31,059 matches
-
militară din timpul Războiului de independență (1877 - 1878). Calul și călărețul sunt înfățișați într-o atitudine oficială, de trecere în revistă a trupelor. Lucrarea este realizată într-o manieră realistă, obișnuită în cazul comenzilor oficiale, dar denotă respect față de limbajul plastic obișnuit. Este bine proporționată și are monumentalitate în ciuda dimensiunilor reduse. În 1936 s-a organizat la București un concurs pentru realizarea monumentelor ecvestre ale regilor Carol I și Ferdinand. Concursul a fost câștigat în ambele cazuri de către Oscar Han dar
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
astrologică realizate de Constantin Baraschi. Este singurul sculptor român care a scris un tratat de sculptură ("Tratat de sculptură", 2 vol., Editura Meridiane 1962. Ediția a II-a în 1964). Constantin Baraschi a fost și rector la Institutul de Arte Plastice din București. Pictorul Vasile Celmare, care a studiat acolo, își amintea că Baraschi "era un tip mai aspru, deși cu suflet bun". În orașul său natal se găsește "Casa memorială Constantin Baraschi". Este construită în stilul artei țărănești în sec
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, compozitorului i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele și organizează anual la București "Concursul Național de Interpretare Muzicală Mihail Jora". Numele Mihail Jora îl poartă și Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice și
Mihail Jora () [Corola-website/Science/307120_a_308449]
-
Berna, Lausanne (1943-1952), Wegimont (1948, 1954, 1958), Veneția (1949), Palermo (1954) etc. A colaborat la enciclopedii, dicționare și lexicoane străine printre care "Die musik in Geschichte und Gegenwart", Kassel (1954), "Encyclopedie de la Musique", Paris (1959). A semnat cronici de artă plastică, pictură pe sticlă, istorie literară ("Rainer Maria Rilke"). A întreprins importante culegeri de folclor muzical în țară și în străinătate (Elveția, Franța, Iugoslavia etc.), imprimând numai în România 2.817 cilindri de fonograf cu 5.976 de melodii populare, precum și
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
sculptorul oficial al ideologiei comuniste, în care a crezut sincer, influențat fiind și de spiritul vremii. În această fază, Boris Caragea s-a dedicat spațiului exterior, propice ansamblurilor arhitectonice. În anul 1951, Boris Caragea a fost ales președintele Uniunii Artiștilor Plastici, la conducerea căreia s-a aflat până în 1957, iar în anul 1962 a fost numit președintele Consiliului artelor plastice din cadrul Comitetului de Stat pentru cultură și artă. Radu Bogdan relatează că, după ce Boris Caragea, care fusese și artistul Casei Regale
Boris Caragea () [Corola-website/Science/307145_a_308474]
-
Boris Caragea s-a dedicat spațiului exterior, propice ansamblurilor arhitectonice. În anul 1951, Boris Caragea a fost ales președintele Uniunii Artiștilor Plastici, la conducerea căreia s-a aflat până în 1957, iar în anul 1962 a fost numit președintele Consiliului artelor plastice din cadrul Comitetului de Stat pentru cultură și artă. Radu Bogdan relatează că, după ce Boris Caragea, care fusese și artistul Casei Regale, a ajuns în postul de președinte al UAP, și-ar fi distrus toate operele concepute înainte de 1944, lepădându-se
Boris Caragea () [Corola-website/Science/307145_a_308474]
-
Academiei Republicii Populare Române", a primit titlul de "Maestru emerit al artei" și, ceva mai târziu, pe cel de "Artist al poporului". I s-a acordat de câteva ori "Premiul de stat". A primit numeroase comenzi oficiale, realizând importante lucrări plastice, printre acestea numărându-se: "Durere", monumentul "Aruncătorul de disc" (opera lui Boris Caragea din 1958 este amplasată pe faleza din Constanța), lucrarea monumentală "George Enescu", reliefurile "Muzica" și "Monumentul Constanței", amplasat la Constanța. Expoziții personale: Expoziții de grup: A mai
Boris Caragea () [Corola-website/Science/307145_a_308474]
-
provine din fibre foarte scurte din lemn. Dacă celuloza este supusă fierberii cu un acid mineral (acid clorhidric sau sulfuric) concentrat, ea se descompune într-un produs care se dovedește a fi glucoză. Nitratul de celuloză a fost primul material plastic realizat cu succes în 1869 prin transformarea celulozei în nitrat. Este folosită în industrie pentru confecționarea lacurilor (1920 - folosită pentru prima dată), pieselor de toaletă. Este folosită și la explozibili.Tratată duce la formarea vâscozei sau celuloza acetată folosită pentru
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
a apărut decât un fragment. Caragiani a făcut traduceri din Homer, Aristoteles și Theocrit. În 1879 se tipăresc la Iași traducerile lui din „Odiseea" lui Homer și „Batrachomyomachia" tălmăcite pentru prima oară în întregime în românește, beneficiind de o transpunere plastică și vie, cu expresii împrumutate din limba populară și cu întorsături specifice basmului. Bun cunoscător al vieții românilor din sudul Dunării, Caragiani s-a decis să le popularizeze folclorul, foarte puțin știut în România. Astfel în 1869 publică cel dintâi
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
Academiei Române. Muzeul Simu, care a fost ridicat în formă de templu grecesc, după planurile arhitectului C. Sciky, inspirat după Erechteion, a fost inaugurat la 21 mai 1910 în centrul Bucureștiului, reprezentând o premieră instituționalizata în România, demonstrează că artele noastre plastice se pot alătura și compară de acum artelor plastice universale. Bogată colecție de opere de artă românească și străină a donat-o statului român în 1927. Muzeul Simu a funcționat până în anul 1960, când a fost dărâmat de autoritățile comuniste
Anastase Simu () [Corola-website/Science/307155_a_308484]
-
de templu grecesc, după planurile arhitectului C. Sciky, inspirat după Erechteion, a fost inaugurat la 21 mai 1910 în centrul Bucureștiului, reprezentând o premieră instituționalizata în România, demonstrează că artele noastre plastice se pot alătura și compară de acum artelor plastice universale. Bogată colecție de opere de artă românească și străină a donat-o statului român în 1927. Muzeul Simu a funcționat până în anul 1960, când a fost dărâmat de autoritățile comuniste pentru a construi în locul său Magazinul de Confecții Eva
Anastase Simu () [Corola-website/Science/307155_a_308484]
-
cunoască încă din copilărie. Genial traducător al lui Homer, apoi și al altor mari scriitori elini vechi precum Pindar, Sofocle, Euripide, Murnu a studiat la Veria, la Bitolia, Budapesta, București, München. George Murnu a fost frate mai mare al artistului plastic Ary Murnu (1881-1971). Numele lui George Murnu a devenit foarte familiar în țară odată cu magistrala sa traducere, în limba română, a epopeilor homerice "Iliada" și "Odiseea". Această strălucită realizare a sa, care a însemnat un eveniment epocal în cultura noastră
George Murnu () [Corola-website/Science/307188_a_308517]
-
Pavel” din Ploiești. 1922 - intra la Scoala superioară de arhitectură din București, având că profesori pe Petre Antonescu, Stație Ciortan, Constantin Iotzu, Paul Smărăndescu, Ion Traianescu, Ermil Pangrati, Cincinat Sfintescu; paralel cu studiile de arhitectură frecventează Academia Liberă de Arte Plastice și cercul de artă « Contimporanul » unde conferenția arhitectul, pictorul și esteticianul Marcel Iancu. 1924 - pentru a se întreține, lucrează timp de cinci ani că desenator în birourile de proiectare Constantin Dobrescu și Constantin Iotzu, la Ministerul Muncii, la Ministerul Instrucțiunii Publice
Octav Doicescu () [Corola-website/Science/307183_a_308512]
-
1948 a fost numit director general al planificării la Întreprinderile Metalurgice ale Statului, ulterior a trecut ca director adjunct al Centralei Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare. Începând din anul 1960 a efectuat cercetări în domeniul organelor de mașini confecționate din materiale plastice și roți dințate. Rezultatele le-a publicat cu titlurile: "Asupra utilizării maselor plastice, îndeosebi a poliamidelor, în construcția lagărelor de alunecare" (1961); "Masele plastice celulare" (1978); "Prelucrarea prin injecție a materialelor plastice" (publicată post-mortem, 1986). Pentru meritele sale științifice a
Gheorghe Manea () [Corola-website/Science/307193_a_308522]
-
ulterior a trecut ca director adjunct al Centralei Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare. Începând din anul 1960 a efectuat cercetări în domeniul organelor de mașini confecționate din materiale plastice și roți dințate. Rezultatele le-a publicat cu titlurile: "Asupra utilizării maselor plastice, îndeosebi a poliamidelor, în construcția lagărelor de alunecare" (1961); "Masele plastice celulare" (1978); "Prelucrarea prin injecție a materialelor plastice" (publicată post-mortem, 1986). Pentru meritele sale științifice a fost ales membru corespondent al Academiei Române, la 21 martie 1961. A primit numeroase
Gheorghe Manea () [Corola-website/Science/307193_a_308522]
-
Prelucrătoare. Începând din anul 1960 a efectuat cercetări în domeniul organelor de mașini confecționate din materiale plastice și roți dințate. Rezultatele le-a publicat cu titlurile: "Asupra utilizării maselor plastice, îndeosebi a poliamidelor, în construcția lagărelor de alunecare" (1961); "Masele plastice celulare" (1978); "Prelucrarea prin injecție a materialelor plastice" (publicată post-mortem, 1986). Pentru meritele sale științifice a fost ales membru corespondent al Academiei Române, la 21 martie 1961. A primit numeroase medalii, printre care Meritul Științific, Medalia și Ordinul Muncii. S-a
Gheorghe Manea () [Corola-website/Science/307193_a_308522]
-
în domeniul organelor de mașini confecționate din materiale plastice și roți dințate. Rezultatele le-a publicat cu titlurile: "Asupra utilizării maselor plastice, îndeosebi a poliamidelor, în construcția lagărelor de alunecare" (1961); "Masele plastice celulare" (1978); "Prelucrarea prin injecție a materialelor plastice" (publicată post-mortem, 1986). Pentru meritele sale științifice a fost ales membru corespondent al Academiei Române, la 21 martie 1961. A primit numeroase medalii, printre care Meritul Științific, Medalia și Ordinul Muncii. S-a stins din viață la București, în ziua de
Gheorghe Manea () [Corola-website/Science/307193_a_308522]
-
Cultural Român, Stockholm. Pictură - Sculptură - Grafică *2007 - Biblioteca ASTRA- Sibiu. Pictură *2008-9 Galeria ARTMARK, Pictura, sculptură,desen. Iată câteva din premiile și distincțiile primite: 1961 - Premiul I Expoziția Națională a Tineretului, București 1965 - Premiul I Pictură, acordat de Uniunea Artiștilor Plastici, București 1966 - Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române 1967 - Ordinul MERITUL CULTURAL cl I 1971 - Premiul acordat de „Yoniuri Shimbun”, Tokio 1972 - Marele premiu al Uniunii Artiștilor Plastici 1980 - Medalia de aur acordată de Academia del Lavoro, Italia 1981 - Premiul internațional
Ion Alin Gheorghiu () [Corola-website/Science/307222_a_308551]
-
Expoziția Națională a Tineretului, București 1965 - Premiul I Pictură, acordat de Uniunea Artiștilor Plastici, București 1966 - Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române 1967 - Ordinul MERITUL CULTURAL cl I 1971 - Premiul acordat de „Yoniuri Shimbun”, Tokio 1972 - Marele premiu al Uniunii Artiștilor Plastici 1980 - Medalia de aur acordată de Academia del Lavoro, Italia 1981 - Premiul internațional „Trionfo '81”, Italia 1981 - „Omagiul lui Piccasso”, premiul jubiliar oferit cu prilejul bicentenarului Caravaggio, Italia 1983 - Premiul „Omagiul lui Raphael” al Academiei Române din Roma 1985 - Premiul Trienalei
Ion Alin Gheorghiu () [Corola-website/Science/307222_a_308551]
-
1981 - Premiul internațional „Trionfo '81”, Italia 1981 - „Omagiul lui Piccasso”, premiul jubiliar oferit cu prilejul bicentenarului Caravaggio, Italia 1983 - Premiul „Omagiul lui Raphael” al Academiei Române din Roma 1985 - Premiul Trienalei Internaționale de Pictură, Sofia; ales membru onorific al Uniunii Artiștilor Plastici, Bulgaria 1996 - Premiul de pictură al Expoziției Municipale București 1999 - Membru al Academiei Române 2001 - Nominalizat pentru „Premiul de Excelență în Cultura Românească” 2001 - Decorat cu „Steaua României în grad de ofițer” Ion Gheorghiu a murit la 11 decembrie 2001. Este
Ion Alin Gheorghiu () [Corola-website/Science/307222_a_308551]
-
la Institutul Politehnic din Timișoara a fost crearea în 1950 a Laboratorului de Construcții Metalice. Pe parcusul aniilor profesorul Mateescu a predat mai multe discipline: Poduri metalice, Construcții din lemn, beton și oțel, Rezistența materialelor, Calculul structurilor metalice în domeniul plastic, Calculul și tehnologia construcțiilor metalice sudate. A sprijinit Facultatea de Construcții de la Cluj la înființarea acesteia prin predarea cursului de Construcții Metalice timp de doi ani. Preocupat permanent de formarea profesională, a redactat și publicat 18 tratate și cursuri universitare
Dan Mateescu () [Corola-website/Science/307218_a_308547]
-
din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Romulus Ladea i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. De la prima expoziție personală, Ladea a gândit și a sculptat, din punct de vedere artistic, românește. El s-a străduit să materializeze în lemn și în piatră, semnele majore ale unei spiritualități care ne este specifică, sculptând chipuri
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
A urmat apoi cursurile Academiei de Arte Frumoase din Iași, cu sculptorul Ion Irimescu, ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1945. După absolvirea Academiei în 1945, a lucrat ca șef de lucrări și profesor la Institutul de Arte Plastice din Iași, îndeplinind și alte diferite funcții. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici, președinte al UAP Filiala Iași și vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din R.S.R. Începând cu anul 1945, a participat la numeroase expoziții de sculptură atât în
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]
-
ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1945. După absolvirea Academiei în 1945, a lucrat ca șef de lucrări și profesor la Institutul de Arte Plastice din Iași, îndeplinind și alte diferite funcții. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici, președinte al UAP Filiala Iași și vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din R.S.R. Începând cu anul 1945, a participat la numeroase expoziții de sculptură atât în țară, cât și în străinătate. El a călătorit în străinătate pentru perfecționarea măiestriei artistice
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]
-
Academiei în 1945, a lucrat ca șef de lucrări și profesor la Institutul de Arte Plastice din Iași, îndeplinind și alte diferite funcții. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici, președinte al UAP Filiala Iași și vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din R.S.R. Începând cu anul 1945, a participat la numeroase expoziții de sculptură atât în țară, cât și în străinătate. El a călătorit în străinătate pentru perfecționarea măiestriei artistice, lucrând intens și participând la expoziții cu opere de-ale sale
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]