30,085 matches
-
necesită un singur parametru "x" :de exemplu, pentru un gaz într-un recipient, presiunea sau (vezi mai jos) "temperatura empirică"; sistemele fizice omogene satisfac această ipoteză (dar deasemenea și sisteme compuse aflate în echilibru termic, vezi figura alăturată). Efectuând lucru mecanic asupra unui sistem izolat adiabatic se pot atinge, pornind de la o stare inițială σ, diferite stări finale σ cu aceiași parametri geometrici, diferind numai prin valoarea parametrului negeometric (de exemplu, mișcând un piston cu diferite viteze). Urmând pe Carathéodory, se
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
o greutate care cade în câmpul gravitațional (ca în aparatul lui J.P.Joule pentru determinarea echivalentului mecanic al caloriei). Constatarea pe care se bazează primul principiu este aceea că, date fiind stările inițială și finală ale unui sistem adiabatic, lucrul mecanic efectuat pentru a trece de la una la alta este independent de drumul ales (pentru a aprecia aceasta este nevoie de un sistem mai complicat decât un gaz într-un recipient; de exemplu un sistem cu mai multe compartimente, separate prin
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
adiabatic numai într-un singur sens. Stabilirea acestui sens este rolul principiului al doilea al termodinamicii. Dacă cele două stări pot fi unite printr-o succesiune de stări de echilibru, adică deformarea sistemului are loc cu viteză infinitezimală (cvasistatic) lucrul mecanic este dat de: formula 1 unde "x (i = 1 ... n)" sunt parametrii geometrici ai sistemului, iar "X( x, x, ..., x )" sunt forțele care trebuiesc aplicate pentru a menține sistemul în echilibru în configurația descrisă de "x, ..., x". În continuare, funcțiile "X
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
ei cu celelate formulări ale principiului al doilea. Considerând acum un proces oarecare (deci nu adiabatic) care conduce de la o stare inițiala σ la una finală de echilibru σ: diferența între energiile interne corespunzătoare nu mai e dată de lucrul mecanic efectuat. Se numește: formula 2 "cantitatea de căldură" transmisă sistemului în acest proces. Considerând procese cvasistatice și stări cu parametri infinitezimal apropiați se poate scrie: formula 3 Folosind: formula 4 se poate exprima DQ în funcție de parametrii de stare geometrici ("x ... x") și de
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
Carathéodory (P2). Formularea lui Kelvin este: "nu există nici un proces ciclic prin care un sistem să execute un lucru mecanic net asupra exteriorului schimbând căldură cu un singur rezervor". Cu alte cuvinte, folosind convenția "L" ≥ 0 dacă se efectuează lucru mecanic "asupra" sistemului și "Q" ≥ 0 este căldura "preluată" de la un rezervor astfel că intr-un proces ciclic "L + Q" = 0 este posibilă numai alternativa "Q" ≤ 0, "L" ≥ 0. Arătăm că formularea lui Kelvin implică pe aceea a lui Carathéodory: fie
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
această linie cărora le corespund valorile "U < U". Presupunem că sistemul are energia "U"; punându-l în contact cu un rezervor de temperatură mai înaltă, putem ridica energia internă până la "U", păstrând parametrii geometrici ficși, deci fără a executa lucru mecanic. Cantitatea de căldură "Q = U - U > 0" este preluată de către sistem. După Kelvin este imposibil să ne întoarcem în starea "(U, x ... x)" numai prin acțiuni mecanice adiabatice: datorită conservării energiei, lucrul mecanic trebuie să fie negativ, (efectuat de "către
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
energia internă până la "U", păstrând parametrii geometrici ficși, deci fără a executa lucru mecanic. Cantitatea de căldură "Q = U - U > 0" este preluată de către sistem. După Kelvin este imposibil să ne întoarcem în starea "(U, x ... x)" numai prin acțiuni mecanice adiabatice: datorită conservării energiei, lucrul mecanic trebuie să fie negativ, (efectuat de "către" sistem), ceea ce nu se poate. Deducem că toate punctele cu "U < U" nu sunt accesibile plecând din B prin procese adiabatice; deci formularea (P2) a lui Carathéodory
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
geometrici ficși, deci fără a executa lucru mecanic. Cantitatea de căldură "Q = U - U > 0" este preluată de către sistem. După Kelvin este imposibil să ne întoarcem în starea "(U, x ... x)" numai prin acțiuni mecanice adiabatice: datorită conservării energiei, lucrul mecanic trebuie să fie negativ, (efectuat de "către" sistem), ceea ce nu se poate. Deducem că toate punctele cu "U < U" nu sunt accesibile plecând din B prin procese adiabatice; deci formularea (P2) a lui Carathéodory este adevărată. Implicația inversă nu poate
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
fost unicul tanc din lume cu cinci turele care a intrat în producție, dar rezultatul a fost un vehicul foarte lent. Majoritatea tancurilor T-35 care erau încă active la începutul Operațiunii Barbarossa au fost pierdute mai mult din cauza avariilor mecanice decât din cauza focului inamic. T-35 a fost produs de către birourile de proiectare OKMO din Fabrica Bolșevică Nr.232 din Leningrad, care a început să lucreze la proiect în 1930. Două echipe au dezvoltat proiecte diferite. Echipa condusă de inginerul
T-35 () [Corola-website/Science/311145_a_312474]
-
au fost trimise Corpului 8 Mecanizat din Kiev, fiind folosite de către regimentele 67 și 68 care aparțineau de Divizia 34 Blindată. În timpul Operațiunii Barbarossa, 90% dintre pierderile de tancuri T-35 ale regimentelor 67 și 68 s-au datorat avariilor mecanice, cea mai frecventă problemă fiind la transmisie. Ultima utilizare a tancurilor grele T-35 a fost în Bătălia de la Moscova. Ulterior, patru vehicule care au supraviețuit luptelor au fost folosite pentru instrucție. Unul dintre ele este expus la Muzeul Tancului
T-35 () [Corola-website/Science/311145_a_312474]
-
la baza foarte multor lucrări teoretice, începănd de la astrofizocă și terminând cu electrodinamica macroscopică, precum și experimentale din electrodinamica tehnică. În ultimul caz ea permite să se facă calcule ale spargerilor de dielectrici. Generarea de particule are loc atunci, când lucrul mecanic efectuat de câmp la distanța de o lungime de undă Compton depășește de două ori energia de repaos a electronului. A primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1965 pentru contribuția sa în domeniul electrodinamicii cuantice împreună cu Richard Feynman (S.U.A.) și
Julian Schwinger () [Corola-website/Science/311197_a_312526]
-
este un dispozitiv mecanic care poate proiecta un lung și controlat jet de foc. Pot fi de militare sau comerciale, majoritatea celor militare folosesc lichid inflamabil iar cele comerciale tind să folosească gaz natural și propan, care sunt considerate mai sigure. Cele comerciale se
Aruncător de flăcări () [Corola-website/Science/311202_a_312531]
-
amestecul carburant format din benzină și aer în cilindrul motorului. Instalația de ungere a motoarelor cu ardere internă are scopul de a micșora frecarea între suprafețele pieselor în mișcare și prin aceasta și a puterii consumate precum și micșorarea uzurii pieselor mecanice, etanșarea grupului piston-cilindru-segmenți, spălarea pieselor și evacuare particulelor metalice sau de altă natură rezultate din uzura pieselor. Instalația de răcire a motoarelor cu ardere internă are rostul asigurării regimului termic optim pentru funcționarea motorului cu randament superior. Sistemul de pornire
Instalații auxiliare ale motoarelor cu ardere internă () [Corola-website/Science/311250_a_312579]
-
Un material exploziv (explozibil), sau o substanță explozivă este o substanță (sau amestecuri de substanțe) aflată în stare metastabilă, capabilă să sufere sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic, o transformare explozivă în urma căreia reacționează rapid, se descompune brusc și violent cu dezvoltare puternică de căldură, lumină și gaze, provocând o creștere mare a presiunii în mediul său ambiant. Brizanța explozivilor reprezintă capacitatea explozivilor de a fragmenta, sfărâma sau
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
se degajă cantitatea maximă de căldură și minimă de gaze toxice. Explozia reprezintă un fenomen chimic de descompunere rapidă a unui mediu exploziv care este instabil termodinamic, în cursul căreia energia interioară este transferată la exterior având loc un lucru mecanic care dislocuiește mediul exterior. Explozia este un fenomen special de transformare chimică care poate lua forma detonației (explozii detonante) sau a deflagrației (explozii deflagrante), în funcție de viteza de propagare care poate fi de câteva mii de metri pe secundă, respectiv de
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
propagă cu o viteză de la câțiva centimetri până la câțiva zeci de metri pe secundă. Deflagrația este specifică pulberilor omogene, neomogene și compozite. Procesul de deflagrație se caracterizează printr-o creștere rapidă și continuă a presiunii gazelor, cu formarea unui lucru mecanic de dislocare sau aruncare, în sensul rezistenței minime. Deflagrația este declanșată printr-un impuls de natură termică (scânteie, flacără). Materialele explozibile se clasifică din punct de vedere al efectului pe care-l pot avea asupra mediului în explozivi de mare
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
și Torpex) cu mai puțin de 6% nitroglicerină sau nitroglicol, explozivi pe bază de clorați și perclorați, gelurile explozive, amestecurile explozive simple de tip AMAL, emulsiile explozive și dinamita RA. Acești explozivi se caracterizează printr-o sensibilitate mică la impulsuri mecanice, termice sau acustice, dar printr-o mare sensibilitate la activarea undei detonante. Acești explozivi realizează puntea de legătură între explozivii de amorsare primară și încărcăturile de explozivi cu sensibilitate mai mică. De aceea, acești explozivi se mai numesc și explozivi
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
-ul este insolubil în apă rece. Hexogenul (RDX) și octogenul sunt substanțe explozive de amorsare secundară cu cristale ortorombice de culoare albă, fără miros și fără gust și sunt insolubile în apă. Ele sunt substanțe explozibile foarte sensibile la acțiuni mecanice. Hexogenul este fabricat din acid azotic, hexametilentetramină și azotat de amoniu sau prin alte reacții chimice împreună cu azotat de amoniu. El se folosește la fabricarea capselor detonante, încărcăturilor de inițiere TH-400, detonatorilor, încărcăturilor de inițiere secundară și fitilurilor detonante. Explozivii
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
lichid uleios transparent, incolor, cu miros caracteristic, fiind un exploziv de amorsare primară. Produsul tehnic are o culoare galbenă până la galben-brun, se solidifică la 80°C și se topește la 110° C. Nitratul de glicerină este foarte sensibil la acțiuni mecanice (șocuri, frecări, lovituri, mișcări bruște). Nitratul de glicerină nu este întrebuințat singur ca exploziv, intrând în compozițiile de fabricare a multor explozivi împreună cu azotatul de amoniu, nitrații de celuloză, TNT-ul etc. Dinamita se prezintă sub formă de pastă omogenă
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
etc. Dinamita se prezintă sub formă de pastă omogenă de culoare galben-roșcată. Azotatul de amoniu se prezintă sub forma unor cristale rombice, cu gust amărui și este foarte solubil în apă. Nu este toxic și este puțin sensibil la acțiuni mecanice exterioare. Azotatul de amoniu nu se amorsează cu capse detonante ci cu un impuls mai puternic produs de încărcături secundare, detonatori și încărcături de inițiere (100...300 g TNT). Este întrebuințat în amestec cu alți explozivi de amorsare secundară cum
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
un diametru de 30 mm și o greutate de 100 g. Pentritul sau PENT este o substanță explozivă cristalină de culoare albă, insolubilă în apă. Pentritul este unul dintre explozivii de amorsare primară cu cea mai mare sensibilitate la acțiuni mecanice (frecare, lovire, strivire) și foarte sensibil la detonație. Se întrebuințează la fabricarea capselor detonante, inclusiv cele cu micro-întârzietoare (milisecund), a detonatorilor, a fitilurilor și a cordoanelor detonante. În amestec cu alți explozivi de amorsare secundară se întrebuințează la confecționarea încărcăturilor
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
sunt obținuți prin nitrarea celulozei, având o structură fibroasă de culoare albă sau slab gălbuie. Brizanța nitraților de celuloză este asemănătoare TNT-ului, crescând proporțional cu conținutul în azot. Nitrații de celuloză în stare uscată sunt foarte sensibili la acțiuni mecanice (șocuri, frecări, percuții), precum și la aprindere prin scânteie și amorsare cu ajutorul capselor detonante. Nitrații de celuloză sunt întrebuințați ca elemente principale la fabricarea diferiților explozivi industriali cum ar fi: geluri, dinamită RA, explozivi plastici, pulberi omogene etc. Gelurile explozibile se
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
forme geometrice a căror suprafață laterală poate fi mai mică sau mai mare. Fiind plastice, în timpul procesului de fabricație, pulberilor omogene li se pot da forme variate. Pulberile omogene pot fi clasificate după cum urmează: Pulberile omogene au o bună rezistență mecanică, sunt elastice și flexibile cu un grad mai mare sau mai mic de transparență. Elementele lor, care au forme diferite, prezintă de asemenea și culori diferite: galben deschis, galben închis, verde cenușiu, brun, albastru închis, negru. Substanțele explozibile folosite în
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
la mânuirea și utilizarea încărcăturilor explozibile (sarcini electrice datorate acumulărilor de electricitate statică, undelor electromagnetice generate de stații de radio-emisie, radiolocație etc., curenților vagabonzi generați de rețelele electrice de joasă și înaltă tensiune și electricității atmosferice, acțiunile exterioare de natură mecanică sau termică), a fost necesară introducerea unui sistem de amorsare fără explozivii de amorsare primară. Firma suedeză Dyno Nobel a fost prima care a realizat sisteme de detonație fără explozivi de amorsare primară, prin conceperea unui sistem de amorsare neelectric
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
ci și ca organe senzoriale care conțin proprioceptori ce informează centrii motori medulari despre forța, direcția și viteza de mișcare. Acești centrii moderează stimulii nervoși motori transmiși mușchilor peronieri. Astfel, instabilitatea cronică laterală a gleznei este nu numai rezultatul afectării mecanice ligamentare, ci și al insuficienței elementelor buclei proprioceptive. Anamneza va căuta succesiunea entorselor anterioare și senzația de nesiguranța de la nivelul gleznei. Vor fi evaluate circumstanțele de apariție a instabilității: sport, alergare, mers pe teren denivelat, mers pe teren normal. Ca
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]