29,566 matches
-
al tău de profesie..., de vînzoleala asta continuă în care te zbați și în care mă împingi și pe mine! Octav: Îmi pare rău. Sincer. Mona: Ba nu-ți pare rău deloc. Dacă ție îți place să te chinui, e treaba ta, dar nu ne obliga pe toți să împărțim crucea cu tine. Octav:...Asta ne-a urîțit..., ne-a deformat... dexteritatea asta de a pasa crucea altuia... mereu altuia... Și dacă n-ai loc sub o cruce... înseamnă că degeaba
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ajuți puțin? (Costache se așează pe scaunul pescăresc, în apropierea mesei de camping; intră securistul, care se așează pe scaunul de rafie; controlează masa și scaunul... de microfoane...; Costache tace, crispat, intimidat) Securistul: Hai, mai repede, că am și alte treburi. Zi-i! Costache: Am greșit, tovarășe colonel. Securistul: Iar?! Costache: Iar. Securistul: Nu-i bine. E grav? Costache: Destul de grav. Securistul: În faptă sau în gînd? Costache: Nu, în faptă nu... știți că eu nu fac... că nu pot... În
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vreme l-am lăsat și eu... Acu' e cogeamite om și n-a ajuns la nici un capăt... și stă în cort... cu soiosul ăsta de gropar... Alt ratat! Matei: Eu mă duc să-l scol... Mai am o groază de treburi! (pe lîngă gardul cimitirului, intră Octav) Marieta: Ei, na! Noi credeam că doarme... vorbeam în șoaptă și el...! Matei: Păi vezi! Hărnicuț băiat! Și voi săpuneați că... da pe unde umbli, frate! Octav: L-am ajutat pe prietenul meu... am
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dihai ca gripa, să mor dacă nu! Tu ai niște pahare prin garsoniera asta? (Octav intră în cort) Zău că-mi place aici... Ce-o fi și în capul lui băiatu' ăsta...! Voi mă lăsați pe mine... să-mi fac treaba cum știu eu... și să nu vă băgați decît la semnul meu... (intră Octav cu masa pliantă, scaunul de rafie și pahare) Haioasă ideea asta cu cortul... În orice caz, e originală Octav: Și mamei îi place... Marieta: Îmi place
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ne punem pe comerț, Socrate! Metoda MeBo... alocație... deduai... firsoai... serele... es a... sereme... blocaj... pereme... serei... Vrei? Groparul: Domnule, orice te distrează, merită de încercat... Matei: Bravo, Nea Socrate, ești un om luminat! Octav: Deci să ne-apucăm de treabă! Să facem bani! Bani! Nea Matei, ești subalternul meu, este? Mama, psihiatrul matale e un diletant pe lîngă acest om al zilelor noastre! Am scăpat de toate grijile! De toate obsesiile alea... de voci... Am scăpat de Ovidiu! Groparule, îți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mi-ai luat jumătatea aceea ți te-ai dus cu ea! Du-te, domnule, du-te!" Ducă-se! Marieta: Parcă spuneai că ai scăpat de... Octav: Eh, mama, mai greșesc... mai am reminiscențe... resturi... resturi... resturi... Matei: Mă rog, e treaba ta... Eu în cîteva zile rezolv toate chestiile... Marieta și cu Costache or să te ajute... Octav: Cum, și mama! Vezi, mama, n-ai scăpat de patron! Și n-ai să scapi niciodată... Ha! O să fiți subalternii mei! Ha! Marieta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mulțumim, Nea Matei. (puțin cîntat) Mulțumim, Nea Matei, că ne ții pe toți trei... Hai că merge! Groparule, facem un duet. Groparul: Eu mai am puțin de dormit... Marieta: (aparte) Halal ce viață mai duce și ăsta... Matei: Așa că la treabă! Că dacă merge treaba bine, poate ne extindem puțin... Octav: Mai ciupim un cavou... două... trei? Matei: Nu... În biserică... (toți rămîn încremeniți) În holul bisericii... Octav:...Da eu zic că mai bine-ar fi în altar...! Matei:...În occident
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cîntat) Mulțumim, Nea Matei, că ne ții pe toți trei... Hai că merge! Groparule, facem un duet. Groparul: Eu mai am puțin de dormit... Marieta: (aparte) Halal ce viață mai duce și ăsta... Matei: Așa că la treabă! Că dacă merge treaba bine, poate ne extindem puțin... Octav: Mai ciupim un cavou... două... trei? Matei: Nu... În biserică... (toți rămîn încremeniți) În holul bisericii... Octav:...Da eu zic că mai bine-ar fi în altar...! Matei:...În occident se dau concerte în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
scot zgomote de uluială, dezaprobare, îngrijorare) Matei: Ascultă, măi neisprăvitule... măi... (îl ia de gît) Octav: (debarasîndu-se cu ușurință) Și pentru că ești un căcat, trebuie să curăț locul de matale, Nea Matei... Și ca să fac și eu măcar o dată o treabă bună, o să încep curățenia de aici... (aruncă spre Matei cu toate mărfurile expuse) Ține, Nea Matei. Numără-le... fă inventarul... (Costache și Marieta continuă să se alarmeze, să se vaite, să strige...; Matei, bombardat cu lucrurile aruncate, speriat și neputincios
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pleacă: Octav se întoarce, îl vede pe gropar, fumînd a nu se știe cîta țigară...) Tu..., moașă numărul doi..., și cînd "dormi" fumezi... Groparul:...Sau invers... Octav: Te rog să nu începi cu... Sînt obosit... Și mai am și puțină treabă... (se așează pe pămînt; lumină de noapte; din fundul scenei apare o siluetă de bărbat; e îmbrăcat în alb; se oprește în imediata apropiere a lui Octav care, simțindu-l, se ridică în genunchi, foarte tensionat; după un timp, intră
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Pavel de la organizația de bază mare, nu? Și tu? Gh. P. doi: Eu sînt de la organizația mică... Gh. P. unu:...de la grupă, adică, nu? Gh. P. doi:...de la grupă, da... Gh. P. unu: Așa...; ia spune, tovarășe Paleu, cum merge treaba..., mă refer la munca politică, înțelegi? Gh. P. doi: Păi da..., munca politică... păi cum nu...! Merge bine, tovarășe secretar de organizație de bază mare..., merge bine..., chiar bine de tot...! Gh. P. unu: Bravo! Și cu producția cum stăm
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
haz) Eu n-am primit nici o decorație... Gh. P. doi:...Și mai rău decît complicitatea noastră era faptul că ei ajungeau să creadă că ceea ce fac e bine..., că fac ceea ce trebuie să facă... Și-și vedeau mai departe de treabă..., fără acordul nostru, ba chiar mai al dracului... (pauză) Gh. P. unu: Dar eu vreau să te întreb altceva...; auzi, mie-mi place că tu te frăsui, că ai remușcări, că ai procese de conștiință, că ai fost laș, complice
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rol..., da, tot urît... și rău... (după ce-și revine din alertă, își consumă îndelung rușinea și umilința; Gh. P. unu scoate de sub masă cele ascunse în afară de dosare) Unde rămăsesem? A, da, rămăsesem la frică... De ce taci? (își face de treabă cu farfuriile, pune vin în pahare) Ai dreptate... Istoria se schimbă, dar frica rămîne...; ne-au înzestrat..., ne-au dotat cu frică... Asta-i greaua moștenire..., nu aia pe care o tot bolborosesc ăștia de azi...; omul falimentar, asta-i
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vin să te iau?! (amîndoi îl privesc pe Supraveghetor, care se retrage puțin) Dosar nr.: (a înțeles) Mda, dar acum ai venit prea devreme... Soția: (iritată) Da... și ce-i dacă am venit prea devreme? Dosar nr.: Păi... mai am treabă... Soția: Pe dracu' mai ai treabă... Știi că-mi vine să-ți zic cîteva... știi? Dosar nr.: Acum n-o să-mi spui tu mie ce-o să fac, dacă mai am treabă sau nu... Termin mai tîrziu... Soția: Termini pe dracu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
privesc pe Supraveghetor, care se retrage puțin) Dosar nr.: (a înțeles) Mda, dar acum ai venit prea devreme... Soția: (iritată) Da... și ce-i dacă am venit prea devreme? Dosar nr.: Păi... mai am treabă... Soția: Pe dracu' mai ai treabă... Știi că-mi vine să-ți zic cîteva... știi? Dosar nr.: Acum n-o să-mi spui tu mie ce-o să fac, dacă mai am treabă sau nu... Termin mai tîrziu... Soția: Termini pe dracu'! De ani de zile tot termini
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
am venit prea devreme? Dosar nr.: Păi... mai am treabă... Soția: Pe dracu' mai ai treabă... Știi că-mi vine să-ți zic cîteva... știi? Dosar nr.: Acum n-o să-mi spui tu mie ce-o să fac, dacă mai am treabă sau nu... Termin mai tîrziu... Soția: Termini pe dracu'! De ani de zile tot termini... Supraveghetorul: Dacă vreți să mai stați de vorbă... mergeți la vorbitor... (îi conduce spre ușa prin care iese și Obiectiv nr. cînd e "sub presiune
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cîteva pagini) așa... aici, zice că eu am lucrat... auzi, fii atent... că am lucrat în spionajul francez, englez și american...! Ei, ce să înțeleg eu din chestia asta? Sursa dublă: (ironic) Adevărul e că nici eu nu înțeleg... pentru treaba asta îți trebuie minte... Dosar nr.: Degeaba mă iei tu la vale..., pentru că într-adevăr îți trebuie minte. Sursa dublă: Și? Dosar nr.: Ce și? Sursa dublă: Ce spune mai departe, cum ai dovedit tu că nu e așa... și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la Filosofie, să nu-l studiezi pe Novalis Într-o facultate În care trebuie totuși să știi ce Înseamnă Romantismul (Literele, adică la secția de limbă și literatură română), să trebuiască să te duci la franceză ca să afli cum stă treaba cu Balzac, altfel decît prin lecturi de măna a doua-a treia, să trebuiască să faci un drum la Filosofie, iar, pentru a vedea ce e pozitivismul. E la fel de ineficient să faci studii de filozofie franceză contemporană, cum se Întîmplă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cheie. Se deschide ușa. Apare gardianul zâmbind. Aruncă o privire cu subînțeles către Ochi Verzi. Supraveghetorul general în ținută de ceremonie, împreună cu supraveghetorul celulei. SUPRAVEGHETORUL GENERAL: Am auzit, am văzut tot. Pentru tine, și din locul unde stăteai de pază, treaba devenea comică; pentru noi, dincolo de vizor, a fost o frumoasă secvență tragică, mulțumesc. (Salută.) Cortina.” JEAN GENET, Maximă supraveghere, Gallimard, „Folio théâtre”, 2006, p. 122. Preambultc "Preambul" „Spectatorul este un paznic de noapte, un veghetor” - cu această propoziție îmi încheiam
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
clipă în prezumții de vinovăție criminală ori în acuzații cu tentă politică. Se cuvine să ne amintim că supravegherea de proximitate este endogenă. Ea se exercită fără nici un fel de intervenție străină sau vreun emisar care să se amestece în treburile comunității; totul se gestionează într-o completă izolare de restul lumii, colectivitatea producându-și propria ei supraveghere. Avem de-a face, așadar, cu o supraveghere autogenerată și reproductibilă, ceea ce explică, mai ales în contextul statelor polițienești, aversiunea pe care unii
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
fi separată nici de o anumită organizare ierarhică: un superior care ordonă și un subaltern care execută ordinele în virtutea obligațiilor de serviciu sau în schimbul plății propuse. Stăpânii sunt cei ce comandă supravegherea, personajele de rang inferior sunt cele ce supraveghează. Treburile murdare sunt încredințate îndeobște servitorilor sau spionilor gata să se vândă. La Shakespeare, de ele se ocupă răufăcătorii sau ucigașii plătiți. Să ne amintim că, în Hamlet, Claudius, aflat în vârful piramidei sociale, făcea apel la curtenii manierați, „slujitori voluntari
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
descotorosească de ei: s-ar putea ca servitorul care a aflat multe și știe multe să-și schimbe stăpânul și să-și ofere serviciile altcuiva... Fiindcă știe ... trebuie să i se închidă gura pentru totdeauna! Așa că, după ce și-a terminat treaba, cel mai bine e să fie decapitat ori împușcat. Comanditarii încep prin a încheia un contract și sfârșesc prin a nu achita contravaloarea serviciilor comandate. De fapt, rareori se întâmplă ca aceste servicii, pe care supraveghetorii tocmiți au consimțit bucuroși
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
interiorul plasat sub „supraveghere”. Geniul lui Strindberg constă în răsturnarea completă a posturii de „supraveghetor” programat a priori, după cum îi precizează Gustav lui Adolf: „(Îi arată ușa din dreapta, din spatele fotoliului). O să stau aici și o să observ, în timp ce tu îți faci treaba acolo. Și după ce termini, ne schimbăm rolurile, o să intru eu în cușcă și-o s-o iau la întrebări pe șerpoaică” (Creditorii, p. 342). Dar situația nu va fi decât în aparență paritară, căci dacă, încă de la început, Adolf reclamă prezența
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de paralele orizontale și astfel ne furnizează instrumentul cel mai simplu și mai perfect pentru orientarea spațială pe care mintea ar fi putut să-l inventeze. Imaginați-vă câte complicații s-ar fi ivit în domeniul matematicii și în soluționarea treburilor noastre zilnice dacă Descartes ar fi trebuit să construiască geometria sa analitică fundamentală pe un cadru de raze convergente. Și amintiți-vă totodată că a fost nevoie de un Einstein pentru a înțelege un univers care nu se conformează grilei
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
s-ar putea numi coregrafia scenei. Orice schimbare a aranjamentului ar strica compoziția. Mai există o natură moartă de Chardin, folosind câteva dintre aceleași ustensile (figura 109), în care dialogul este înlocuit de coordonarea unităților autonome, fiecare văzându-și de treaba ei. Aranja mentul este la fel de desăvârșit precum cel din figura 108, dar aici ierarhia este dominată de centrul compoziției. Fiecare element contribuie ca fiind un volum de sine stătător, mai degrabă decât printr-un vector de comunicare. Nu există o
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]