31,059 matches
-
nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Iftimie Bârleanu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. A fost distins cu Ordinul „Meritul Cultural” cl. IV, Premiul I pentru artă monumentală al UAP și Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1981). Sculptorul Iftimie Bârleanu a trecut la cele veșnice la data de 19 ianuarie 1986 la
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]
-
era înlocuită cu „Virtus Romana rediviva”. Politicienii vremii, însă, au refuzat simbolul Coroanei de Oțel de pe capul acvilei, fiindcă trimitea la monarhie, și astfel, au respins întreg proiectul. Al doilea proiect aparținea lui Victor Dima, licențiat al Institutului de Arte Plastice din București și angajat al Ministerului Apărării Naționale, în acel moment. Macheta realizată de el s-a dovedit a fi pe placul politicienilor și, cu mici retușuri, a fost aprobată la 10 septembrie 1992. În Monitorul Oficial în care a
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Giovanni Bellini, în acel timp unul dintre cei mai cunoscuți maeștri ai școlii venețiene. Tânărul Giorgio învăța acolo tehnică redării luminii prin culoare, tehnica introdusă de Antonello da Messina (cca. 1430-1479) și este influențat indirect, prin intermediul atelierului Bellini, de viziunea plastică a lui Andrea Mantegna. Dar nu putem exclude nici influența lui Vittorio Carpaccio (1460-cca. 1525) și a inovațiilor sale în arta plastică. Văsari notează că, atunci când a descoperit operele lui Leonardo da Vinci, Giorgione a fost atât de entuziasmat de
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
culoare, tehnica introdusă de Antonello da Messina (cca. 1430-1479) și este influențat indirect, prin intermediul atelierului Bellini, de viziunea plastică a lui Andrea Mantegna. Dar nu putem exclude nici influența lui Vittorio Carpaccio (1460-cca. 1525) și a inovațiilor sale în arta plastică. Văsari notează că, atunci când a descoperit operele lui Leonardo da Vinci, Giorgione a fost atât de entuziasmat de stilul acestuia încât "toată viața lui ar fi dorit să fie aproape de el". Tehnică de "sfumato", tipică lui da Vinci, este, se
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
la peste 150 de saloane internaționale în 20 de țări de pe 5 continente; peste 1000 lucrari aflate în colecții particulare sau de stat ; membru în peste 50 de jurii naționale și internaționale de grafică umoristică; grafician, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (U.A.P.) -1997 coorganizator ( în peste 10 localități din țară ) de saloane de umor vicepreședinte al Asociației Caricaturiștilor Profesioniști din România-1994 jurnalist profesionist (membru al S.Z.R / 1991.),cu state de serviciu la „Amfion”,«Flacăra»,«Rebus»,«Tinerii
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
Printemps roumain»-2007 membru al „Tonitza Art Grup»-Universitatea «Ștefan cel Mare» Suceava-2006 colaborator al «Casei de cultură belgo - române din Bruxelles» - 2007; Co-organizator, alături de Ion Drăgușanul, al «Clubului umoriștilor din Bucovina”-2005 și al „Societății artiștilor și amicilor artelor plastice din Bucovina”-2009; Director artistic al Asociației „Alianța Pro Bucovina” Rădăuți-2010 «Cetățean de Onoare» al orașelor Petrila-1994 și Gura Humorului-1999 și al municipiilor Urziceni -2000 și Suceava-2004; consultant artistic la Centrul Cultural «Bucovina» și profesor de grafică și Istoria artei
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
lucra la Mitropolia Moldovei, tolerat de autorități, dar protejat de mitropolitul Iustin Moisescu. Pictează și desenează mult, participă la Salonul oficial, la expoziții de grup sau are expoziții personale, postbelic are o expoziție în București la Parcul Herăstrău, unde artistul plastic Theodora Maria Kițulescu trecută și ea la "munca de jos", răspundea de parc, închisă urgent de autorități după trei zile pentru că nu se situa în curentul proletcultist al vremii. Fondează revista "Simetria", la care va avea contribuții în fiecare număr
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
la 1939. Va fi profesor până la arestarea sa de către autoritățile comuniste la Școala de Arhitectură de la București, Academia de Arte Frumoase și la Școala Politehnică din același oraș. Până la 1944 a ținut conferințe la Radio România. A colaborat cu cronici plastice și eseuri de arhitectură, estetică sau de cultură în general la Revista Fundațiilor Regale, Viața Romînească, Revista Istorică Română, L'Architecture d'Aujourd'hui, Lumină și culoare, Simetria, Boabe de grâu, Contimporanul, Artă și tehnică grafică, Mișcarea. Despre opera sa
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
Revista Istorică Română, "vol. I, nr. 4. 1933 - «Considération générales sur la genèse de l'art moldave», în "Revista Istorică Română, "vol. III, nr. 1. 1934 - «Tendances dans l'Architecture Roumaine», în "L'Architecture d'Aujourd'hui, "nr. 5. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 7. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 8. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 9. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 10. - „George Balș
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
sur la genèse de l'art moldave», în "Revista Istorică Română, "vol. III, nr. 1. 1934 - «Tendances dans l'Architecture Roumaine», în "L'Architecture d'Aujourd'hui, "nr. 5. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 7. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 8. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 9. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 10. - „George Balș”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 11. - „O capitală
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
Română, "vol. III, nr. 1. 1934 - «Tendances dans l'Architecture Roumaine», în "L'Architecture d'Aujourd'hui, "nr. 5. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 7. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 8. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 9. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 10. - „George Balș”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 11. - „O capitală”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 12. - Rezumatul memoriului
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
Roumaine», în "L'Architecture d'Aujourd'hui, "nr. 5. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 7. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 8. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 9. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 10. - „George Balș”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 11. - „O capitală”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 12. - Rezumatul memoriului justificativ al Planului Director de Sistematizare a Capitalei, întocmit de
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
M. Cantacuzino, R. Bolomey, I. Davidescu, ing. T. Rădulescu, în "Bibilioteca Urbanistică", nr. 33. 1935 - „Considerațiuni asupra arhitecturii funcționale”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 1. - „Modernismul și arhitectura românească”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 3. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 8. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 10. 1936 - „Impas și temă”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul III, nr. 5. - „Cronica plastică. Câteva probleme: material și formă. Tradiție și formă
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
Bibilioteca Urbanistică", nr. 33. 1935 - „Considerațiuni asupra arhitecturii funcționale”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 1. - „Modernismul și arhitectura românească”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 3. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 8. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 10. 1936 - „Impas și temă”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul III, nr. 5. - „Cronica plastică. Câteva probleme: material și formă. Tradiție și formă”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul III, nr. 11. 1937 - „Despre
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 3. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 8. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 10. 1936 - „Impas și temă”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul III, nr. 5. - „Cronica plastică. Câteva probleme: material și formă. Tradiție și formă”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul III, nr. 11. 1937 - „Despre posibilitățile unei arhitecturi românești”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul IV, nr. 1. 1939 - „Arhitectura românească de azi”, în "Viața Românească, "anul XXXI
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
IV, nr. 1. 1939 - „Arhitectura românească de azi”, în "Viața Românească, "anul XXXI, nr. 4. - „Experiența americană”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul VI, nr. 9. 1940 - „Arhitectura românească după restaurație”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul VII, nr. 6. 1944 - „Cronica plastică”, în "Viața românească, "anul XXXVI, nr. 11. - „Un fel de bilanț”, în "Viața românească, "anul XXXVI, nr. 11. - „Expozițiile de la Căminul Artelor”, în "Viața românească, "anul XXXVI, nr. 12. - „Hendryk van Loon: Istoria artelor”, recenzie, în "Viața românească, "anul XXXVI
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
românească, "anul XXXVI, nr. 12. - „Hendryk van Loon: Istoria artelor”, recenzie, în "Viața românească, "anul XXXVI, nr. 12. 1945 - „Pallady - text de Ionel Jianu, Ed. Căminul Artei: Maeștrii ai pictruii contemporane”, recenzie, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 1-2. - „Cronica plastică: Salonul Oficial (alb și negru) Sala Dalles”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 1-2. - „Expoziția Pallady, Pătrașcu, Tonitză, Șirato (Căminul Artelor)”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 1-2. - „Expoziția sculptorului Medrea (Facultatea de Arhitectură)”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr.
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
Viața românească, "anul XXXVII, nr. 3-4. - „Reclădirea Teatrului Național”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 5-6. - „Pictura - Câteva tablouri de Campigli la Librăria Italiană. Expoziția Ciucurencu, M. Nistor, Iser, la Căminul Artelor”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 5-6. - „Cronica plastică: Expoziția de la Fundația Dalles (Marilena Pătrașcu-Riegler, Dna Diaconu), Căminul Artelor (Galeria Kretzulescu) Sculptura: Militza Petrașcu; Pictură: Bălașa Cantacuzino, Elvira Geblescu, Rodica Maniu”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 5-6. - „Note de vacanță. Despre peisajul românesc”, în "Viața românească, "anul XXXVII
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
Petrașcu; Pictură: Bălașa Cantacuzino, Elvira Geblescu, Rodica Maniu”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 5-6. - „Note de vacanță. Despre peisajul românesc”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 7-8-9. - „Academia de Arte frumoase”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 7-8-9. - „Cronica plastică: Expoziții. Pictură: Nutzi Acontz Hasefer; Salonul oficial: Pictură și sculptură”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 7-8-9. 1946 - „Cronica plastică: Pictura: Cazul Damian, Salonul tinerimii, Salonul oficial de toamnă (alb și negru)”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 1. - „Expoziția
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
românesc”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 7-8-9. - „Academia de Arte frumoase”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 7-8-9. - „Cronica plastică: Expoziții. Pictură: Nutzi Acontz Hasefer; Salonul oficial: Pictură și sculptură”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 7-8-9. 1946 - „Cronica plastică: Pictura: Cazul Damian, Salonul tinerimii, Salonul oficial de toamnă (alb și negru)”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 1. - „Expoziția pictorilor români cari au lucrat în Franța”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 1. - „Cronica plastică: O expoziție ideologică: Maxy
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
nr. 7-8-9. 1946 - „Cronica plastică: Pictura: Cazul Damian, Salonul tinerimii, Salonul oficial de toamnă (alb și negru)”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 1. - „Expoziția pictorilor români cari au lucrat în Franța”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 1. - „Cronica plastică: O expoziție ideologică: Maxy (sala Dalles), în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 2. - „Ateneul Român: Ileana Rădulescu, O. Angheluță; Căminul Artelor: Sorin Ionescu”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 3. - „Construirea operei române”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 4-5
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
expoziție ideologică: Maxy (sala Dalles), în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 2. - „Ateneul Român: Ileana Rădulescu, O. Angheluță; Căminul Artelor: Sorin Ionescu”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 3. - „Construirea operei române”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 4-5. - „Cronica plastică: Pictura”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 6-7. In numărul I, 1939 - „Declarație” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu). - „Utilul și simbolul” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu). - „Arhitectura și peizajul”. - „Spre Washington". - „Proporția”, rubrica „Dicționar”. - „Despre o arhitectură românească”. - „Învățământul plastic
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
plastică: Pictura”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 6-7. In numărul I, 1939 - „Declarație” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu). - „Utilul și simbolul” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu). - „Arhitectura și peizajul”. - „Spre Washington". - „Proporția”, rubrica „Dicționar”. - „Despre o arhitectură românească”. - „Învățământul plastic” (propuneri pentru o nouă metodă). - „Pictura bisericească”. - „Comentariu la un capitol”. In numărul II, 1940 - „Contra mașinismului”. - „Arta și tehnica”. - „Armonie”, „Atena”, „Clasicism”, rubrica „Dicționar”. - „Amateorism și urbanism”. - „Mitocanul ca factor al civilizației românești?”. - „Diferențialele Divine” - Lucian Blaga”. - „Despre pictura
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
ei surprinsă de zvon. Guță nu a fost mirat de propagarea știrii false, în schimb cântându-le fanilor săi versurile „"Guță încă n-a murit/Doar un pic s-a odihnit"”. În aprilie 2006, cântărețul a suferit o intervenție chirurgicală plastică pentru corectarea formei nasului. Motivul era o deviație de sept; din cauza operației, cântărețul a întâmpinat dificultăți de respirație, astfel încât a trebuit să fie operat din nou la începutul lui 2007. Cele două intervențiile au fost efectuate în România, Guță mărturisindu
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
până la moarte. A avut doi fii, Carol Storck (1854 - 1926) și Frederic Storck (1872 - 1942), ambii distingându-se ca sculptori. Câteva lucrări și machete pentru monumente de for public realizate de Karl Storck se regăsesc și în Colecția de Artă Plastică "Fr. Storck și Cecilia Cuțescu Storck" a Muzeului Municipiului București, adăpostit în fosta locuință a sculptorului Frederic Storck și a soției acestuia, pictorița Cecilia Cuțescu-Storck, din Str. Vasile Alecsandri nr. 16, sector 1. http://florijianu.ddt.ro/index.php/scluptori-celebri
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]