29,566 matches
-
de prea mult patos, ajuns la manieră: Dar nu-i letopiseț să-i numere pe toți,/ și chiar de-ar fi, tu, pana mea, doar atâta poți,/ Te-nplânt în masă ca pe un topor într-un butuc/ și de altă treabă mai bună mă apuc." Prin lirica patriotică, Beniuc subliniază necesitatea ei în istoria poetică contemporană, dând un exemplu confraților, dar am fi dorit mai multă migală în realizarea versului și mai multă interpretare. Vremile de răscoale evocate de poeții contemporani
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lumea lui Por împărat, la Dionisos, în lumea Feților-Frumoși așezați într-o floră luxuriantă, într-o faună bogată de mamifere și reptile: "Iată că vin oamenii cu gura plină de dinți asemenea limbilor/ după straie le cunoaște munca și rostul trebilor/ plină de pământul galben pe picioare/ se vede pieptul cu pielea șarpelui de casă,/ acum că fac diguri și galerii și tot felul de ziduri la izvoare/ pre chipul și asemănarea castorilor cei cu coada solzoasă" ("Descântec"). Volumul stă sub
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să-ți spun...), alții foarte bine plasați social sau economic. Am făcut niște cupluri chiar reușite... Na, că mi-au dat lacrimile... Sper că vei avea noroc de extratereștri mai rezistenți la încercările vieții... Nu mai lungesc vorba. Spor la treabă și, dacă ești norocoasă, poftă bună! un PS pentru binele tău și al extratereștrilor cu care împarți patul și mai ales cina Mirajul gloriei în bucătărie nu trebuie să ne întunece rațiunea. Pentru că în acea încăpere shit happens, la început
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
că un exemplar din specia lui va ajunge vreodată și în patul lor, mă sfătuiau cum să întrețin mai bine acele fenomene atmosferice minunate: ce să-i dau de mâncare, ce băuturi să-i cumpăr, cât să-l pun la treabă și cât să-l las să se odihnească... O prietenă, care la vremea aceea se iubea cu un fotbalist celebru și devenise expertă în meniuri bogate în vitamine, tocmai mă sfătuise să-i ofer fructe exotice: cât mai des și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
educație, că suntem manageri, că primim salarii enorme. Criteriile după care ne evaluează ei sunt altele. Putem face o ciorbă? Putem deveni garantele securității alimentare într-o familie? Pe scurt, suntem gospodine? Ne luăm inima-n dinți și trecem la treabă. Ouăle sunt un bun început, de aceea vă ofer câteva sfaturi care să vă ușureze munca. Cele mai multe sunt sfaturi practice, pentru că expozeul teoretic conține o simplă clasificare. Ouăle fierte pot fi: - tari (grad de dificultate - easy); - moi (grad de dificultate
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
aveau în permanență impresia că sunt însărcinată: când eram în bucătărie, una-două vomitam. Țin minte că numărul șapte înjura urât de tot, îmi făcea câte o limonadă fără zahăr și-mi dădea un test de sarcină, apoi își vedea de treabă. Numărul opt însă era mai sensibil, mai atent cu mine; venea în bucătărie și mă dezmierda, îmi zicea să las treaba deoparte și să mă odihnesc. De obicei, după această fază urma și un pic de tandrețe... Nu-mi pot
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
tot, îmi făcea câte o limonadă fără zahăr și-mi dădea un test de sarcină, apoi își vedea de treabă. Numărul opt însă era mai sensibil, mai atent cu mine; venea în bucătărie și mă dezmierda, îmi zicea să las treaba deoparte și să mă odihnesc. De obicei, după această fază urma și un pic de tandrețe... Nu-mi pot reține un oftat când zic „un pic“. Oricât de rar ne-am fi văzut, numărul opt nu reușea să mă ridice
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
simulare ai nevoie de o pregătire minimală; prestația lui îmbina dezolant inutilul cu neplăcutul, îi dădeam nota 4 și plecam acasă cu dureri de cap; nu mă linișteam decât în culcușul meu, după ce încărcam acumulatorii și-mi puneam jucărioara la treabă. Rareori, când îl prindeam cu chef, lua o pastiluță bleu și devenea un amant de cursă lungă: mă țintuia la pat ore în șir și mă făcea mat; astea erau demonstrațiile lui de nota 10, care-i ridicau media și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
poată fi folosite.) Pe băieți îi știam din vedere, locuiau în baraca de lângă casă; îi și urâsem la un moment dat, mâncarea gătită de ei provocase crize majore în relația mea cu numărul trei. Aveau totuși bun-simț, își vedeau de treabă și nu voiau să mă deranjeze prea tare; în fiecare seară le făceam ceva bun de mâncare, dar ei mă refuzau politicos: „Nu ne e foame, șefa“; se uitau cumva cu teamă la mâncare, de parcă era prea puțină și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
lui doar imaginația îi mai funcționa la capacitate maximă), dar până la urmă ne-am descurcat... M-a angajat cu salariul minim, m-a plătit ca pe o artistă - pe un contract de drepturi de autor - și m-am pus pe treabă. A fost ceva de nedescris. Nu vă închipuiți ce senzații tari ai în bucătărie aproape de ora închiderii, când afară te așteaptă extraterestrul* înfometat de amor, la mobil dictezi o clauză compromisorie pentru un contract de opt milioane de euro (în
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
merge procesul și să-i mai ofer detalii folositoare, apoi stăteam la taclale; mă tot trăgea de limbă, la început plin de curiozitate, transformată odată cu trecerea timpului într-o afecțiune pe care nici măcar nu încerca să o ascundă: cum merge treaba la serviciu, ce mănânc, cât dorm, ce aștept de la viață, ce fac pentru a-mi îndeplini visele, chestiuni din acestea extrem de personale, care excedau clar relația avocat-client. Mă cunoștea destul de bine de la dosarul penal pe care-l avusesem din cauza numărului
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
încăpere. Sper că sunteți nevătămate, ceea ce le doresc și beneficiarilor muncii voastre (vedeți voi după ce mănâncă). Închei acest ghid cu mulțumirea că v-am oferit mâna de ajutor de care eu n-am avut parte și vă urez spor la treabă. Știu că mai sunt multe de spus, dar eu am putut strânge în acest volum doar erorile proprii. Pe ale voastre le veți descoperi încetul cu încetul pe măsură ce le veți comite și, când veți avea destule de spus pe această
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ia deseară cuvântul ca să ne combată... Tipătescu: (fierbând mereu) Nu te teme, nene Zahario, deseară d. Cațavencu nu o să fie la întrunire, o să fie în altă parte la păstrare. Trahanache: ' Aide, mergi la dejun? Tipătescu: Nu, neică Zahario, mulțumim, am treabă. Du-te dumneata singur; sărutări de mâini coanii Joițichii. Trahanache: Bine, dar la prânz desigur. Deseară eu mă duc la întrunire, trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură. După întrunire avem preferanță... Tipătescu: (amețit) Da, neică Zahario. Trahanache
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
D-aia am venit. (șovăie.) Zoe: Trimite-l, Fănică, dă-i drumul... e amețit de tot... Tipătescu: (luându-l cu binișorul) Fii bun, cetățene, du-te. Aldată mai vorbim. Cetățeanul: Dar ce să vorbim aldată? Zoe: A! Cetățeanul: Acu ce treabă avem?... Nu vă uitați la mine că sunt așa de... Am făcut-o de oaie de tot. Să vezi d-ta cum de a devenit la băutură... (sughite) că a fost lată de tot... Tipătescu: (necăjit) Fii bun, omule, și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să fie al meu, al d-tale, ori al d-sale, după cum cer enteresurile partidului. Din moment în moment așteptăm să-l știm... Prefectul trebuie să vie; nu-l așteptăm să vie de la telegraf? Ei? Nu bate telegraful?... Bate; ce treabă alta are? Poate că acuma când noi vorbim, poate să fi și sosit numele... pe sârmă, stimabile... Da, pe sârmă, ce crezi d-ta? Farfuridi: Toate bune și frumoase cum le tălmăcești d-ta, neică Zahario, dar nouă... nouă ni
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Dă-mi voie... Mi se pare că altcineva amăgește opinia publică... Cațavencu: Nu voi să știu de ce zici d-ta. Brânzovenescu: Firește că nu vrei să știi... nu-ți vine la socoteală... Cațavencu: (și mai lătrător) Să-și vază de trebile ei Europa. Noi ne amestecăm în trebile ei? Nu... N-are prin urmare dreptul să se amestece într-ale noastre... D-ta ești advocat, ești confrate cu mine... Farfuridi: Da, sunt avocat, dar nu sunt confrate cu d-ta... Cațavencu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
altcineva amăgește opinia publică... Cațavencu: Nu voi să știu de ce zici d-ta. Brânzovenescu: Firește că nu vrei să știi... nu-ți vine la socoteală... Cațavencu: (și mai lătrător) Să-și vază de trebile ei Europa. Noi ne amestecăm în trebile ei? Nu... N-are prin urmare dreptul să se amestece într-ale noastre... D-ta ești advocat, ești confrate cu mine... Farfuridi: Da, sunt avocat, dar nu sunt confrate cu d-ta... Cațavencu: (urmându-și jocul) Știi ca și mine
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
amestece într-ale noastre... D-ta ești advocat, ești confrate cu mine... Farfuridi: Da, sunt avocat, dar nu sunt confrate cu d-ta... Cațavencu: (urmându-și jocul) Știi ca și mine principiul de drept, fiecare cu al său, fiecare cu treburile sale... oneste bibere... Farfuridi: Da' de onest n-ai încotro!... (grupurile Cațavencu și Farfuridi încep a se despărți, fiecare de o parte.) Cațavencu: (cu totul înțepător) Stimabile, nu știu pentru ce dta mă prigonești de la o vreme... Ce ai cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Coane Zahario, dă-i zor! Trebuie să-l lucrăm pe onorabilul, pe d. Nae Cațavencu; ordinul lui conul Fănică... Sunt la ușă, când oi tuși de trei ori, d-ta proclamă catindatul și ieși pe portiță... și pe urmă-i treaba mea... Trahanache: (încet) Bine. Pristanda: (încet) Când oi tuși de trei ori: nu mi-a sosit încă oamenii!... (trece lângă ușa din fund, pe unde intră cu zgomot Farfuridi, Brânzovenescu și alți câțiva. Pristanda vorbește încet cu dânșii. Toți se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
respectul față de legile morale și divine, dar, mai cu seamă, sfântul oferă perspectiva deschiderii către transcendență, către Cetatea lui Dumnezeu, prin iubire și prin comuniunea dintre oameni și divinitate. eă Omul politic este personajul al cărui rol de a conduce treburile cetății. El aplică legile și veghează respectarea lor. Rolul său este de a gestiona puterea normelor, fiind simbolul autorității lumești În cetate. El este cel care trebuie să asigure ordinea și echilibrul cetății, al relațiilor dintre cetățeni, cel care vine
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acolo unde se spune „cinsteau la vreo crîșmă de popas”, Bacovia înlocuiește pe „crîșmă” (loc nu tocmai potrivit pentru niște viitori redactori) cu „han”. „Crîșmele de popas” erau - se înțelege - pentru cei veniți din alte localități, cel mai adesea cu treburi legate de comerț, de unde și noua lor denumire, care începuse să prindă de „hoteluri comerciale”. Versul al patrulea din „Rar” spune: „Străzile-s deșarte”. „Străzile” aparțin prin definiție orașului, sînt „burgheze”, nu satului, care n-avea și, în unele zone
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care demonstrează că, înregistrînd ca pe film realitatea, ambii nu se lăsau înșelați de aparențe. In „Repaos dominical”, Caragiale, care cu doi ani înainte publicase „1907 din primăvară pînă-n toamnă”, scrie cu prefăcută naivitate următoarele: „Joia trecută, 21 mai, neavînd treabă, mă plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceea de călești, birji, automobile - ce mulțime! ce eleganță! ce belșug!... cum rar se vede chiar în orașele cele mai prospere - și mă gîndeam: cine or fi aceia care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Camil Petrescu aparținea prezentului; Bacovia - trecutului. E greu să plîngi pe cineva despre care pînă și unii dintre confrați credeau de mult că nu mai e. Cu excepția micului grup delegat să-l însoțeacă pe ultimul drum, lumea își vedea de treburile ei. în ziua apariției necrologului, editorialul „Scînteii” avea ca temă creșterea cantităților de legume pentru aprovizionarea populației. Pagina a doua, unde au fost plasate rîndurile despre poet și poeziile „Serenada muncitorului” și „Spre primăvară”, era ocupată cu articolele despre „Educarea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
reprimit, i-a fost dat sub o frază de N. Ceaușescu despre „cinstirea trecutului”: „Nu se poate vorbi de educație patriotică socialistă fără cunoașterea și cinstirea trecutului, a muncii și luptei înaintașilor noștri”.3) Vreau însă să se înțeleagă clar: treaba nu depindea de voința redacției, ci de a editorului. Or, acesta a evitat să se „implice”. Exista teama de a nu deranja și de a nu greși, căci nu o dată autorii unor propuneri bune s-au lovit de rezistențe exagerate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
anormalității. Un altul ar fi tras din asta o superioritate. El, din contra, își recunoaște condiția cu umilință și acceptă consecințele. Chiar dacă odată e tentat să-i ironizeze pe cei care au abandonat poezia pentru a se face „oameni de treabă”, nu lasă nicicum să se înțeleagă că a fi poet e mai important și mai bine. Căci, cu toate satisfacțiile, unele peste închipuire, încrederea sa în propria-i vocație poetică nu e niciodată atît de puternică încît să nu regrete
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]