29,232 matches
-
carte sârbască Elena, doamnă-sa, au scris la împăratul cu mare jalobă și plângere, poftindu ca să să milostivască, să-i ierte”". În ianuarie 1540 Petru Rareș părăsește Cetatea Ciceului și se pleacă la Istanbul, în timp ce Doamna și copiii rămân în cetate. Domnul se îngrijește de soarta familiei sale, trimițându-i periodic vești. Demersurile lui Petru Rareș au avut efect, iar voievodul moldovean a obținut sprijinul turcilor pentru a redobândi domnia țării. El redevine domn al Moldovei în martie 1541 și, după ce
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]
-
în Parcul National Krka , există mai multe locuri de interes turistic . Spre atracțiile și facilitățile disponibile sunt diferite poteci , excursii și prezentări , excursii cu barca , magazine de suveniruri , un muzeu , și restaurante . Există, de asemenea mai multe vestigii arheologice de cetăți în vecinătatea parcului datând în ceea ce privește din vremea românilor . Ele sunt Čučevo , Nečven , Bogočin , Ključica și Burnum . Skradinski buk este unul dintre cele mai atractive părți ale parcului . Este un bazin masiv , clar , natural, cu mari cascade de la un capăt la
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]
-
moderne. Schloss Ehrenburg a fost reconstruit în stil renascentist. Fostul Schloss Callenberg a fost extins într-o magnifică cabană de vânătoare; capela sa a fost sfințită în 1618 ca primul sanctuar protestant din Coburg. Veste Coburg a fost transformat în Cetatea Ducală și arsenalul precum și clădirile guvernamentale au fost reconstruite. Corul Bisericii Sf. Moriz fost înzestrat de către Johann Casimir în 1598, în onoarea părinții săi, cu una dintre cele mai frumoase epitafurile renascentiste din Germania - un monument alabastru înalt de 12
Johann Casimir, Duce de Saxa-Coburg () [Corola-website/Science/335328_a_336657]
-
la țărmurile Mării Negre și la Lemberg, unde erau schimbate cu mărfuri germane care interesau orașele italiene. Dacă în răstimpuri traseul a fost parcurs și pe drumul tătăresc, odată cu consolidarea autorității statale a Moldovei, drumul a trecut din nordul țării spre Cetatea Albă și Chilia. În schimb, drumul ce străbătea Țara Românească trecea prin pasurile Turnu Roșu și Bran, și se termina în Brăila, Cetatea de Floci și Giurgiu. Un alt drum lega Transilvania de Adriatica, mărfurile fiind transportate de raguzani (Ragusa
Dualismul politic românesc () [Corola-website/Science/335325_a_336654]
-
și pe drumul tătăresc, odată cu consolidarea autorității statale a Moldovei, drumul a trecut din nordul țării spre Cetatea Albă și Chilia. În schimb, drumul ce străbătea Țara Românească trecea prin pasurile Turnu Roșu și Bran, și se termina în Brăila, Cetatea de Floci și Giurgiu. Un alt drum lega Transilvania de Adriatica, mărfurile fiind transportate de raguzani (Ragusa este actualul Dubrovnik), nodul comercial cel mai important fiind la Vidin. Între drumurile care parcurgeau cele două țări nu era însă nici o legătură
Dualismul politic românesc () [Corola-website/Science/335325_a_336654]
-
de către Mitriade I (195-138 î.Hr), regele parților. În timpul domniei lui Gotarzes I (91-87 î.Hr), Ctesiphon ajunge un important centru politic și comercial. Orașul a devenit capitala Imperiului Part în anul 58 î.Hr. Treptat, Ctesiphon se unește cu vechea cetate elenistică Seleucia, aflată pe malul opus al Tigrului, devenind o metropolă cosmopolită cunoscută și sub denumirea de Seleucia-Ctesiphon. Datorită mărimii și importanței sale, Ctesiphon a fost un obiectiv major pentru Imperiul Roman în timpul războaielor și campaniilor sale militare din Orient
Ctesiphon () [Corola-website/Science/335349_a_336678]
-
litoralului de sud-vest (Canalul Pivinișno). Spre vest, regatul Bosforului cuprindea aproape toată peninsula Crimeea și peninsula Taman, însă spre est, în bazinul Kubanului, limitele sale erau vagi. Controla și ieșirea „lacului Meotid” (actuala Marea Azov). Pe malul occidental se găsea cetatea Panticapeea, întemeiată spre anul 550 î.Hr. de milezieni, care a fost capitala regatului. În afară de Panticapeea, alte orașe au fost înfloritoare: Fanagoria, pe celălalt mal, fondat de Teos, care a prosperat mulțumită pescuitului în Marea Azov, Hersones, în apropiere de actualul
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
pescuitului în Marea Azov, Hersones, în apropiere de actualul Sevastopol, creat pe la 600 î.Hr. de cetățeni ai polisului Heraclea Pontica, apoi Theodosia (azi Feodosia) și ea întemeiată de Milet. Activitatea principală a acestor porturi consta în aprovizionarea cu grâne a cetăților grecești, între care Atena, prea populată pentru a-și asigura singură nevoile alimentare. Acest prețios grâu, provenind de pe bogatele pământuri din răsăritul Tauridei și din Meotida, era transportat în Grecia pe mare, traversând în trecere Hersonesesul Traciei. În decursul îndelungatei
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
ruși, ucraineni și germani, în care a ridicat noi orașe cu denumiri evocând elenismul, precum Tiraspol, Ovidiopol, Odesa, Herson, Simferopol, Sevastopol, Melitopol, iar în Kuban, Stavropol. Istoria acestui regat, înainte de secolul al V-lea î.Hr., este puțin cunoscută. La fondarea cetăților, contactele cu triburile indigene erau pașnice, ceea ce a permis dezvoltarea rapidă a acestor noi orașe cu restul lumii grecești. Cetățile vor fi distruse apoi, spre sfârșitul secolului al VI-lea în timpul expediției lui Darius contra sciților, la care ele au
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
Sevastopol, Melitopol, iar în Kuban, Stavropol. Istoria acestui regat, înainte de secolul al V-lea î.Hr., este puțin cunoscută. La fondarea cetăților, contactele cu triburile indigene erau pașnice, ceea ce a permis dezvoltarea rapidă a acestor noi orașe cu restul lumii grecești. Cetățile vor fi distruse apoi, spre sfârșitul secolului al VI-lea în timpul expediției lui Darius contra sciților, la care ele au participat. Apoi, la începutul secolului al V-lea î.Hr., mai multe „poleis”-uri (cetăți-state) din regiunea Bosforului Cimmerian s-au
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
fost înlocuită de către cea a Spartocizilor în 438 î.Hr./437 î.Hr., când Spartokos I a luat puterea și s-a instalat la Panticapeea, pe care a luat-o de capitală a noului său regat. Acesta a întreținut relații comerciale cu cetățile grecești, îndeosebi cu Atena. Între 1768 și 1774, a avut loc un război între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, care s-a încheiat prin Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, semnat la 21 iulie 1774. Prin acest tratat, Hanatul Crimeii a obținut independența
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
jumătatea secolului al IV-lea. Numele Bosfor semnifică „strâmtoare” și provine din cuvintele vechi grecești "bous" (sau "buzō"), „a strânge”, și "poros", „trecere”. Istoria acestui regat este destul de puțin cunoscută, pe perioada de dinainte de secolul al V-lea. La fondarea cetăților, contactele cu triburile băștinașe erau pașnice, ceea ce a permis dezvoltarea rapidă a relațiilor acestor noi orașe cu restul lumii grecești. Cetățile care, spre sfârșitul secolului al VI-lea, au luat partea perșilor în decursul expediției lui Darius I (522 î.Hr.
Regatul Bosforului () [Corola-website/Science/331634_a_332963]
-
poros", „trecere”. Istoria acestui regat este destul de puțin cunoscută, pe perioada de dinainte de secolul al V-lea. La fondarea cetăților, contactele cu triburile băștinașe erau pașnice, ceea ce a permis dezvoltarea rapidă a relațiilor acestor noi orașe cu restul lumii grecești. Cetățile care, spre sfârșitul secolului al VI-lea, au luat partea perșilor în decursul expediției lui Darius I (522 î.Hr. - 486 î.Hr.) împotriva sciților, au fost asediate de aceștia din urmă și, pentru unele, distruse. Ca urmare, la începutul secolului al
Regatul Bosforului () [Corola-website/Science/331634_a_332963]
-
Bosforului Cimmerian s-au grupat sub dominația dinastiei Arheanactizilor. Specialiștii presupun că ostilitatea unora dintre sciți a fost cauza. Această dinastie a fost înlocuită de către cea a Spartocizilor în 438 î.Hr./437 î.Hr.. Regatul a întreținut strânse relații comerciale cu cetățile grecești, îndeosebi cu Atena, furnizându-i acesteia mari cantități de cereale, dar și sclavi, mătase, piei și scrumbii afumate, importând în schimb vin, ulei, măsline, argint, obiecte de lux. Potrivit lui Diodoros din Sicilia, în 438 î.Hr. / 437 î.Hr. regele Spartokos
Regatul Bosforului () [Corola-website/Science/331634_a_332963]
-
prosperitatea sa, elenizarea popoarelor zise « barbare », precum meoții, toreții ("toreatae") și alți sciți, fiind principala pârghie de extindere. Sciții doritori de îmbogățire imigrau numeroși la Atena unde erau însărcinați cu menținerea ordinii publice, fiind pentru aceasta hrăniți și plătiți de cetate. Odată întorși acasă cu economiile strânse, deveneau la rândul lor factori de elenizare. a devenit posesie a regelui pontic grec Mitridate al VI-lea din Pont... Regatul Bosforului a devenit client al imperiului Roman...
Regatul Bosforului () [Corola-website/Science/331634_a_332963]
-
Iphiclos, fiul lui Phylacos (greaca veche: Ἴφικλος τοῦ Φυλάκου, latină: "Iphiclus Phylaci"), redat uneori în limba română și ca Ificlos din Filache sau Ificle din Filaca, este un personaj din mitologia greacă. Tatăl său a fost regele întemeietor al cetății Phylace din Thesalia, care îi purta numele (după alte surse, Iphiclos ar fi fost fiul lui Cephalos). Prin bunicul său Deioneus (sau Deion), rege al Focidei și frate al lui Sisif, Iphiclos descindea din Eol, strămoșul legendar al tuturor triburilor
Iphiclos (fiul lui Phylacos) () [Corola-website/Science/331625_a_332954]
-
Ureche consemna: "Pătru vodă, de sârgu au strânsu oastea turcească și muntenească și ungurească, au încunjurat pe Alixandru în curte în Iași și au bătut prejur curte, din câșlegi pănă la miiaze păresemi." După un asediu de aproape patru săptămâni, cetatea a rămas fără praf de pușcă și alimente. În noaptea de 12 spre 13 martie 1578, la orele 4, Alexandru Vodă Potcoavă cu oamenii săi au ieșit din cetate, printr-o ușă mică, și au trecut lacul înghețat îndreptându-se
Alexandru Potcoavă () [Corola-website/Science/331690_a_333019]
-
pănă la miiaze păresemi." După un asediu de aproape patru săptămâni, cetatea a rămas fără praf de pușcă și alimente. În noaptea de 12 spre 13 martie 1578, la orele 4, Alexandru Vodă Potcoavă cu oamenii săi au ieșit din cetate, printr-o ușă mică, și au trecut lacul înghețat îndreptându-se spre pădurea Bârnovei. Asediatorii, însă, i-au observat, i-au urmărit, i-au înconjurat și i-au învins la iezerul Ciorbeștilor, lângă satul Miroslava. Cei care au reușit să
Alexandru Potcoavă () [Corola-website/Science/331690_a_333019]
-
Este una dintre cele mai vechi biserici din Egipt, datând din secolul al IV-lea d.Hr. Mai este cunoscută și sub numele de "Biserica Agățată" sau "Biserica Suspendată" deoarece se află pe o colină înaltă, mai sus de ruinele cetății Babilon. Conform tradiției, biserica ar fi fost construită prin secolul al VII-lea de către patriarhul Isaac (690-692), pe locul unei vechi biserici din secolul al IV-lea. Cu toate acestea, cea mai veche mențiune a bisericii o găsim în biografia
Biserica Sfânta Maria din Cairo () [Corola-website/Science/331691_a_333020]
-
Arras. Cu un exercițiu de înșelăciune psihologică genială și un marș de noapte secret, acoperind 60 de kilometri în 18 ore, a penetrat liniile pretinse inexpugnabile inamice fără să piardă un singur om; Marlborough era în măsură acum să asedieze cetatea Bouchain Villars, înșelat și manipulat, a fost pus în imposibilitatea de a intervenii, iar cetatea a fost nevoită să capituleze necondiționat în 12 septembrie. Chandler a scris: "Măiestria militară cu care l-a înșelat în mod repetat pe Villars în
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
60 de kilometri în 18 ore, a penetrat liniile pretinse inexpugnabile inamice fără să piardă un singur om; Marlborough era în măsură acum să asedieze cetatea Bouchain Villars, înșelat și manipulat, a fost pus în imposibilitatea de a intervenii, iar cetatea a fost nevoită să capituleze necondiționat în 12 septembrie. Chandler a scris: "Măiestria militară cu care l-a înșelat în mod repetat pe Villars în prima parte a campaniei, este de neegalat în analele istoriei militare...asediul de la Bouchain urmat
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
Alianța împotriva Franței, consolidată de victoriile sale, nu poate fi subestimată. Descendentul său direct Winston Churchill a scris " El a comandat zece campanii armate ale Europei împotriva Franței... Nu a fost nici o bătălie pe care nu a câștigat-o, nici o cetate asediată pe care nu a cucerit-o...El a plecat din război neînvins". Nu există un alt soldat britanic care a avut o asemenea povară pe umeri și atâtea responsabilități. După moartea fiilor lui John Churchill, printr-un act special
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
o penurie de produse alimentare în rândurile armatei anglo-olandeze, precum și de o excelentă poziție defensivă a armatei franceze în fața Sierck-les-Bain. Astfel Marlborough și armata sa au fost rechemați de către guvernatorul Provinciilor Unite atunci când mareșalul Villeroi a atacat și a cucerit cetatea Huy, și prin urmare amenința în mod direct orașul Liège. După ce s-a grăbit să se întoarcă în Țările de Jos l-a forțat pe Villeroi să se retragă în spatele liniilor sale de apărare, a recucerit Huy, după care a
Bătălia de la Elixheim () [Corola-website/Science/331812_a_333141]
-
final să întâlnească armata lui Villeroi lângă satul Waterloo, în Belgia, dar bătălia nu a avut loc din cauza veto-ului impus de către deputații Provinciilor Unite, în mod particular de generalul Slangenburg. Marlborough a fost nevoit să se mulțumească cu capturarea cetății Zoutleeuw și cu demontarea liniilor Brabantului dintre acest oraș și Meuse
Bătălia de la Elixheim () [Corola-website/Science/331812_a_333141]
-
III-lea d.Hr. Autorul declară însă că se bazează pe lucrările azi pierdute ale unor istorici anteriori din patria eroului: Ergias ("Rhodiaka") și Polyzelos ("Peri Rhodou"). Legenda spune că fenicienii pierduseră aproape întreaga insulă și mai stăpâneau doar o cetate foarte puternică și bogată, Achaia, situată în Ialysos, care dispunea încă de numeroase provizii. Sub conducerea lui Phalanthos, ei au rezistat astfel asediului îndelungat din partea dorienilor lui Iphiclos. Un oracol le-a prezis că nu vor putea fi alungați din
Iphiclos din Rodos () [Corola-website/Science/331820_a_333149]