29,295 matches
-
noștri cei mai triști Iar să mă prefac că nu exiști, Iar să mă prefac că nu pot plânge Și că alta-i ruda mea de sânge. Țara mea de dincolo de Prut, Numai lacrima dacă-ți mai este scut, Numai dorul te mai apără de rele, Țară tristă-a Pruturilor mele. Mi se-ngăduie și-acum, ca mai-nainte, Să bocesc cu câteva cuvinte. Trec pe stradă, necăjit, și-mi zic: Of, mai bine mut decât peltic! Iar, scripturile gândite de
Țara mea de dincolo de Prut. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Dabija () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2228]
-
februarie 1942): "Închin Basarabiei mele dragi această carte scrisă în anul de durere, de plâns și de așteptare. În zilele mohorâte ale refugiului, acolo, între Prut și Nistru, mi-a bătut inima: acolo au trăit amintirile mele, acolo a colindat dorul meu (...). Iar lacrimile care mi-au întovărășit scrisul vor înflori, în primăveri, prin livezile de a Soroca, de la Orhei, de la Tighina." A inclus în acest volum splendida evocare "În paraclisul de la Soroca". La 15 ianuarie 1943, din Iași, scria această
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
SURPRIZĂ Ți-ai deschis bobocul dimineții, mi-ai adus în suflet iarăși dorul, cum primăverii îi este dat bujorul. UN ÎNCEPUT Mi se deschide iar grădina Cu noapte de necunoscut Pentru a alege doar poteca Pe care calcă-un început Și las în urmă nufărul ce doarme Și mă dărui crinului Tot atât de mult
Surpriză, Un început, Avariție. In: Curierul „Ginta latină” by Elena Călugăru-Baciu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2239]
-
-au sângerat pentru viața ta, Dar și pe profitorii mișei! BUNICA MEA Bunica mea cu ochi cuminți, Așa, durut, mi-e și rușine Că-n anii mei tot mai grăbiți Vin tot mai rar, mai rar la tine. mi-e dor de-ograda ta cu nuci unde zburdam în iarba moale și de fântâna cu uluci unde veneam topiți de soare. REFREN: Ușoară ca o mărgea, Curată ca lacrima, Bunica mea... Smerită ca Precista Și durut de singurea, Bunica mea, bunica
Scrisoare de iertare lui Ilie Ilașcu, Bunica mea. In: Curierul „Ginta latină” by Gheorghe Calamanciuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2256]
-
Bunica mea, bunica mea... Bunica mea cu-obrazul blând, Care-mi usca de lacrimi ochii, Demult te-ascult numai în gând Și-n vis de tine mă apropii. Dar voi sosi numaidecât, Să-ți simt pe-obraz iar mângâierea, Bunico, dorul meu cel sfânt, Dorită ca și Învierea... Gheorghe CALAMANCIUC
Scrisoare de iertare lui Ilie Ilașcu, Bunica mea. In: Curierul „Ginta latină” by Gheorghe Calamanciuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2256]
-
MI-E DOR DE TINE (scrisoare fratelui meu, închis și deportat de sovietici, 1940) Mi-e doar de tine, frate bun și drag... Azi am venit din nou cu toți acasă Și mama ne-a ieșit zâmbind în prag Mi-a spus c-
Mi-e dor de tine. In: Curierul „Ginta latină” by M. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2247]
-
a rândul colindam Cu tine împreună, frate bun! Și fulgii vor cădea ca flori de mai... Te vom simți alăturea de noi, Căci, dacă ești de-acum în cer, în rai, Vei fi prin fulgii care cad, domoi... Ni-e dor de tine, frate Niculai... M.B., decembrie 1941
Mi-e dor de tine. In: Curierul „Ginta latină” by M. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2247]
-
părintească s-ar datora microclimatului și unui anumit raport între elementele chimice din apa potabilă și din produsele vegetale. Poetul basarabean V. Galaicu exprima frumos în versuri această dragoste pentru satul natal: Există un loc pe pământ mereu în jeleștea dorului aici doar calc ca stăpân cu toată talpa piciorului. Aici în satul natal Mai cred în vraja minunilor Aici, la Nistru pe mal Aici la vatra străbunilor."z Am văzut lumina zilei în deceniul al doilea al secolului trecut, la
Meleaguri natale. In: Curierul „Ginta latină” by Chiril Popescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2245]
-
din cap până În picioare, sau răbdam, cumplit, de foame. Cel care ar fi Îndrăznit era Împotriva partidului și conducătorului iubit. După povestioară, am ațipit. M-am trezit târziu, spre miezul nopții. Difuzorul Încă mai cânta. Niște vechi romanțe, pline de dor, m-au adormit din nou. Dimineața, același difuzor ne-a trezit cu noaptea În cap. Mai Întâi, imnul național, apoi un program de gimnastică, urmat de cântece patriotice. Totul prindea ca nuca În perete. Câteva clipe mai târziu, printre paturi
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
de sărbătoare. fără de glas, Cu plecăciune azi ne închinăm. El pe pământ parcă a rămas Pe Eminescu în veci să-l venerăm. Și-n liniștea nopții domnește Acolo sus, Luceafărul nemuritor Și-n unde cosmice sfințește Poezia lui plină de dor. Sofia PÂRJOI
E ziua teiului. In: Curierul „Ginta latină” by Sofia Pârjol () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2332]
-
o diversitate de situații și stări sufletești, care ne impresionează și astăzi. În recenzia cărții lui Gelu Neamțu, din "Meridianul românesc", Pr. Gh. Naghi scoate în evidență rigoarea științifică a Istoriei emigrației românilor americani, care este și un imn închinat dorului de țară, de care românii nu se vor lipsi, indiferent cât de mult i-ar stimula opresiunea politică sau nevoile materiale. Subliniem din nou contribuția editorului Vasile Iuga, care a făcut să apară o literatură a emigrației, unde stăruie speranța
Glas de tulnic străbate oceanul cel mare. In: Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]
-
materialele informative au fost tipărite în două limbi, română și lituaniană. Corul numit "Basarabia", condus de prof. de muzică Profirie Skromtai a învățat 5 cântece noi: Când a fost să moară Ștefan, La cișmele, Mândră floricea, Cântec de seară, Of, dor,dor. Festivitatea a început în dangăt de clopote și a urmat cântecul Când a fost să moară Ștefan. Toți coriștii erau îmbrăcați în costume naționale și aveau câte o lumânare aprinsă în mână. S-a citit un fragment din "Domnia
Românii din Lituania sărbătoresc pe Ștefan cel Mare. In: Curierul „Ginta latină” by Lucia Barkiene () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2340]
-
informative au fost tipărite în două limbi, română și lituaniană. Corul numit "Basarabia", condus de prof. de muzică Profirie Skromtai a învățat 5 cântece noi: Când a fost să moară Ștefan, La cișmele, Mândră floricea, Cântec de seară, Of, dor,dor. Festivitatea a început în dangăt de clopote și a urmat cântecul Când a fost să moară Ștefan. Toți coriștii erau îmbrăcați în costume naționale și aveau câte o lumânare aprinsă în mână. S-a citit un fragment din "Domnia lui
Românii din Lituania sărbătoresc pe Ștefan cel Mare. In: Curierul „Ginta latină” by Lucia Barkiene () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2340]
-
fără drum. Poezii, Uzdin, Editura Tibiscus, 2004, 36 p. Autorul (v. foto) își datează poeziile cu numele populare ale lunilor anului. Mai mult decât la "patologia singurătății" și la "anatomia plânsului", "elevul veșnic", cum se definește, are note maxime la dorul de femeia iubită și de spațiul natal. Justin Tambozi, Doina Papari Savantul prof. G.K. Constantinescu, București, Societatea Academică Moscopolitană, 2003, 40 p. Evocare a personalității savantului de origine aromână, fondator al zootehniei științifice românești. Victor Macarevici Pe urmele unui... surâs
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
Horia Publicat în: Ediția nr. 154 din 03 iunie 2011 Toate Articolele Autorului 31 Mai/1 Iunie 2011. Știu că nu dormi, tu te prefaci mereu Și oboseala ta e-atât de dulce! Nu-i somn pe lume și nici Dorul meu În ne-odihna lor să mi te culce... Știu că nu dormi și ochii tăi recită Același Psalm din ziua cea dintâi De când mi-e coasta lipsă fericită, Tu,veghea mea din suflet, să rămâi! Târziu când vine gândul
ŞTIU CĂ NU DORMI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349722_a_351051]
-
Acasa > Stihuri > Semne > MIREASA CODRULUI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe frunzele Toamnei plutind în curcubeu, scriu dorul ce se ascunde-n sufletul meu. În ele brodez privirea de sub pleoape, când Cerul azuriu se scaldă în ape. Ținutei de gală din frunze croită, Vântu-i susține o trenă nesfârșită. Tandru și iubitor pe cap mă sărută și cu el
MIREASA CODRULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349716_a_351045]
-
visat azi-noapte, nu de-ajuns, Zorii au venit mult mai devreme, „Mi-a obosit sufletul,” mi-ai spus, Tot hoinărind aiurea prin poeme... Ce sfântă oboseală! te înțeleg, Spuneai și tu ca o mireasă dulce Tot legănând la piept un dor întreg Ce nu mai vrea, șiretul, să se culce. Am pus peste cuvinte mâna mea, Parcă eram ca după înviere- Mi-a obosit sufletul și-aș vrea Să-l strângi în brațe până la durere... Acum el stă de veghe când
SUFLLET OBOSIT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349706_a_351035]
-
ai să mă chemi...voi alerga la tine Prin soare sau furtuni voi alerga Să retrăiesc pierduta fericire Ce o simțeam cândva în preajma ta... De-ai să mă chemi...suspinul ce m-apasă Se va preface-n zâmbet și în dor Și-am să culeg buchete-nmiresmate Prin ele să îți spun cât te ador! De-ai să mă chemi...mă voi opri din goana Ce mă purta oricum spre nicăieri Și voi veni la tine să te caut Și azi
POEMELE IUBIRII-3 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349717_a_351046]
-
mâna...vreau să te simt aproape Să ascultăm în taina nopții mulțimile de șoapte... Cu gândul să ne-alăturăm la marea simfonie Ce-ntreg pământul o înalță spre Cel din veșnicie! Ascultă cum se împletesc pe strune de vioară Atâtea doruri și speranțe...și imnuri ce-nfioară... Ascultă șoapta nerostită a vântului hoinar Ce poartă mii de rugăciuni învăluite-n har... Iubitul meu...întinde mâna...vreau inimile noastre Înlănțuite în iubire să zboare către astre Și-ngemănate într-un cânt, cu îngerii în
POEMELE IUBIRII-3 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349717_a_351046]
-
a vântului hoinar Ce poartă mii de rugăciuni învăluite-n har... Iubitul meu...întinde mâna...vreau inimile noastre Înlănțuite în iubire să zboare către astre Și-ngemănate într-un cânt, cu îngerii în cor S-aducem jertfa de-nchinare...de dragoste și dor... Nu simți cum universul parcă din goană s-a oprit Când un ecou străbate timpul spunând că ne-a iubit? Să-nghenunchiem...e timp de har când Domnul ne vorbește... Întinde mâna dragul meu...auzi?...EL ne iubește! Referință Bibliografică: Poemele
POEMELE IUBIRII-3 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349717_a_351046]
-
special, muzica. Așa cum toți românii suntem sensibili, și în familia mea, în momentul când ne strângeam cu toții, vorbeam, ne distram... și totul se termina în armoniile romanței. De ce? Pentru că așa cum am afirmat: românul este senbsibil, românul este cel ce poartă dorul, acest cuvânt ce nu și-a găsit traducere și echivalentul într-o altă limbă sau într-o altă simțire, decât cea românească. Și aș spune eu că e modul de exprimare imediat al dorului, al împlinirii, al neîmplinirii, al iubirii
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
senbsibil, românul este cel ce poartă dorul, acest cuvânt ce nu și-a găsit traducere și echivalentul într-o altă limbă sau într-o altă simțire, decât cea românească. Și aș spune eu că e modul de exprimare imediat al dorului, al împlinirii, al neîmplinirii, al iubirii împlinite, iubirii părăsite, iubirii nermărturisite. Și acel mod de-a comunica indirect într-un loc miraculos, acolo unde Dumnezeu și-a sădit cu mare generozitate acea sensibilitate, acea iubire, acea frumusețe ce se traduce
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
foarte multe comunități de români de pe mapamond, din Europa cât și din America; știu că oricât de bine s-au realizat cu toții, cât de mult s-au împlinit, până când vor ajunge în astre, în sufletul dumnealor vor păstra nostalgia și dorul de acasă. Dorul de aici din Romania, dorul de frumos, dorul de bine, și prin dumneavoastră vor afla că aici sunt oameni care-i iubesc. Cei care sunt departe de țară, și întrun fel sau altul... mi se pare că
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
de români de pe mapamond, din Europa cât și din America; știu că oricât de bine s-au realizat cu toții, cât de mult s-au împlinit, până când vor ajunge în astre, în sufletul dumnealor vor păstra nostalgia și dorul de acasă. Dorul de aici din Romania, dorul de frumos, dorul de bine, și prin dumneavoastră vor afla că aici sunt oameni care-i iubesc. Cei care sunt departe de țară, și întrun fel sau altul... mi se pare că suntem împreună, pentriu
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
Europa cât și din America; știu că oricât de bine s-au realizat cu toții, cât de mult s-au împlinit, până când vor ajunge în astre, în sufletul dumnealor vor păstra nostalgia și dorul de acasă. Dorul de aici din Romania, dorul de frumos, dorul de bine, și prin dumneavoastră vor afla că aici sunt oameni care-i iubesc. Cei care sunt departe de țară, și întrun fel sau altul... mi se pare că suntem împreună, pentriu că ROMANȚA, melosul popular, spiritualitatea
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]