29,295 matches
-
și tristă. Modelul pe care ițl propune potențialul iubit (Aurelian Bărbieru are o forță de contracarare dublată în cele din urmă de neputință) e total diferit de ațl soțului. Și totuși ea, la sfârșit, ca o supremă refulare, își mărturisește dorul de soțulțjavră. Iar iubitul actual se... o să vedeți! Relațiile sunt tocate mărunt, mărunt În Opposites Attract, lumina are o funcție extrem de bine stabilită și marcată în dramaturgia spectacolului. O schimbare de lumină produce un revers brusc al identității personajului. Lumina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Adio... Două flori stau rupte-n ușa trenului Se plimbă, așteptând pe aripile dorului Și mâini cuprinse ce par să nu se mai despartă Petală ruptă, desuflet decupată. Îmi ud tulpina cu apa ochilor pierduți E chipul prins în două palme, ce nu te saturi să-l săruți. Iar timpul furios ce ne privește
A doua oară unu by Gorgan Adina Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92946]
-
Dor de veșnicie Aș vrea să zbor în veșnicie În infinitul stelelor Acolo unde-i bucurie și păsărele cântă-n cor. Să mă înalț în zbor de vulture Și-apoi s-ador pe pat de stele Peste pământ aș vrea să
A doua oară unu by Cernuşcă Lavinia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92954]
-
pământ aș vrea să scutur Sclipirile speranțelor rebele. Să port pe brațe scumpi luceferi Și să-mi arăte calea-n infinit Să nu mai am în suflet temeri Despre un vis neîmplinit. Până atunci rămân cu-a mea iubire Un dor nebun de veșnicie, Dar mă-ngrozesc de nemurire, De-o viață rece și pustie.
A doua oară unu by Cernuşcă Lavinia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92954]
-
ușoară mă ridic. O durere de cap ascuțită îmi pulsează adânc și cea din urmă fărâma de viață ce încă îmi ține corpul secătuit în viață această necruțătoare, pătată. Mă apropii de fereastră. Soarele e acolo, mă privește. Îmi era dor de mângâierea lui ușoară, transparentă, făcându-mă să simt că rădăcinile edenului pătrund prin bolta camerei mele, prin mine, umplându-mă cu lumina divină. Privesc fugar spre orizont. Constat cu stupoare că totul e mort: frunze, flori, rădăcini, până și
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
cei slabi și cei puternici au rolul lor, bine determinat și bine creionat de la natură. Mitul ,,vremurilor bune de altădată" distorsionează foarte mult judecățile despre capital și capitalism. Acest mit are legătură cu cel discutat mai sus deoarece credem că dorul după paradisul biblic pierdut se află în spatele, pe fundalul tendinței umane universale de a considera ca fiind mai bune vremurile de altădată. Acesta este unul dintre miturile fondatoare ale tuturor utopiilor anticapitaliste, inclusiv al socialismului. Mereu vremurile care au trecut
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
arătase neputincioasă față de mersul victorios al banului, ea era în incapacitate să găsească înăuntrul cadrului ei chiar numai locul pentru lucruri ca bani, creditori și datornici, încasarea prin forță a datoriilor. Dar noua putere socială exista deja și dorințele deșarte, dorul de a readuce timpurile bune din trecut nu puteau izgoni din lume banii și camăta". Fredrich Engels, Originea familiei, a proprietății private și a statului, Editura PCR, București, 1948, p. 121. Dacă am merge înapoi în timp am putea asimila
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
primit copia dosarului bunicului meu. „Țin foarte mult să aduc aceste arhive la București, iar acesta este unul dintre țelurile mele”, spune ministrul. „La Viena am fost fericit” Ministrul este căsătorit cu Daniela Ungureanu, medic anestezist, și îi este foarte dor de viața de familie, de viața tihnită de la Viena, unde susține că a petrecut cea mai frumoasă perioadă a existenței lui. „Când ajung seara acasă și închid ușa, vreau ca toate problemele să rămână afară. Din păcate, de prea multe
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
acasă și închid ușa, vreau ca toate problemele să rămână afară. Din păcate, de prea multe ori în ultima vreme mi-am neglijat familia. Obligațiile de serviciu m-au ținut departe de soție”, spune el. Pentru a-i mai trece dorul, ministrul poartă în permanență o fotografie cu soția, realizată în noiembrie 2005. Stiloul. „Am semnat aderarea cu el” Ceremonia de semnare a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană s-a desfășurat la Abația Neumünster din Luxemburg, iar din partea României au semnat
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
fiindcă nu mai rezista? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu am cum să vă spun eu acest lucru. Ce vă pot spune este că îmi pare rău că am pierdut ocazia de a-l vedea și mai des pe domnul Pleșu. Mi-e dor de el. Carol Sebastian: Vreau să vă întreb despre Uniunea Europeană, dar mai înainte mi-a mai venit o idee și nu pot să nu v-o spun. Mă uitam aseară la emisiunea lui Tănase de la Realitatea TV și l-am
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
implicat și un element mai dificil, periculos chiar - din punct de vedere sufletesc: o stare de șoc. Nu sunt notele de drum ale călătoriei unui străin într-un anume loc, ci o carte a nostalgiei, a amintirilor, a copilăriei, a dorului de casă care a dăinuit foarte mulți ani... Este o carte de călătorie într-un loc foarte "aproape" .Toate cărțile mele de fapt sunt reîntoarceri acasă. R.B.: Este o carte a imposibilei reîntoarceri? D.S.: Da, este, să zicem, o călătorie
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
a fost într-atît de mare și nici cea provocată de faptul de a-mi fi părăsit țara. Apoi a mai fost și peisajul urban intact, natural... mi-am recîștigat simțurile. În Germania am crezut că mi le voi pierde. Iar dorul, pe teren neutru, era mai puțin puternic. Toate aceste traume și complexe pe care le aveam în Germania s-au înjumătățit. Dar s-a ivit o altă dificultate - aceea de a suporta un peisaj copleșitor de frumos: Toscana și marea
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
n grind Să-și ieie vamă dreaptă cu trecerea'n nirvane. Despăduriri Se duc pe râul vremii toți anii mei, bușteni, Să risipească'n lume scump cântec de comoară. Stejarii tinereții n'or mai umbri poieni De visuri și de doruri mai mari decât o țară. Țară Balauri, munții vineți, păzeau cetăți de-argint Crescute peste vreme cu dunări în zăvoare, Iisus și-a strâns oștirea și-n lan de mărgărint, A ctitorit din jertfe o țară ca un soare.
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
Leahu. Au fost selectate exemple suficiente și reprezentative, de la Alexei Mateevici (poemul Limba noastră e efigia lirică a Basarabiei) la Grigore Vieru și încă puțin, foarte puțin, mai încoace. Tonul lamentației rituale din poezia lui Grigore Vieru are predecesori. Poezia dorului și a înstrăinării la Victor Teleucă (p. 108-110) pare să vină pe filiera tânguirii romanțioase a lui Octavian Goga. Poemele Moldovenii și Băieții de la țară de Petru Zadnipru (p. 86-88) par calchiate după doina aceluiași Octavian Goga. Și Pavel Boțu
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
să-mi dau seama imediat. Nu sînt puțini, dar nici mulți. Sînt însemnați. Pentru mine. În întunericul acela, am zărit zîmbetul lui Iosif Sava. Cu ochelarii cățărați pe frunte, calm, cald, mă privea și-mi zîmbea. Am simțit, fizic, chinul dorului, al unei absențe. Faptul palpabil, că sînt lucruri pe care nu mai ai cu cine să le discuți. L-am cunoscut devreme, cum am mai povestit, în studenția mea, prin 1988, pe culoarele Radioului, unde făceam practică. Îi frecventasem serile
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
am avut suficient timp liber să ne autocontemplăm extatici și să constatăm că suntem unici, că suntem blînzi, că iubim codrul care ne este frate, că suntem ospitalieri, că ne pălește aleanul mai ceva ca o ghiogă păgînă, că avem doruri intraductibile și că un sentiment continuu de jale adîncă și de visare nelămurită ne găurește sufletul și ne taie răsuflarea. Și tot în această transă a înțelegerii nemărginite și a iubirii de sine am avut revelația că vecinii sunt răi
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
Cristian Teodorescu Pe dl Ion Iliescu îl ia periodic grija de Miron Cozma. Mai nou, președintelui României i se pare că prea e mare pedeapsa acestuia. Cum să stea 18 ani la pușcărie Luceafărul huilei ? Să-i ducă atîția ani dorul Romică Beja și alți colaboratori apropiați ai săi într-ale mineriadelor? Nu e păcat să se irosească la pîrnaie un strateg al luptelor cu jandarmii, acest spirit romantic care a crezut, în avîntul său, că mai poate da jos un
Mai presus sau mai prejos de lege? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13701_a_15026]
-
vom aștepta cu versuri nu neapărat vesele ci cât de cât atinse de semnul speranței și al memoriei. Cele de-acum sunt epistole dezlânate către iubitul ingrat, către vântul care n-ar trebui să mai "sufle" peste atâta dezolare, peste dorul dvs. secătuitor și peste mărturisiri de-a dreptul aiuritoare ( " Am uitat să plâng, să râd, să zâmbesc, să scriu, să citesc, să vorbesc, să dorm, să merg..."), ci să pună aripa și suflarea lui de vânt benefic la redresarea speranței
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13699_a_15024]
-
-n două/ Oglinda zilei./ Nedespărțită de cer/ Ca apa de uscat,/ Locuiești o casă/ Cu două ferestre:/ Una ce dă spre viață,/ Alta cu fața spre moarte,/ La fel de limpezi amîndouă./ O, mamă,/ Spre mine mîinile-ți întinde:/ Spre cel/ Care cu dor te-așteaptă,/ Și ție apropiindu-mă,/ Apropie-mă liniștii ce ești./ Acum și-ntotdeauna" ( Chipul tău, mamă...). Extazul iubirii e fixat la rîndu-i cu o ingeniozitate radioasă. E o incantație a primordialității sentimentale, ce nu se-ndură a se irosi
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
spaniol, jocul vieții e de-o voluptate gravă, practicat la intersecția materiilor aluzive, nimbat de sclipirea timpului devorator: "M-am amestecat cu viața/ Ca noaptea cu dimineața.// M-am amestecat cu cîntul/ Ca mormîntul cu pămîntul// M-am amestecat cu dorul/ Ca sîngele cu izvorul.// M-am amestecat cu tine/ Cum ce-așteaptă cu ce vine" ( Cu viața, cu dorul). Astfel, așezat pe siajul cadențelor folclorice, poetul cochetează cu postura anonimului, împrospătîndu-se paradoxal prin coborîrea în obîrșii. Explicabil, sensibilitatea de grup
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
am amestecat cu viața/ Ca noaptea cu dimineața.// M-am amestecat cu cîntul/ Ca mormîntul cu pămîntul// M-am amestecat cu dorul/ Ca sîngele cu izvorul.// M-am amestecat cu tine/ Cum ce-așteaptă cu ce vine" ( Cu viața, cu dorul). Astfel, așezat pe siajul cadențelor folclorice, poetul cochetează cu postura anonimului, împrospătîndu-se paradoxal prin coborîrea în obîrșii. Explicabil, sensibilitatea de grup aspiră spre forme concentrate, spre gnomism. Aforismul și imaginea poetică se oglindesc reciproc. "Înțelepciunea" se înfățișează vibratilă, încărcată de
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
cuviință a-și extinde studiile și la informații provenite din afara României. Unul dintre aceștia a fost W. Noomen, profesor la Groningen (Olanda), care în cabinetul de lectură al profesorului Emil Turdeanu de la Sorbona (Paris IV), citea cu nesaț Caietele de dor, revista de exil a lui Virgil Ierunca și care era în contact și cu regretatul Mihai Niculescu, de la Londra. Un altul a fost Louis Mourin, profesor la Universitatea Liberă din Bruxelles, elev al profesorului Turdeanu, specialist în limba și literatura
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
deținătoarea exclusivă și de drept a ultimelor manuscrise ale celebrului său părinte, a nu ajunge la operă și a studia pe Eugen Lovinescu - a nu cerceta opera lui George Brătianu, a ignora revistele românești din exil (Limite, Ethos, Caiete de dor, Ființa românească, Revista scriitorilor români, Revue des etudes roumaines, a nu cunoaște studiile din Revue Roumaine d'Histoire, a nu menționa pe N. I. Herescu, Sever Pop, E. Lozovan, Alexandru Ciorănescu și alții - numai și numai pentru că aceștia nu apăreau în
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
în considerare și studiată ca atare - în vederea unei unități specifice, regăsite. P.S. Domnul Virgil Ierunca a editat și a condus în Occident o serie de reviste literare care cu adevărat erau glasul libertății de creație. Aceste reviste (Luceafărul, Caiete de dor, Limite etc. mai sus citate.) pe care mulți nu le cunosc și pentru că nu au fost reeditate în țară constituie A DOUA literatură românească, paralelă cu cea desfășurată sub control în România comunistă. Critica literară actuală ar trebuii să aibă
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
germană, după o singură lună de frecat menta pe străzile Vienei, a fost făcut pachet și trimis acasă”. Precizăm că, în realitate, lucrurile au fost ceva mai complicate. Că bursierul nu știa germana, asta e neîndoielnic, doar că, suferind de dorul limbii materne, nu a răspuns la nici un apel al celor care dirijau bursele din partea Fundației Herder, refuzînd pînă și vizita medicală obligatorie. De frecat menta, n-o freca pe străzi, ci în căminul bursierilor, încuiat în cameră, nebărbierit și în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]