31,086 matches
-
de mâlul mănos adus de apele râului în timpul inundațiilor și viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat și au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil în scopuri economice. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă a lacurilor, bălților, mlaștinilor care au rămas, dar a căror suprafață continuă să se micșoreze. Scurgerea anuală a Prutului de la izvor până la vărsare este de 2,9 km cubi de apă. Iată ce scria despre apa Prutului Dimitrie Cantemir: „Apa Prutului, dintre
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
Locul este înconjurat din toate părțile de păduri de conifere și foioase, valea părâului Teplička deschizându-se doar la ieșirea din oraș, în direcția Trenčianskei Teplá. În amonte de oraș, pe pârâul Teplička au fost create în mod artificial două lacuri. Primul lac poartă numele de "lac al stațiunii" ("kúpelné jazero") face parte din parcul stațiunii, creat în secolul al XIX-lea, iar cel de-al doilea (Baračka) a fost creat în anii 1930 pentru nevoile unei mici hidrocentrale care alimenta
Trenčianske Teplice () [Corola-website/Science/297391_a_298720]
-
înconjurat din toate părțile de păduri de conifere și foioase, valea părâului Teplička deschizându-se doar la ieșirea din oraș, în direcția Trenčianskei Teplá. În amonte de oraș, pe pârâul Teplička au fost create în mod artificial două lacuri. Primul lac poartă numele de "lac al stațiunii" ("kúpelné jazero") face parte din parcul stațiunii, creat în secolul al XIX-lea, iar cel de-al doilea (Baračka) a fost creat în anii 1930 pentru nevoile unei mici hidrocentrale care alimenta cu curent
Trenčianske Teplice () [Corola-website/Science/297391_a_298720]
-
de păduri de conifere și foioase, valea părâului Teplička deschizându-se doar la ieșirea din oraș, în direcția Trenčianskei Teplá. În amonte de oraș, pe pârâul Teplička au fost create în mod artificial două lacuri. Primul lac poartă numele de "lac al stațiunii" ("kúpelné jazero") face parte din parcul stațiunii, creat în secolul al XIX-lea, iar cel de-al doilea (Baračka) a fost creat în anii 1930 pentru nevoile unei mici hidrocentrale care alimenta cu curent electric stațiunea, mai apoi
Trenčianske Teplice () [Corola-website/Science/297391_a_298720]
-
stațiunea, mai apoi pentru nevoile de apă ale fabricii de zahăr de la Trenčianska Teplá. Conform unei legende locale, izvoarele cu apă termală au fost descoperite de un cioban olog care-și căuta o oaie rătăcită. Ciobanul a găsit un mic lac cu apă fierbinte,care mirosea puternic a pucioasă, iar după câteva băi s-a vindecat. Izvoarele termale trebuie să fie fost cunoscute de neamurile marcomanilor și cvazilor care au trăit în regiune, probabil și romanii (în anul 179 un detașament
Trenčianske Teplice () [Corola-website/Science/297391_a_298720]
-
cu destinație agricolă este de 67. Terenurile agricole se află în gestiunea a 4 gospodării agricole. Fondul acvatic este formatde bazinul râului Lunga care ocupă o suprafață de 18,4 ha, 2 iazuri cu osuprafață totală de 40 hași 2 lacuri cu o suprafață totală de 7,4 ha. Conform unei legende, până nu demult se considera că orașul Ceadîr-Lunga a fost întemeiat în anul 1819 de către preotul Iahar Cechirov, care s-a strămutat aici împreună cu un grup de coloniști din
Ceadîr-Lunga () [Corola-website/Science/297403_a_298732]
-
km și versanți puternic înclinați. Valea are, predominant, forma unui canion, fiind sculptată în roci dure (calcar, gresie, granit). Lățimea luncii variază de la câteva zeci de metri până la 1 km. În aval de la orașul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de acumulare Dubăsari. Un rol deosebit în formarea albiei îl are ieșirea la zi a rocilor dure, care contribuie la formarea unor repezișuri și praguri, cele mai cunoscute fiind Cosăuți (raionul Soroca), unde în albie apar roci cristaline. Afluenții principali
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
Zolota Lîpa, Strîpa, Siret, Nicilava, Dzvina, Zbruci, Jvancik, Smotrîci, Ușîția, Liadva, Iagorlâc, Cuciurgan. Principalele orașe străbătute sunt: Halîci, Hotin, Moghilău, Camenița, Otaci, Soroca, Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Tighina, Tiraspol și Slobozia. În fluviul Nistru în sectorul de mijloc (de la barajul lacului de acumulare Novodnistrovsk până la barajul lacului de acumulare Dubăsari) și sectorul de jos (de la barajul lacului de acumulare Dubăsari până la mare) au fost identificate circa 140 de specii de pești : Nistrul apare în mai multe scrieri literare. Urmăriți îndeaproape de
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
Zbruci, Jvancik, Smotrîci, Ușîția, Liadva, Iagorlâc, Cuciurgan. Principalele orașe străbătute sunt: Halîci, Hotin, Moghilău, Camenița, Otaci, Soroca, Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Tighina, Tiraspol și Slobozia. În fluviul Nistru în sectorul de mijloc (de la barajul lacului de acumulare Novodnistrovsk până la barajul lacului de acumulare Dubăsari) și sectorul de jos (de la barajul lacului de acumulare Dubăsari până la mare) au fost identificate circa 140 de specii de pești : Nistrul apare în mai multe scrieri literare. Urmăriți îndeaproape de o iscoadă domnească, fugarii lui Nicoară
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
sunt: Halîci, Hotin, Moghilău, Camenița, Otaci, Soroca, Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Tighina, Tiraspol și Slobozia. În fluviul Nistru în sectorul de mijloc (de la barajul lacului de acumulare Novodnistrovsk până la barajul lacului de acumulare Dubăsari) și sectorul de jos (de la barajul lacului de acumulare Dubăsari până la mare) au fost identificate circa 140 de specii de pești : Nistrul apare în mai multe scrieri literare. Urmăriți îndeaproape de o iscoadă domnească, fugarii lui Nicoară Potcoavă se îndreaptă, în romanul "Șoimii" (1904), spre Nistru, dorind
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
domnitor al Țării Moldovei în anii 1634-1653. Acest edificiu este unul dintre primele monumente de arhitectură moldovenească medievală și a fost ridicat conform voinței domnești. Târgul a cunoscut o înflorire economică în timpul domniei (1634-1653) lui Vasile Lupu, care a refăcut lacul Orheiului, a construit poduri, a reamenajat mai multe străzi, a întemeiat lângă Orhei, o „slobozie”, venitul căreia revenea doamnei sale. Vasile Lupu este ctitorul catedralei „Sf. Dumitru” din Orhei, una din cele 15 ctitorii ale sale. Paul de Alep, care
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
Mării Baltice, unde se află Golful Botnic. În partea sudică a țării se întind câmpii care înconjoară o mică regiune deluroasă, podișul Smaland (alt. 377 m) și câmpia vălurită Skania, cu soluri fertile și peisaje asemanatoare Danemarcei învencinate. Există foarte multe lacuri de origine tectono-glaciară, mai ales in câmpia central-sudică a țării. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vänern (5585 km²), Vättern (1899 km²) și Mälaren (1140 km²). Zonele mlăștinoase acoperă peste 10% din suprafața țării. Capitala Suediei
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
mică regiune deluroasă, podișul Smaland (alt. 377 m) și câmpia vălurită Skania, cu soluri fertile și peisaje asemanatoare Danemarcei învencinate. Există foarte multe lacuri de origine tectono-glaciară, mai ales in câmpia central-sudică a țării. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vänern (5585 km²), Vättern (1899 km²) și Mälaren (1140 km²). Zonele mlăștinoase acoperă peste 10% din suprafața țării. Capitala Suediei, este situată de o parte și de alta a strâmtorii Norrström, care leagă lacul Mälaren de Marea Baltică
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
96.000 de lacuri, mai mari sunt Vänern (5585 km²), Vättern (1899 km²) și Mälaren (1140 km²). Zonele mlăștinoase acoperă peste 10% din suprafața țării. Capitala Suediei, este situată de o parte și de alta a strâmtorii Norrström, care leagă lacul Mälaren de Marea Baltică și pe câteva insule ale lacului Mälaren, legătura între cartierele-insule făcându-se prin intermediul a nu mai puțin de 50 de poduri. Lacul Mälaren a fost cândva un golf al Mării Baltice care pătrundea adânc în interiorul țării. Mișcările de
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
km²), Vättern (1899 km²) și Mälaren (1140 km²). Zonele mlăștinoase acoperă peste 10% din suprafața țării. Capitala Suediei, este situată de o parte și de alta a strâmtorii Norrström, care leagă lacul Mälaren de Marea Baltică și pe câteva insule ale lacului Mälaren, legătura între cartierele-insule făcându-se prin intermediul a nu mai puțin de 50 de poduri. Lacul Mälaren a fost cândva un golf al Mării Baltice care pătrundea adânc în interiorul țării. Mișcările de ridicare care au antrenat peninsula au înălțat pamânturile despărțind
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
Capitala Suediei, este situată de o parte și de alta a strâmtorii Norrström, care leagă lacul Mälaren de Marea Baltică și pe câteva insule ale lacului Mälaren, legătura între cartierele-insule făcându-se prin intermediul a nu mai puțin de 50 de poduri. Lacul Mälaren a fost cândva un golf al Mării Baltice care pătrundea adânc în interiorul țării. Mișcările de ridicare care au antrenat peninsula au înălțat pamânturile despărțind apele golfului de cele ale Balticii, formând lacul Malaren. Între lac și mare se formează un
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
a nu mai puțin de 50 de poduri. Lacul Mälaren a fost cândva un golf al Mării Baltice care pătrundea adânc în interiorul țării. Mișcările de ridicare care au antrenat peninsula au înălțat pamânturile despărțind apele golfului de cele ale Balticii, formând lacul Malaren. Între lac și mare se formează un cordon litoral care nu mai permite accesul corăbiilor spre interior și obligă crearea unui punct de tranzit pe uscat. Așa a apărut orașul Stockholm la zona de contact dintre mare și uscat
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
puțin de 50 de poduri. Lacul Mälaren a fost cândva un golf al Mării Baltice care pătrundea adânc în interiorul țării. Mișcările de ridicare care au antrenat peninsula au înălțat pamânturile despărțind apele golfului de cele ale Balticii, formând lacul Malaren. Între lac și mare se formează un cordon litoral care nu mai permite accesul corăbiilor spre interior și obligă crearea unui punct de tranzit pe uscat. Așa a apărut orașul Stockholm la zona de contact dintre mare și uscat cu un dublu
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
pe uscat. Așa a apărut orașul Stockholm la zona de contact dintre mare și uscat cu un dublu rol: economic (asigurând tranzitul mărfurilor pe continent) și strategic (constituind un obstacol în calea piraților care urmăreau și prădau corabiile negustorești). Legătura lacului cu marea a fost refăcută artificial, necesitatea canalului Norrström fiind vitală. Hidrografia este reprezentată de numeroase râuri în general scurte (Ume 465 km, Lule 450 km), dar cu debite bogate și un potențial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
necesitatea canalului Norrström fiind vitală. Hidrografia este reprezentată de numeroase râuri în general scurte (Ume 465 km, Lule 450 km), dar cu debite bogate și un potențial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) și de cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri și râuri sunt legate între ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Göta, care traversează partea de sud a Suediei și face legătura între lacuri si râuri pe o distanță de
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
de numeroase râuri în general scurte (Ume 465 km, Lule 450 km), dar cu debite bogate și un potențial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) și de cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri și râuri sunt legate între ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Göta, care traversează partea de sud a Suediei și face legătura între lacuri si râuri pe o distanță de 560 de kilometri, de la Göteborg la Stockholm. Clima
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
și de cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri și râuri sunt legate între ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Göta, care traversează partea de sud a Suediei și face legătura între lacuri si râuri pe o distanță de 560 de kilometri, de la Göteborg la Stockholm. Clima este mai aspră în regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter continental, și mai blândă în partea sudică, unde influența marină este puternică, iar
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
indiciile, avarii, aidoma hunilor și goților, practicau deformarea craniului din motiv estetic. În secolul V, Priscus Rhaetor (Priskos) a fost primul care a scris despre tribul avarilor din vestul Siberiei. Acesta susține teoria conform căreia originea lor este din zona lacului Balhaș, așa cum sursele chinezești susțin înrudirea cu triburile Hua. Potrivit lui Priscus, avarii și hunii au fost forțați de sabiri să se mute spre vest, până spre Volga, încât în 550 istoricul Bisericii Zacharias Rhaetor menționează comunități avare în Occident. După
Avari () [Corola-website/Science/297406_a_298735]
-
un nume de sorginte turanică. Râul Băilești trece prin sudul municipiului, vărsându-se în Prut. Numele său se explică prin cel al văii din care izvorăște, Valea Băilești, atestată documentar în secolul XVII. Afară de râuri în localitate mai sunt trei lacuri cu o suprafață totală de 125 ha: Delia - 104 ha, Ceachir - 5 ha, Berești - 16 ha. Lacul Delia se află la 1 km de la gura de vărsare râul și este închis cu un baraj de 400 m lungime. Lungimea lacului
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
se explică prin cel al văii din care izvorăște, Valea Băilești, atestată documentar în secolul XVII. Afară de râuri în localitate mai sunt trei lacuri cu o suprafață totală de 125 ha: Delia - 104 ha, Ceachir - 5 ha, Berești - 16 ha. Lacul Delia se află la 1 km de la gura de vărsare râul și este închis cu un baraj de 400 m lungime. Lungimea lacului de acumulare este de 3,2 km, adîncimea maximă - 4,0 m. Suprafața oglinzii apei este de
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]