29,392 matches
-
numele lui Dumnezeu dansând "sema" și stau de vorbă despre importanța acestei zile. După cină, petrecerea continuă cu același dans, se citesc psalmi sau versete din Coran despre familia profetului. Pentru ca anul ce vine să fie dulce, după momentele de dans, musafirii sunt serviți cu diverse dulciuri. În regiunea Muğla, se pare ca începând cu anul 1945, o mare parte din oamenii care trăiesc pe aceste meleaguri au dat uitării această sărbătoare, în special cei care trăiesc în orașe. În câteva
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
costurilor. Sezonul 4 al emisiunii a fost produs de o echipă internațională, coordonată de Peter Majeský și Melanie Triebel, care au lucrat anterior la producții TV din Germania, Cehia și Slovacia. Coregraful emisiunii a fost Emil Rengle. Fosta trupă de dans a emisiunii, condusă de Edi Stancu, s-a mutat și ea la Antena 1. De asemenea, în postura de V Reporter este Oana Tache, ea înlocuindu-l pe Vlad Roșca. Preselecțiile pentru cel de-al patrulea sezon au avut loc
Vocea României (sezonul 4) () [Corola-website/Science/331875_a_333204]
-
venerând muniții, pădurile, cursurile apei ori sanctuarele rurale mici. Druidismul nu pare să fi fost practicat de Cantabrii, deși au existat suficiente dovezi pentru existanța unei clase preotești organizate care efectuau ritualuri elaborate, fiind incluse ritualurile cu băi de abur, dansuri festive, oracole, divinizarea și sacrificul uman și animal. În acest sens, Strabon menționează că popoarele de nord-vest sacrificau caii în numele unui Zeu al războiului, iar Horace și Silius Italicus au adăugat că, Concanii aveau obieceiul de a bea sângele de
Cantabrii () [Corola-website/Science/331900_a_333229]
-
În Dansul profan, Debussy exploatează toate posibilitățile variaționale libere, ce vor fi prezente de-a lungul întregii piese influentând însăși structura formală. Tempourile sunt și ele esențiale în economia compozițională a piesei. Dacă Dansul sacru are un singur tempo de bază, care
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
În Dansul profan, Debussy exploatează toate posibilitățile variaționale libere, ce vor fi prezente de-a lungul întregii piese influentând însăși structura formală. Tempourile sunt și ele esențiale în economia compozițională a piesei. Dacă Dansul sacru are un singur tempo de bază, care pe alocuri prezintă mici variații ce-i dau fluiditate și elasticitate, Dansul profan are mișcări diferite, uneori, foarte contrastante. Varietatea agogică creează o stare de ușoară instabilitate și de pulsație mereu schimbătoare
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
de-a lungul întregii piese influentând însăși structura formală. Tempourile sunt și ele esențiale în economia compozițională a piesei. Dacă Dansul sacru are un singur tempo de bază, care pe alocuri prezintă mici variații ce-i dau fluiditate și elasticitate, Dansul profan are mișcări diferite, uneori, foarte contrastante. Varietatea agogică creează o stare de ușoară instabilitate și de pulsație mereu schimbătoare, o balansare continuă. Este de asemenea de remarcat marea varietate și complexitate ritmică a Dansului profan. În Dansul sacru sunt
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
-i dau fluiditate și elasticitate, Dansul profan are mișcări diferite, uneori, foarte contrastante. Varietatea agogică creează o stare de ușoară instabilitate și de pulsație mereu schimbătoare, o balansare continuă. Este de asemenea de remarcat marea varietate și complexitate ritmică a Dansului profan. În Dansul sacru sunt întâlnite doimi, pătrimi, optimi, triolete de doimi și pătrimi și, doar în final, treizeci doimi și o singură notă lungă, dar nici o șaisprezecime, pe când în Dansul profan se întâlnesc majoritatea combinațiilor de valori. Al doilea
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
și elasticitate, Dansul profan are mișcări diferite, uneori, foarte contrastante. Varietatea agogică creează o stare de ușoară instabilitate și de pulsație mereu schimbătoare, o balansare continuă. Este de asemenea de remarcat marea varietate și complexitate ritmică a Dansului profan. În Dansul sacru sunt întâlnite doimi, pătrimi, optimi, triolete de doimi și pătrimi și, doar în final, treizeci doimi și o singură notă lungă, dar nici o șaisprezecime, pe când în Dansul profan se întâlnesc majoritatea combinațiilor de valori. Al doilea dans este o
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
asemenea de remarcat marea varietate și complexitate ritmică a Dansului profan. În Dansul sacru sunt întâlnite doimi, pătrimi, optimi, triolete de doimi și pătrimi și, doar în final, treizeci doimi și o singură notă lungă, dar nici o șaisprezecime, pe când în Dansul profan se întâlnesc majoritatea combinațiilor de valori. Al doilea dans este o lucrare unde se întâlnesc majoritatea modurilor de atac de care dispune harpa, atât tradiționale, cât și cele de ultimă oră. Debussy utilizează cu genialitate toate mijloacele pentru o
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
profan. În Dansul sacru sunt întâlnite doimi, pătrimi, optimi, triolete de doimi și pătrimi și, doar în final, treizeci doimi și o singură notă lungă, dar nici o șaisprezecime, pe când în Dansul profan se întâlnesc majoritatea combinațiilor de valori. Al doilea dans este o lucrare unde se întâlnesc majoritatea modurilor de atac de care dispune harpa, atât tradiționale, cât și cele de ultimă oră. Debussy utilizează cu genialitate toate mijloacele pentru o valorifica instrumentul solist: arpegii, game, acorduri, octave, sunete naturale, flajolete
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
cu genialitate toate mijloacele pentru o valorifica instrumentul solist: arpegii, game, acorduri, octave, sunete naturale, flajolete, triluri, apogiaturi, bisbigliando, glissandouri, sunete detașate, staccato, legato, tenuto, combină sunetele naturale cu cele armonice ș.a.m.d. Tranziția de la primul la al doilea dans se face printr-un enchainez = legați, înlănțuiți, care arată că între ele nu se face pauză și că dimpotrivă, trecerea este lină, continuă astfel încât retenu-ul final să pregătească tempo-ul Dansului profan: Modéré (q = 152), în care valoarea de doime
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
ș.a.m.d. Tranziția de la primul la al doilea dans se face printr-un enchainez = legați, înlănțuiți, care arată că între ele nu se face pauză și că dimpotrivă, trecerea este lină, continuă astfel încât retenu-ul final să pregătească tempo-ul Dansului profan: Modéré (q = 152), în care valoarea de doime cu punct din ultima măsură a Dansului sacru să aibă aproximativ durata unei măsuri din Dansul profan. Dansul profan este un rondo - ABACA - construit pe principiul variațional. Refrenul A este compus
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
înlănțuiți, care arată că între ele nu se face pauză și că dimpotrivă, trecerea este lină, continuă astfel încât retenu-ul final să pregătească tempo-ul Dansului profan: Modéré (q = 152), în care valoarea de doime cu punct din ultima măsură a Dansului sacru să aibă aproximativ durata unei măsuri din Dansul profan. Dansul profan este un rondo - ABACA - construit pe principiul variațional. Refrenul A este compus din măsurile 1 până la 54. Tema inițială a refrenului - a1 apare la cele două viori și
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
pauză și că dimpotrivă, trecerea este lină, continuă astfel încât retenu-ul final să pregătească tempo-ul Dansului profan: Modéré (q = 152), în care valoarea de doime cu punct din ultima măsură a Dansului sacru să aibă aproximativ durata unei măsuri din Dansul profan. Dansul profan este un rondo - ABACA - construit pe principiul variațional. Refrenul A este compus din măsurile 1 până la 54. Tema inițială a refrenului - a1 apare la cele două viori și violă, într-o prezentare izoritmică, unde melodia este încredințată
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
că dimpotrivă, trecerea este lină, continuă astfel încât retenu-ul final să pregătească tempo-ul Dansului profan: Modéré (q = 152), în care valoarea de doime cu punct din ultima măsură a Dansului sacru să aibă aproximativ durata unei măsuri din Dansul profan. Dansul profan este un rondo - ABACA - construit pe principiul variațional. Refrenul A este compus din măsurile 1 până la 54. Tema inițială a refrenului - a1 apare la cele două viori și violă, într-o prezentare izoritmică, unde melodia este încredințată primei viori
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
variațiune acordică pe armonii complementare, și apogiaturi cu rol coloristic și dinamizator, menite să dea un caracter vesel întregului discurs muzical. La reperul 6 începe Coda- secțiune ce reprezintă o încununare a tot ceea ce s-a petrecut pe parcursul celor două Dansuri. Prima storfă este construită pe elemente din tema a1 augmentate ritmic, expuse de orchestră, în timp ce harpa are mers acordic, constituind o variațiune ritmică a temei orchestrei. În strofa a doua(măsura 154) orchestra cântă o pedală de re, în timp ce harpa
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
harpei arpegiul complet. Nuanța și tensiunea scad treptat până aproape de dispariție. În ultima măsură, Debussy, surprinde din nou prin nuanța de ff subito și revenirea la tempo-ul Retenu, realizând un final mai interesant și atractiv. După cum s-a văzut, Dansurile de Claude Debussy au o valoare inestimabilă, lucrarea putând fi considerată o adevărată capodoperă a genului, ce necesită din partea interpretului o înaltă calificare.
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
români autentici, neasimilați de regimul sovietic. Potrivit mărturiilor publicate în cartea "Eugen Doga: Muzica este prima și ultima mea iubire" (2012), compozitorul transnistrean Eugen Doga a înțeles acolo că moldovenii și românii au aceeași cultură: limbă, tradiții, folclor, port și dans popular, fapt ce i-a marcat creația viitoare. Rolurile principale au fost interpretate de Mihai Volontir (Ivan Turbincă), Ion Sandri Șcurea (Dumnezeu), Ion Ungureanu (Sf. Petru), Nina Vodă (Moartea), Mihai Curagău (dracul Michiduță), Maria Chibzii (îngerița), Anatol Rusu (țăranul mut
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Impactul integrării europene asupra regiunilor de graniță," Editură Alma Craiova 2012, Editura Universității Sf. Chyril și Metodiu, Veliko-Târnovo, Bulgaria, 2012, 208 p. B. Articole și studii (autor unic) · "La cohérence introuvable. La constitution et le fonctionnement de l’assistance sociale dans la société roumaine après 1989," în rev. "Traverses", Journal D’information, De réflexion et D’échange, Institut de Recherche et de Formation pour leș Acteurs Sociaux, Lyon, France, nr. 8, marș 2002 · "Romanian Contribution To The Development of Cultural Sociology
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
să principala de cercetare a fost istoria muzicii românești. "Contribuții la istoria muzicii românești", vol. I, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1963 "Studii enesciene", Editura Muzicală, București, 1981 "Cultură muzicală românească în secolele XVIII-XIX", Editura Muzicală, București, 1992 "Melodia dansului „Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism", „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957 "Eusebiu Mandicevschi", „Steaua”, Cluj, nr. 8/1957 "Creația muzicală maghiară din RPR", revista „Muzică”, București, nr. 7/1957 "„Codex Caioni” și unele probleme ale istoriei muzicii românești", în
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
cercetare a fost istoria muzicii românești. "Contribuții la istoria muzicii românești", vol. I, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1963 "Studii enesciene", Editura Muzicală, București, 1981 "Cultură muzicală românească în secolele XVIII-XIX", Editura Muzicală, București, 1992 "Melodia dansului „Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism", „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957 "Eusebiu Mandicevschi", „Steaua”, Cluj, nr. 8/1957 "Creația muzicală maghiară din RPR", revista „Muzică”, București, nr. 7/1957 "„Codex Caioni” și unele probleme ale istoriei muzicii românești", în „Steaua”, Cluj. nr.
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Yoshino 80. Asaltul unui dușman formidabil! Linia subțire de apărare? 81. Mișcarea lui Hitsugaya! Orașul atacat 82. Ichigo vs Dalk! Apariția întunericului apăsător 83. Umbra cenusie, secretul Ningyourilor 84. Probleme în echipă? Trădarea Rukiei 85. Bătălia mortală a lacrimilor 86. Dansul lui Rangiku! Lupta cu dușmanul invizibil 87. Byakuya e chemat! Brigăzile se pun în mișcare 88. Anihilarea locotenenților? Capcana din peștera subterană 89. Revanșa? Ishida vs Nemu 90. Renji Abarai, Bankaiul sufletului! 91. Shinigami și Quincy, puterea renașterii! 92. Soul
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
Nemu 90. Renji Abarai, Bankaiul sufletului! 91. Shinigami și Quincy, puterea renașterii! 92. Soul Society invadat, din nou 93. Asaltul Bount! Cutremurul Distructiv al Celor 13 Brigăzi 94. Decizia lui Hitsugaya! Momentul întâlnirii se apropie 95. Byakuya intră în luptă! Dansul vântului și petalele de cireș 96. Ichigo - Byakuya - Kariya! Lupta celor trei extremi 97. Hitsugaya lovește! Învingerea dușmanului din pădure 98. Înfruntare! Zaraki Kenpachi vs Maki Ichinose 99. Shinigami vs Shinigami! Puterea incontrolabilă 100. Soifon moare? Sfârșitul forțelor speciale Episoade
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
anterioare Episoade: 1. Ziua nașterii Demonului 2. Cavalerul alb se trezește 3. Colegul de clasă cel fals 4. Numele lui este Zero 5. Prințesa și Vrăjitoarea 6. Masca furată 7. Atacați-o pe Cornelia 8. Cavalerii negri 9. Drogul 10. Dansurile lui Guren 11. Bătălia pentru Narita 12. Mesagerul din Kyoto 13. Arma îndreptată spre Shirley 14. Geass vs Geass 15. Încurajându-l pe Mao 16. Nunnally ținută ostatic 17. Cavaler 18. Îți ordon, Suzaku Kururugi! 19. Insula Zeilor 20. Bătălia
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
Sfântul Graal 24. O utopie prea distantă Filme: 1. Fate: Stay Night Filmul: Unlimited Blade Works Episoade: 0. Prolog 1. Zi de iarnă, o noapte decisivă 2. Când se ridică cortina 3. Prima luptă 4. Găsind voința de luptă 5. Dansul în afara școlii 6. Miraj 7. Premiu pentru zbaterea disperată 8. Zile de iarnă, locul unde sălășluiește inima 9. Distanța dintre ei 10. Al cincilea contractor 11. Un vizitator se apropie subtil 12. Decizia finală Episoade: 1. Vremea plecării 2. Prințesa
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]