29,029 matches
-
cu precădere de femele din crengi uscate intercalate și căptușit cu ramuri verzi. Cuibul este reînnoit în fiecare an și amplasat în zona de tranziție dintre ramurile uscate și ramurile verzi, la o înălțime de 5-8 metri. Ponta cuprinde 3-6 ouă, depuse la intervale de 2-4 zile din mai până la începutul lui iunie. Ouăle de 40 x 32 de mm sunt sferice, mate, alb-calcaros, punctate neregulat cu gri-violet până la maro închis, cu pete în formă de dungi; la capătul rotund câteodată
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
Cuibul este reînnoit în fiecare an și amplasat în zona de tranziție dintre ramurile uscate și ramurile verzi, la o înălțime de 5-8 metri. Ponta cuprinde 3-6 ouă, depuse la intervale de 2-4 zile din mai până la începutul lui iunie. Ouăle de 40 x 32 de mm sunt sferice, mate, alb-calcaros, punctate neregulat cu gri-violet până la maro închis, cu pete în formă de dungi; la capătul rotund câteodată sub formă de căciulă. Incubația durează 32-35 de zile pentru fiecare ou și
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
iunie. Ouăle de 40 x 32 de mm sunt sferice, mate, alb-calcaros, punctate neregulat cu gri-violet până la maro închis, cu pete în formă de dungi; la capătul rotund câteodată sub formă de căciulă. Incubația durează 32-35 de zile pentru fiecare ou și 42 de zile pentru ponta întreagă. Clocitul începe după depunerea a 2-3 ouă și este asigurat de femelă, care este hrănită în acest timp de mascul. Are loc o singură clocire pe an. Puii sunt nidicoli, acoperiți la început
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
cu gri-violet până la maro închis, cu pete în formă de dungi; la capătul rotund câteodată sub formă de căciulă. Incubația durează 32-35 de zile pentru fiecare ou și 42 de zile pentru ponta întreagă. Clocitul începe după depunerea a 2-3 ouă și este asigurat de femelă, care este hrănită în acest timp de mascul. Are loc o singură clocire pe an. Puii sunt nidicoli, acoperiți la început cu un puf scurt, rar, alb, apoi cu un puf mai lung, brun-roșcat pe
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
Trăiește de obicei în pădurile luminoase, care sunt în apropiere de așezările omenești, lângă hambare, silozuri sau turnuri de biserică. Iarna au fost întâlnite exemplare în România care au sosit din ținuturile nordice ale Europei. Ponta este formată din 4-7 ouă albe, lunguiețe, pe care femela le depune în luna aprilie. Ele sunt depuse direct pe substrat fără așternut. Ouăle sunt clocite timp de 33-34 de zile, numai de femelă, căreia masculul îi aduce hrană. Din punct de vedere morfologic, ca
Strigă () [Corola-website/Science/330986_a_332315]
-
biserică. Iarna au fost întâlnite exemplare în România care au sosit din ținuturile nordice ale Europei. Ponta este formată din 4-7 ouă albe, lunguiețe, pe care femela le depune în luna aprilie. Ele sunt depuse direct pe substrat fără așternut. Ouăle sunt clocite timp de 33-34 de zile, numai de femelă, căreia masculul îi aduce hrană. Din punct de vedere morfologic, ca în general la bufnițe, partea anterioară a capului are aspectul unei fețe, în formă de inimă. La picioare, care
Strigă () [Corola-website/Science/330986_a_332315]
-
o face masculul cățărat pe spatele femelei cu picioarele dinainte) este axilar. Brotăceii sunt lipsiți de organe de acuplație și fecundația la ei este externă. Ponta este depusă noaptea, în decurs de câteva ore, și constă din grămezi mici de ouă. Larvele, care înoată tot atât de rapid ca peștii, se metamorfozează în iulie-august. După perioada de reproducere, brotăceii se îndepărtează de apă, urcându-se pe stuf, apoi trec în pădure, pe arbori și arbuști.
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
nivelul apei. Clocesc în colonii, fiecare cuib fiind situat de la 5 până la 20 de m unul de altul. Ambii părinți construiesc cuibul. Depunerea oualelor începe de la sfârșitul lui aprilie și se sfârșește la începutul lunii iulie. De obicei sunt 4-5 ouă. Acestea sunt ovale, verde-albăstruie, nestrălucitoare. Clocirea durează 26 de zile de către ambii părinți. La 15-20 de zile, puii se cațără deja pe stuful de lângă cuib. După încă zece zile sunt pe cont propriu.
Stârcul roșu () [Corola-website/Science/334963_a_336292]
-
exemplu în perioada de clocit, pot să-și caute hrană chiar și ziua. Nu sunt prea pretențioși la felul de mâncare, în special mâncând pești, viermi și insecte. Pot mânca însă și crustacee, amfibieni, reptile, scoici, rozătoare și alte păsări, ouă, mortăciuni, rar și plante. Stârcii își caută de fiecare dată locurile de vânătoare. În perioada de cuibărit, picioarele se fac roz și două sau trei pene lungi devin albe. În timpul curtării, masculii devin mai agresivi, dansând, târându-se sau apucând
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
pe crengile groase, asemănătoare celor al stârcului de mangrove ("Butorides striatus"), făcute de mascul din crenguțe, rădăcini și iarbă. Femelă face retușurile. Stârcii de noapte clocesc doar o dată pe an, rareori de două ori. Femelă depune de la trei până la cinci ouă în perioada aprilie-iunie. În prima zi, ouăle sunt de-un verde puternic, dar de deschid repede la o culoare verzuie sau albăstruie. Perechea le clocește pe rând 22-25 de zile. În zilele toride, adulții își umezesc penele pentru a le
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
de mangrove ("Butorides striatus"), făcute de mascul din crenguțe, rădăcini și iarbă. Femelă face retușurile. Stârcii de noapte clocesc doar o dată pe an, rareori de două ori. Femelă depune de la trei până la cinci ouă în perioada aprilie-iunie. În prima zi, ouăle sunt de-un verde puternic, dar de deschid repede la o culoare verzuie sau albăstruie. Perechea le clocește pe rând 22-25 de zile. În zilele toride, adulții își umezesc penele pentru a le ține oualelor cald. Puii părăsesc cuibul la
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
Ciupercile de bălegar se pot consuma fierte, oprite, prăjite, crude sau uscate, fiind deosebit de gustoase. Ele pot fi pregătite ca ciulama, de asemenea împreună cu alți bureți sau adăugate la un sos de carne. Gustoase sunt de asemenea cu jumări de ou, prăjite în unt cu verdețuri, la grătar, ca umplutură pentru plăcinte de foaie sau preparate în mod ardelean (seu de porc, ceapă, ciuperci tăiate, morcov, păstârnac, boia ardei, smântână).
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
specie necomestibilă, veninoasă. Perioada de reproducere începe în aprilie. Împerecherea se face prin amplex lombar, masculul îmbrățișând femela în regiunea șoldurilor. Ponta este depusă, de obicei, la finele lui aprilie și în mai și chiar de 2-3 ori pe an; ouăle sunt depuse izolat sau în grămezi mici pe fundul apei sau lipite de plante acvatice sau de ramuri submerse. O pontă cuprinde 80-100 ouă. Larvele se metamorfozează toamna prin septembrie.
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
de obicei, la finele lui aprilie și în mai și chiar de 2-3 ori pe an; ouăle sunt depuse izolat sau în grămezi mici pe fundul apei sau lipite de plante acvatice sau de ramuri submerse. O pontă cuprinde 80-100 ouă. Larvele se metamorfozează toamna prin septembrie.
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
Duce o viață diurnă, noaptea stând ascuns în arbori. Scoate sunete ascuțite, care se aud de la distanță. Se hrănește cu larvele nevertebratelor, viermi, melci, amfipode, păianjeni, diverse insecte (chilopode, ortoptere, blatodee, diplopode, coleoptere) și șopârle. Ponta conține doar un singur ou pe an, de mărimea celui de găină. Această specie a fost descoperită de Verreaux și Des Murs în 1860; în prezent este pe cale de dispariție.
Kagu () [Corola-website/Science/331910_a_333239]
-
la rândul lor le trimit o scrisoare și un cadou ca un răspuns la amabilitatea băieților. Pilaful este mâncarea tradițională pentru Anul Nou. Vizitele la rude și prieteni încep după slujba religioasă. Musafirul este poftit la masă, pregătindu-se și ouă roșii,cu ajutorul cojii de ceapă. Ouăle roșii sunt date copiilor care umblă cu colindul. Pentru petrecerile în aer liber se aranjează întreceri cu cai, lupte între berbeci, cocoși și bivoli. Anul Nou este privit ca o zi a împăcării și
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]
-
scrisoare și un cadou ca un răspuns la amabilitatea băieților. Pilaful este mâncarea tradițională pentru Anul Nou. Vizitele la rude și prieteni încep după slujba religioasă. Musafirul este poftit la masă, pregătindu-se și ouă roșii,cu ajutorul cojii de ceapă. Ouăle roșii sunt date copiilor care umblă cu colindul. Pentru petrecerile în aer liber se aranjează întreceri cu cai, lupte între berbeci, cocoși și bivoli. Anul Nou este privit ca o zi a împăcării și când veselia și buna dispoziție domnesc
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]
-
și destul de scurt. Adulții trăiesc puțin, de regulă numai câteva zile și foarte rar 2-3 săptămâni; nu se hrănesc în acest timp și numai uneori ling nectar din flori sau picături de apă de pe frunzele plantelor. Dezvoltarea este holometabolă. Depun ouăle în pachet, prinse într-o gelatină și lipite, în momentul depunerii, pe pietrele sau plantele din apă. Larvele de trihoptere sunt acvatice și trăiesc în ape dulci, stagnante sau curgătoare și se întâlnesc adesea în mare număr în bălți și
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
unde a absolvit Academia Mihăileană în anul 1859. Beneficiază de o bursă care îi permite să urmeze studii de medicină la Paris unde obține titlul de doctor în medicină și chirurgie în 1864 cu teza "De l’érysipèle du pharyngés ou angine pharyngée érysipélateuse". Reîntors în Moldova, obține dreptul de practică medicală în 1864 și ocupă un post la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, devenind, în 1869, medic primar prin concurs. În timpul Războiului de Independență a ocupat postul de medic șef
Ioan Ciurea (medic) () [Corola-website/Science/332001_a_333330]
-
speranța că flăcăii nu le vor ocoli. - Este interzis să dormi prea mult în această zi căci în caz contrar vei fi somnoros de-a lungul întregului an. - O altă superstiție spune că nu este bine să cauți păsările de ouă în această zi sau să le pui sub cloșca căci altfel puii vor ieși schimonosiți, cu două capete, sau se vor îmbolnăvi. Totodată, ouăle ouate de Bună Vestire nu se păstrează și nici nu se consumă. - În unele zone ale
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
a lungul întregului an. - O altă superstiție spune că nu este bine să cauți păsările de ouă în această zi sau să le pui sub cloșca căci altfel puii vor ieși schimonosiți, cu două capete, sau se vor îmbolnăvi. Totodată, ouăle ouate de Bună Vestire nu se păstrează și nici nu se consumă. - În unele zone ale țării, există obiceiul de a face un foc în curte, în dreptul ușii, si a se pune pe langă foc 3 străchini cu apă, sare
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Deși sunt virtuoși, nu știu cum să calculeze dată Sfintelor Paști. Legătură dintre pământeni și Blajini se face, conform tradiției, la Paștele Rohmanilor, prin cojile de ouă pe care oamenii, recunoscători pentru rugăciunile și faptele bune ale Blajinilor, le aruncă în ape curgătoare în Vinerea Mare sau în Sâmbătă Paștilor. Plutind pe ape, ele vor ajunge pe Apă Sâmbetei, în lumea unde locuiesc aceste fapturi minunate, vestindu-i
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
în ape curgătoare în Vinerea Mare sau în Sâmbătă Paștilor. Plutind pe ape, ele vor ajunge pe Apă Sâmbetei, în lumea unde locuiesc aceste fapturi minunate, vestindu-i astfel că a sosit timpul să serbeze Paștele. Până în Tărâmul Celălalt cojile de ouă ajung într-o săptămână, după care, printr-un miracol, ele redevin ouă întregi, cu care se hrănesc Blajinii, despre care se spune ca mănâncă foarte puțin, un ou ajungând pentru 12 dintre ei. Datina cere că aceste coji de ouă
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
ele vor ajunge pe Apă Sâmbetei, în lumea unde locuiesc aceste fapturi minunate, vestindu-i astfel că a sosit timpul să serbeze Paștele. Până în Tărâmul Celălalt cojile de ouă ajung într-o săptămână, după care, printr-un miracol, ele redevin ouă întregi, cu care se hrănesc Blajinii, despre care se spune ca mănâncă foarte puțin, un ou ajungând pentru 12 dintre ei. Datina cere că aceste coji de ouă roșii să fie aruncate în ape curgătoare numai de fete neajunse la
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
că a sosit timpul să serbeze Paștele. Până în Tărâmul Celălalt cojile de ouă ajung într-o săptămână, după care, printr-un miracol, ele redevin ouă întregi, cu care se hrănesc Blajinii, despre care se spune ca mănâncă foarte puțin, un ou ajungând pentru 12 dintre ei. Datina cere că aceste coji de ouă roșii să fie aruncate în ape curgătoare numai de fete neajunse la pubertate sau de femei bătrâne. În această zi, în Botoșani, bătrânii dădeau de-a dura ouă
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]