33,912 matches
-
contribuție importantă și la bibliografia etnografică internațională, prin colaborarea, începută în anul 1928, cu elvețianul Paul Geiger. În anul 1947 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Odată cu instaurarea comunismului, Ion Mușlea va fi înlăturat de la Biblioteca Universității și din Academie. Cu timpul, i se va permite să activeze în cadrul Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei și a Institutului de lingvistică din Cluj, unde fusese înglobată și Arhiva. Viața și activitatea folcloristului este consacrată, de acum, cercetării științifice. Mușlea abordează o lucrare
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
elvețianul Paul Geiger. În anul 1947 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Odată cu instaurarea comunismului, Ion Mușlea va fi înlăturat de la Biblioteca Universității și din Academie. Cu timpul, i se va permite să activeze în cadrul Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei și a Institutului de lingvistică din Cluj, unde fusese înglobată și Arhiva. Viața și activitatea folcloristului este consacrată, de acum, cercetării științifice. Mușlea abordează o lucrare extrem de vastă, constând în extragerea materialului folcloric din răspunsurile la Chestionarul lui Hasdeu. Din
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
activităților desfășurate în domeniu. Redactor-șef al publicației Farmacovigilența. Expert al Comisiei Internaționale de Sănătate în medicație (1973-1998); reprezentantul României în cadrul UN Comission on Narcotic Drugs (1973-1978); fondatorul primului comitet de etică în domeniul cercetării biomedicale din România, sub auspiciile Academiei de Stiinte Medicale (1992); fondatorul și șeful primului Serviciu Clinic de Farmacologie din România (1981-1992); autorul Proiectului de Ordonanță Guvernamentală și inițiatorul structurii organizaționale și a principiilor Agenției Naționale a Medicamentului (1989). Autorul unor concepte originale, precum farmacotoxicologia (1977), farmacoepidemiologia
Dumitru Dobrescu () [Corola-website/Science/307184_a_308513]
-
primei cărți din lume despre farmacologia homeopata și fondatorul unei noi științe medicale cu acest nume. Vicepreședinte al Uniunii Societății Medicale de Stiinte (1973-1987); vicepreședinte (1973-1987) și președinte (1987-1999) al Societății de Farmacie; membru deplin (1991) și vicepreședinte (1991-1995) al Academiei de Stiinte Medicale; membru corespondent al Academiei Române (1992); membru al Academiei Regale de Farmacie din Spania (1987), al Academiei Naționale de Farmacie din Franța (1998), al Societății Europene de Farmacie Clinică (1990); președintele edițiilor a IX-a, a X-a
Dumitru Dobrescu () [Corola-website/Science/307184_a_308513]
-
științe medicale cu acest nume. Vicepreședinte al Uniunii Societății Medicale de Stiinte (1973-1987); vicepreședinte (1973-1987) și președinte (1987-1999) al Societății de Farmacie; membru deplin (1991) și vicepreședinte (1991-1995) al Academiei de Stiinte Medicale; membru corespondent al Academiei Române (1992); membru al Academiei Regale de Farmacie din Spania (1987), al Academiei Naționale de Farmacie din Franța (1998), al Societății Europene de Farmacie Clinică (1990); președintele edițiilor a IX-a, a X-a, a XI-a a Congresului Național de Farmacie, al Comisiei Superioare
Dumitru Dobrescu () [Corola-website/Science/307184_a_308513]
-
Societății Medicale de Stiinte (1973-1987); vicepreședinte (1973-1987) și președinte (1987-1999) al Societății de Farmacie; membru deplin (1991) și vicepreședinte (1991-1995) al Academiei de Stiinte Medicale; membru corespondent al Academiei Române (1992); membru al Academiei Regale de Farmacie din Spania (1987), al Academiei Naționale de Farmacie din Franța (1998), al Societății Europene de Farmacie Clinică (1990); președintele edițiilor a IX-a, a X-a, a XI-a a Congresului Național de Farmacie, al Comisiei Superioare de Diplome și al Comisiei Superioare de Validare
Dumitru Dobrescu () [Corola-website/Science/307184_a_308513]
-
la Liceul “Petru și Pavel” din Ploiești. 1922 - intra la Scoala superioară de arhitectură din București, având că profesori pe Petre Antonescu, Stație Ciortan, Constantin Iotzu, Paul Smărăndescu, Ion Traianescu, Ermil Pangrati, Cincinat Sfintescu; paralel cu studiile de arhitectură frecventează Academia Liberă de Arte Plastice și cercul de artă « Contimporanul » unde conferenția arhitectul, pictorul și esteticianul Marcel Iancu. 1924 - pentru a se întreține, lucrează timp de cinci ani că desenator în birourile de proiectare Constantin Dobrescu și Constantin Iotzu, la Ministerul Muncii
Octav Doicescu () [Corola-website/Science/307183_a_308512]
-
A activat succesiv la catedrele de fiziopatologie, medicină legală și morfopatologie, parcurgând toate etapele ierarhice, de la preparator până la profesor șef de catedră. A fost directorul Institutului Medico-Legal Mina Minovici și director al Institutului Victor Babeș, membru titular și vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale. A reprezentat România la Organizația Mondială a Sănătății ca membru al Comitetului Executiv și vicepreședinte al acestui comitet. A fost membru al organizației „International Physicians for the prevention of Nuclear War” căreia i-a fost acordat Premiul
Ioan Moraru () [Corola-website/Science/307192_a_308521]
-
Humboldt din Berlin i-a decernat în 1959, titlul de "Doctor Honoris Causa" pentru străduinți deosebite de a crea o matematică românească de sine stătătoare. A mai primit numeroase distincții și decorații din partea statului român. A fost membru titular al Academiei de Stiinte din România începând cu 21 decembrie 1935.
Alexandru Myller () [Corola-website/Science/307186_a_308515]
-
M. David a inițiat înființarea conferințelor de Geografie umană, Geografie regională, Geografie istorică, Topografie, care au fost încadrate cu specialiști de profil (conf.dr. Gh. I. Năstase, conf.dr. N.Lupu, conf.dr. Emil Diaconescu, conf.dr. Scarlat Panaitescu). A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935 și membru titular începând cu 20 decembrie 1936 . În anul 1938, prin Legea de raționalizare a învățământului superior, la Secția de Geografie s-au creat două catedre: Catedra de geografie fizică
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
a fost recunoscută de timpuriu, prin alegerea sa, în 1922, ca membru al Comitetului Societății Regale Române de Geografie și a fost consacrată prin alegerea, la 31 mai 1935, ca membru corespondent al Academiei Române. A fost și membru titular al Academiei de științe din București. La 1 aprilie 1944 a fost numit membru permanent al Institutului de Geografie, la a cărei fondare contribuise și el. Conducând Secția Iași a Institutului, a organizat cu regularitate ședințe de comunicări, prezentând el însuși lucrări
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
botezat la data de 30 mai 1850. La botez a primit numele de Vicențiu. A urmat studii primare în satul natal și la școala primară de stat din Gyula, gimnaziale la Beiuș și Oradea, teologice la Arad (1869-1872), juridice la Academia de Drept din Oradea, între 1872 și 1873, dar neterminate. La numai 25 de ani s-a impus în fața autorităților superioare bisericești care l-au numit profesor suplinitor la Institutul teologic din Arad în 1875, iar la 11/23 iulie
Vasile Mangra () [Corola-website/Science/307190_a_308519]
-
penal și Codului de procedură penală, având un rol însemnat la întocmirea acestora. A fost director al revistei "Jurisprudența generală". La data de 27 mai 1948 a devenit membru corespondent al Academiei Române. Aflat printre cei peste 100 de membri ai Academiei îndepărtați pe criterii politice, în august 1948, a fost repus în drepturi, ca membru corespondent, la 11 mai 1994. Între 1 iunie 1951 și 31 august 1954, cercetător științific, iar de la 1 septembrie 1954 șef de secție la Institutul de
Vintilă Dongoroz () [Corola-website/Science/307182_a_308511]
-
politice, în august 1948, a fost repus în drepturi, ca membru corespondent, la 11 mai 1994. Între 1 iunie 1951 și 31 august 1954, cercetător științific, iar de la 1 septembrie 1954 șef de secție la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei. Numit, la 1 ianuarie 1929, conferențiar provizoriu și la 1 iulie 1930, conferenția definitiv de drept și procedură penală la Facultatea de Drept din București. Profesor titular de la 15 noiembrie 1936 până în 30 aprilie 1951. Profesor la Școala Superioară de
Vintilă Dongoroz () [Corola-website/Science/307182_a_308511]
-
pe plan mondial, mai ales legate de timus sau epifiză. Este organizatorul primului program de protecție pentru ceea ce a fost numit "gușă endemică". Este realizatorul celor două Tratate de Endocrinologie Clinică, din 1967 și din 1992 [ambele apărute la Editura Academiei]. Pe plan politic, a susținut poziția socrului său, C. I. Parhon, fiind și membru al Marii Adunări Naționale. În ultimii ani de viață, mai ales după 1982, cînd a fost implicat în Meditația Transcedentală, a fost marginalizat.
Ștefan-Marius Milcu () [Corola-website/Science/307203_a_308532]
-
al Institutului Politehnic București și președinte al Conferinței Naționale a Rectorilor din România. Între anii 1997-2003 a fost ambasador al României în Belgia. De asemenea, a fost Doctor honoris causa al universităților din Poitiers, Liege, Timișoara, Cluj-Napoca, Suceava și al Academiei Tehnice Militare.
Virgiliu N. Constantinescu () [Corola-website/Science/307207_a_308536]
-
cercetători din străinatate, ca de pildă din Polonia și Germania. În anul 1970 autoritățile cu procedat la o așa numită „reorganizare a unităților de cercetare” când Centrul pe care l-a condus a fost scos din rețeaua de cercetare a Academiei și unit artificial cu Institutul de igienă sub numele de Centrul de cercetări medicale Timișoara. Menkes a fost menținut în postul de director, dar în 1971, nefiind mulțumit cu situația creată, a demisionat. În 1974, la 70 de ani, a
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
plină de transformare. Pot fi reamintite cele două cicluri "Un genetician privește lumea" publicat de săptămânalul "Magazinul" și, mai ales, "Un conformist avizat", publicat aproape săptămânal, din 1993, de "Viața medicală". Alături de Ștefan Milcu a organizat "Comisia de bioetică a Academiei de Științe Medicale" și a fost ales primul ei președinte activ. Este primul profesor de bioetică din învățământul universitar românesc și a făcut toate eforturile posibile pentru a introduce bioetica în învățământ. Constantin Maximilian a înființat primele catedre de Bioetică
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
(n. 14 decembrie 1911, Daia, Mureș - d. 17 noiembrie 1996, București) a fost un politician comunist, economist și sociolog român, membru titular al Academiei Române. A fost primul Rector al Academiei de Științe Economice. Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, București, absolvită în 1936. Doctor în Economie și Statistică în 1940 cu teza "Formarea și mișcarea capitalurilor în România în perioada 1925-1938", sub conducerea Prof. Virgil Madgearu. 1954 primește titlul
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
(n. 14 decembrie 1911, Daia, Mureș - d. 17 noiembrie 1996, București) a fost un politician comunist, economist și sociolog român, membru titular al Academiei Române. A fost primul Rector al Academiei de Științe Economice. Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, București, absolvită în 1936. Doctor în Economie și Statistică în 1940 cu teza "Formarea și mișcarea capitalurilor în România în perioada 1925-1938", sub conducerea Prof. Virgil Madgearu. 1954 primește titlul de Doctor Docent în
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
al Academiei Române Activitatea de cercetare științifică, publicistică și didactică în domeniul studiului fenomenului economic și sociologic: Activează în învățământul superior economic și devine Profesor titular (1948) și apoi conducător de doctorate în specialitatea „Statistică Economică”. A fost primul Rector al Academiei de Știinte Economice și apoi Decan al Facultății de Statistică Economică. A fost director al Institutului de Cercetări Economice al Academiei Române (1959-1964). A participat în calitate de conducător sau ca membru în delegații la colocvii, conferințe sau seminarii internaționale: Geneva (1963), Varna
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
1958, p.8-17. Planificarea economiei naționale și folosirea metodelor matematice. Probleme economice, 1962, nr.3, p. 22-32. Știința și tehnica în slujba regiunilor slab dezvoltate. Dezvoltarea complexă și multilaterală a economiei naționale. În volumul Dezvoltarea economică a României 1944-1964 - Editura Academiei, București, 1964, redactor responsabil al lucrării. Dezvoltarea economică a regiunilor relativ ramase în urmă în trecut. În volumul Industria României 1944-1964 - Editura Academiei, 1964, membru al colegiului de redacție al lucrării. Participarea oamenilor muncii la conducerea economiei. Viața economică, București
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
slab dezvoltate. Dezvoltarea complexă și multilaterală a economiei naționale. În volumul Dezvoltarea economică a României 1944-1964 - Editura Academiei, București, 1964, redactor responsabil al lucrării. Dezvoltarea economică a regiunilor relativ ramase în urmă în trecut. În volumul Industria României 1944-1964 - Editura Academiei, 1964, membru al colegiului de redacție al lucrării. Participarea oamenilor muncii la conducerea economiei. Viața economică, București, 20 August 1965. Sociologia - instrument de analiză a societății contemporane. Scânteia, 15 Octombrie 1970. Modele de corelații între fondul de acumulare si fondul
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
Scânteia, 15 Octombrie 1970. Modele de corelații între fondul de acumulare si fondul de consum pentru prognozarea dezvoltării economiei românesti. Probleme economice nr.3, 1972 Planificarea și sociologia. În volumul Cercetări multidisciplinare și interdisciplinare. Originea, dezvoltarea și perspectivele lor - Editura Academiei, București, 1972. Prognoza social - economică. În volumul Prognoza sociologică - Editura Științifică, București, 1972. Corelația între previziune și acțiune, caracteristica esentială a planificării. A III-a Conferință Mondială de cercetare a viitorului, București, 1972. Viziunea prospectivă - o componentă a conducerii științifice
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
economică nr.44/1979. On entropy and the economic growth. Revue Roumaine des Sciences Sociales, Serie Sciences Economiques, nr.2/ Dec.1980. Dialogul Nord - Sud. Revista economică, nr.52/1982. Etape și tendințe în studiul viitorului. Memoriile secțiilor științifice ale Academiei. Fascicolul Economie, Sociologie, Cibernetică, Editura Academiei, București, 1982. Studii de istorie economică. Contribuții la caracterizarea dezvoltarii forțelor de producție din România, în perioada dintre cele două războaie mondiale. Editura Academiei, București, 1983, 192 p. Etape și tendințe în studiul viitorului
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]