 400 d.Hr. Câteva decenii mai târziu, probabil în perioada domniei regelui Kawad I al Persiei (488-531), hazarii ating Caucazul, unde se asociază probabil tribului turcic al sabirilor ("turcii siberieni"). Denumirea "akațir" menționată de cronicari bizantini
Hazar () [Corola-website/Science/297329_a_298658]
-
trupul său a fost exhumat și reînmormântat în cimitirul Bellu (Serban-Voda), câteva alei mai sus de mormântul lui Aurel Vlaicu și a câtorva mari generali români (intrarea dinspre Bd. Olteniței a cimitirului). Numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost purtat de Lacul Vidraru, o perioadă de timp de Universitatea Politehnica din București și de municipiul Onești (orașul său preferat, căruia i-a vegheat cu strictețe construcția). De asemenea, orașul rusesc Liski a purtat, în perioada 1965-1990, numele de "Georgiu-Dej" (Георгиу-Деж). Gheorghiu-Dej a
Gheorghe Gheorghiu-Dej () [Corola-website/Science/297341_a_298670]
-
est și o mică vale la nord-vest, cu vedere la Marea Adriatică. Râul Tirana trece prin oraș, iar Lane trece prin apropierea orașului.. Municipalitățile ce se învecinează cu capitala albaneză sunt Paskuqan, Dajt, Farkë, Vaqarr, Kashar și Kamëz. Orașul are patru lacuri artificilae: Lacul Tirana, în jurul căruia a fost construit Big Park, Lacul Paskuqan, Lacul Farka și Lacul Tufina. Tirana e pe aceleași paralele că și Napoli, Madrid, Istanbul și New York. Capitala Albaniei se află pe aceeasi meridian că Budapesta și Cracovia
Tirana () [Corola-website/Science/297379_a_298708]
-
o mică vale la nord-vest, cu vedere la Marea Adriatică. Râul Tirana trece prin oraș, iar Lane trece prin apropierea orașului.. Municipalitățile ce se învecinează cu capitala albaneză sunt Paskuqan, Dajt, Farkë, Vaqarr, Kashar și Kamëz. Orașul are patru lacuri artificilae: Lacul Tirana, în jurul căruia a fost construit Big Park, Lacul Paskuqan, Lacul Farka și Lacul Tufina. Tirana e pe aceleași paralele că și Napoli, Madrid, Istanbul și New York. Capitala Albaniei se află pe aceeasi meridian că Budapesta și Cracovia. Deși orașul
Tirana () [Corola-website/Science/297379_a_298708]
-
Râul Tirana trece prin oraș, iar Lane trece prin apropierea orașului.. Municipalitățile ce se învecinează cu capitala albaneză sunt Paskuqan, Dajt, Farkë, Vaqarr, Kashar și Kamëz. Orașul are patru lacuri artificilae: Lacul Tirana, în jurul căruia a fost construit Big Park, Lacul Paskuqan, Lacul Farka și Lacul Tufina. Tirana e pe aceleași paralele că și Napoli, Madrid, Istanbul și New York. Capitala Albaniei se află pe aceeasi meridian că Budapesta și Cracovia. Deși orașul a progresat mult, criticii spun că viitorul capitalei nu
Tirana () [Corola-website/Science/297379_a_298708]
-
trece prin oraș, iar Lane trece prin apropierea orașului.. Municipalitățile ce se învecinează cu capitala albaneză sunt Paskuqan, Dajt, Farkë, Vaqarr, Kashar și Kamëz. Orașul are patru lacuri artificilae: Lacul Tirana, în jurul căruia a fost construit Big Park, Lacul Paskuqan, Lacul Farka și Lacul Tufina. Tirana e pe aceleași paralele că și Napoli, Madrid, Istanbul și New York. Capitala Albaniei se află pe aceeasi meridian că Budapesta și Cracovia. Deși orașul a progresat mult, criticii spun că viitorul capitalei nu este clar
Tirana () [Corola-website/Science/297379_a_298708]
-
iar Lane trece prin apropierea orașului.. Municipalitățile ce se învecinează cu capitala albaneză sunt Paskuqan, Dajt, Farkë, Vaqarr, Kashar și Kamëz. Orașul are patru lacuri artificilae: Lacul Tirana, în jurul căruia a fost construit Big Park, Lacul Paskuqan, Lacul Farka și Lacul Tufina. Tirana e pe aceleași paralele că și Napoli, Madrid, Istanbul și New York. Capitala Albaniei se află pe aceeasi meridian că Budapesta și Cracovia. Deși orașul a progresat mult, criticii spun că viitorul capitalei nu este clar. Unele dintre problemele
Tirana () [Corola-website/Science/297379_a_298708]
-
aceeasi meridian că Budapesta și Cracovia. Deși orașul a progresat mult, criticii spun că viitorul capitalei nu este clar. Unele dintre problemele legate de viitorul Tiranei sunt pierderea proprietății publice din cauza construcțiilor haotice și ilegale, drumurile neasfaltate de la periferie, degradarea lacului artificial Tirana, reabilitarea Pieții Skanderbeg, aerul poluat, construcția autogării centrale și spațiul pentru parcări. Planuri pentru dezvoltarea orașului includ continuarea legalizării construcțiilor ilegale, construirea părții sudestice a șoselei de centură, a unui sistem de transport prin tramvaie, reabilitarea gării și
Tirana () [Corola-website/Science/297379_a_298708]
-
de pământ, incluzând zonele rurale din împrejurimi și o carieră de piatră (identificată în zona actualului sat Mandra). „Ținutul” sau „Țara abderită” (Αβδηρίτις Χώρα) se întindea de la râul Nestos (la vest), până la râul Kossinitis și munții Rodopi (la nord) și lacul Vistonida (la est). Partea de nord a acestui teritoriu a fost revendicată (în 166 î.Hr.) de către regele trac Kotyos (Kotys) al II-lea și - în ciuda intervenției metropolei Teos, care a trimis ambasadori la Roma pentru a apăra drepturile cetății Abdera
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
bazin hidrografic de 10.990 km² și un debit mediu multianual de 450 m³/sec. Pe o porțiune de 39,4 km marchează frontiera româno-ucraineană, pe o porțiune de 681,3 km (din care 73,9 km sunt alcătuiți din lacul Stânca-Costești) marchează frontiera dintre România și Republica Moldova. era cunoscut în antichitate sub numele "Pyretus" iar sciții îl numeau "Porata", adică apă furtunoasă. În cursul său superior este un râu tipic montan, valea lui e îngustă cu versanți înalți și abrupți
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
s. Odată cu creșterea nivelului apelor Dunării, Prutul își încetează scurgerea, se revarsă, inundând suprafața vastă a luncii sale. Lunca râului este parțial înmlăștinită. Încă în prima jumătate a secolului XX, o parte a luncii Prutului era ocupată de bălți, mlaștini, lacuri în care viețuia o lume animală acvatică foarte bogată (pești, păsări, mamifere). Acest sector al luncii Prutului reprezenta un minunat și miraculos paradis al naturii. Mihail Sadoveanu vizitând Basarabia a lăsat următoarea descriere: "„Apele acelea nesfârșite care domneau pretutindeni într-
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
până la puzderia de pești, până la nesfârșitele miliarde de gângănii - toate trăiesc din apele acestea care au întins o bogată împărăție, care aduc nămolul plin de hrană din munții și câmpiile depărtării...”" În ultimele decenii cea mai mare parte din bălțile, lacurile și mlaștinile Prutului au fost desecate. Fostele mlaștini au devenit terenuri agricole. În 1976 lângă localitățile Stânca și Costești, Republica Moldova împreună cu România au construit un baraj, un lac de acumulare și o hidrocentrală. Odată cu acestea au încetat viiturile și inundațiile
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
și câmpiile depărtării...”" În ultimele decenii cea mai mare parte din bălțile, lacurile și mlaștinile Prutului au fost desecate. Fostele mlaștini au devenit terenuri agricole. În 1976 lângă localitățile Stânca și Costești, Republica Moldova împreună cu România au construit un baraj, un lac de acumulare și o hidrocentrală. Odată cu acestea au încetat viiturile și inundațiile periodice ale luncii Prutului. Dacă anterior terenurile de luncă erau alimentate de mâlul mănos adus de apele râului în timpul inundațiilor și viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]