31,059 matches
-
lumea meseriașilor și pe cea a mujicilor, încercând chiar să creeze tipuri de revoluționari, prezentându-i cu simpatie îndeosebi pe narodnici, în timp ce față de social-democrați are rezerve și își manifestă chiar dezacordul și lipsa de înțelegere. Pentru a reda cât mai plastic tabloul vieții Rusiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Tolstoi folosește cu predilecție contrastul, ca mijloc de expresie artistică. După publicarea romanului este excomunicat din biserică. Punctul de plecare al "„Învierii”" este un fapt de cronică judiciară. În cadrele acestui
Învierea (roman) () [Corola-website/Science/308689_a_310018]
-
(n. 1 mai 1946 Miclești, Criuleni) este un plastician, critic și cercetător de arte, pedagog și publicist moldovean. 1980- absolvirea facultății de Istoria și Teoria Artelor plastice a Academiei de Arte din Sankt- Petesburg. Tema de licenție: Operele monumentale ale sculptorului contemporan italian Giacomo Manzu. ( Evoluția concepției stilistice ) 110 p., Ilustrații. 1994-1996. Colaborator stiinșific și șef al Sectorului de artă decorativă, arhitectura și design 1991, martie- susținerea
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
p., Ilustrații. 1994-1996. Colaborator stiinșific și șef al Sectorului de artă decorativă, arhitectura și design 1991, martie- susținerea tezei de doctorat la tema: „ Aspecte de bază a morfologiei stilistice a 1980- 1993. Lector superior și docent la Universitatea de Arte Plastice și la Universitatea 1977-1983. Profesor de Istoria artelor plastice , pictură și desen la Liceul de Arte Plastice 1972 -1975. Colaborator științific inferior la Muzeul Național de Arte Plastice. Principalele lucrări de cercetare în domeniul artelor plastice: 1. Ilie Cojocaru. Editură
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
de artă decorativă, arhitectura și design 1991, martie- susținerea tezei de doctorat la tema: „ Aspecte de bază a morfologiei stilistice a 1980- 1993. Lector superior și docent la Universitatea de Arte Plastice și la Universitatea 1977-1983. Profesor de Istoria artelor plastice , pictură și desen la Liceul de Arte Plastice 1972 -1975. Colaborator științific inferior la Muzeul Național de Arte Plastice. Principalele lucrări de cercetare în domeniul artelor plastice: 1. Ilie Cojocaru. Editură ARC, 2006. 2. Mihai Țăruș. Editură Timpul, 1990. 3
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
susținerea tezei de doctorat la tema: „ Aspecte de bază a morfologiei stilistice a 1980- 1993. Lector superior și docent la Universitatea de Arte Plastice și la Universitatea 1977-1983. Profesor de Istoria artelor plastice , pictură și desen la Liceul de Arte Plastice 1972 -1975. Colaborator științific inferior la Muzeul Național de Arte Plastice. Principalele lucrări de cercetare în domeniul artelor plastice: 1. Ilie Cojocaru. Editură ARC, 2006. 2. Mihai Țăruș. Editură Timpul, 1990. 3. Elenă Bontea. Editură Timpul, 1985. 4. Numeroase articole
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
stilistice a 1980- 1993. Lector superior și docent la Universitatea de Arte Plastice și la Universitatea 1977-1983. Profesor de Istoria artelor plastice , pictură și desen la Liceul de Arte Plastice 1972 -1975. Colaborator științific inferior la Muzeul Național de Arte Plastice. Principalele lucrări de cercetare în domeniul artelor plastice: 1. Ilie Cojocaru. Editură ARC, 2006. 2. Mihai Țăruș. Editură Timpul, 1990. 3. Elenă Bontea. Editură Timpul, 1985. 4. Numeroase articole cu referință la arta plastică românească și uiversală „Enciclopedia artei din
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
la Universitatea de Arte Plastice și la Universitatea 1977-1983. Profesor de Istoria artelor plastice , pictură și desen la Liceul de Arte Plastice 1972 -1975. Colaborator științific inferior la Muzeul Național de Arte Plastice. Principalele lucrări de cercetare în domeniul artelor plastice: 1. Ilie Cojocaru. Editură ARC, 2006. 2. Mihai Țăruș. Editură Timpul, 1990. 3. Elenă Bontea. Editură Timpul, 1985. 4. Numeroase articole cu referință la arta plastică românească și uiversală „Enciclopedia artei din RSSM” v.v. I și ÎI - 1985 -1990. Tot
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
inferior la Muzeul Național de Arte Plastice. Principalele lucrări de cercetare în domeniul artelor plastice: 1. Ilie Cojocaru. Editură ARC, 2006. 2. Mihai Țăruș. Editură Timpul, 1990. 3. Elenă Bontea. Editură Timpul, 1985. 4. Numeroase articole cu referință la arta plastică românească și uiversală „Enciclopedia artei din RSSM” v.v. I și ÎI - 1985 -1990. Tot acolo - articolul de fond: „Biserici și mănăstiri dim Moldova medievală”. 5. Numeroase articole de cercetare a artei din R.Moldova și universale în reviste de profil
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
din R.Moldova. Chișinău 1995, (ne publicat) . 7. „Hudojestvenno-morfologhiceskaja osnova moldavskogo narodnogo kovra VIII-XIX v.v..”. Avtoreferat dissertații, Moskva, 1991. 8. „Istoria izobrazitelnogo iskusstva Moldavskoi SSR s drevneișih vremion do sovremennosti”. Programa de curs la istoria artelor pentru facultățile de artă plastică din RSSM. Edit. Universității de Stat, Chișinău 1987. Angajat în domeniul pedagogiei din 1975, mai întâi ca profesor școlar de arte plastice; din 1977- ca profesor de artă plastică și istoria artelor plastice la Liceul republican de arte plastice I.
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
iskusstva Moldavskoi SSR s drevneișih vremion do sovremennosti”. Programa de curs la istoria artelor pentru facultățile de artă plastică din RSSM. Edit. Universității de Stat, Chișinău 1987. Angajat în domeniul pedagogiei din 1975, mai întâi ca profesor școlar de arte plastice; din 1977- ca profesor de artă plastică și istoria artelor plastice la Liceul republican de arte plastice I.Vieru , apoi, din 1980 ca profesor universitar la Universitatea de arte, Universitatea Pedagogica și Universitatea Politehnica (ultima-prin cumul) din Chișinău. Mulți dintre
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
sovremennosti”. Programa de curs la istoria artelor pentru facultățile de artă plastică din RSSM. Edit. Universității de Stat, Chișinău 1987. Angajat în domeniul pedagogiei din 1975, mai întâi ca profesor școlar de arte plastice; din 1977- ca profesor de artă plastică și istoria artelor plastice la Liceul republican de arte plastice I.Vieru , apoi, din 1980 ca profesor universitar la Universitatea de arte, Universitatea Pedagogica și Universitatea Politehnica (ultima-prin cumul) din Chișinău. Mulți dintre discipolii săi au devenit de fapt primele
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
la istoria artelor pentru facultățile de artă plastică din RSSM. Edit. Universității de Stat, Chișinău 1987. Angajat în domeniul pedagogiei din 1975, mai întâi ca profesor școlar de arte plastice; din 1977- ca profesor de artă plastică și istoria artelor plastice la Liceul republican de arte plastice I.Vieru , apoi, din 1980 ca profesor universitar la Universitatea de arte, Universitatea Pedagogica și Universitatea Politehnica (ultima-prin cumul) din Chișinău. Mulți dintre discipolii săi au devenit de fapt primele cadre naționale cu titlu
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
artă plastică din RSSM. Edit. Universității de Stat, Chișinău 1987. Angajat în domeniul pedagogiei din 1975, mai întâi ca profesor școlar de arte plastice; din 1977- ca profesor de artă plastică și istoria artelor plastice la Liceul republican de arte plastice I.Vieru , apoi, din 1980 ca profesor universitar la Universitatea de arte, Universitatea Pedagogica și Universitatea Politehnica (ultima-prin cumul) din Chișinău. Mulți dintre discipolii săi au devenit de fapt primele cadre naționale cu titlu științific în domeniul studiului artelor din
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
științific în domeniul studiului artelor din R. Moldova. Între 1974-97 a colaborat la ziare și reviste din R.Moldova că: „Literatura și arta”, „Timpul”, „Nistru”, „Orizontul”, „Tinerimea Moldovei”,”Vecernij Ghișinjov” și a. cu numeroase materiale despre problemele actuale a artelor plastice din R.Moldova dar și cu referință la tezaurul artistic universal urmărind prin aceste materiale scopul de cultivare sporită a interesului publicului larg față de fenomenul artelor plastice, dar și a unui gust artistic mai elevat, decat acel impus pe timpuri
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
Moldovei”,”Vecernij Ghișinjov” și a. cu numeroase materiale despre problemele actuale a artelor plastice din R.Moldova dar și cu referință la tezaurul artistic universal urmărind prin aceste materiale scopul de cultivare sporită a interesului publicului larg față de fenomenul artelor plastice, dar și a unui gust artistic mai elevat, decat acel impus pe timpuri de către oficialități. Din această cauză, multe dintre materialele sale au fost grosolan cenzurate ori interzise pentru publicare în genere, iar autorul era nevoit adeseori să se folosească
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
variante a caolinitului, identice din punct de vedere chimic, numai raportul straturilor de structură diferă de raportul 1:1 și anume Dickitul, Halloysitul și Nakritul. Utilizarea mineralului cea mai impotantă este obținerea porțelanului, sau ca emulgant al vopselelor și materialelor plastice. Caolinitul mai este în fabricarea hârtiei, la apretarea fibrelor textile, sau la fabricarea cărămizilor refractare. O utilizare importantă a caolinitului în prezent este acoperirea hârtiei cu un strat protector, azi 60 % din producția de caolin servește la acest procedeu.
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
s-a născut la Rio Cuarto, Argentina, la Noiembrie 1946. În 1960, la vârsta de 13 ani, participă la un Concurs de Pictură pe malul fluviului Rio Cuarto. Acolo obține Premiul Întâi, și începe să colinde drumurile artei plastice. A absolvit Școală de Arte „Libero Pierini” la Rio Cuarto în 1964, după care s-a perfecționat în pictură la Școala de Arte „Dr. Figueroa Alcorta” din orașul Cordoba, Argentina. Maeștrüai culorii precum artiștii Jorge Horacio Cordova, Jose Alvarez Soave
Julio Ducuron () [Corola-website/Science/308065_a_309394]
-
studii de specializare în Winona Lake, Indiană. În 1973 este numit Director al Muzeului Municipal de Artă din Rio Cuarto. Îndeplinește această funcție până când dictatură militară demisia să în 1976. A îndeplinit funcția de Director al Școlii Atelier de Arte Plastice „Artiști Argentinieni”, pe lângă Municipalitatea din Rio Cuarto, pe o perioadă de trei ani. În 1974 începe să-și trimită operele în Italia. Faimosul pictor lombard Giovanni Balansino, care îi admira opera, îi organizează expoziții individuale în tot nordul Italiei. Călătorește
Julio Ducuron () [Corola-website/Science/308065_a_309394]
-
recunoașteri dincolo de granițele țării noastre, după cum rezultă din exponzițiile sale, multe dintre ale în orașe importante din nordul Italiei, precum și în Statele Unite, dar pentru este foarte ospitalier oraș Singapore, în care au fost achiziționate mai multe tablouri ale sale. Artele plastice cultivate de el într-un mod atât de pozitiv, după cum o demonstrează operele sale, ale căror frumuseți sunt multiple și foarte evidente, într-o viziune care vorbește despre iubirea și admirația pentru armoniile și bogatele daruri descoperite în natură, ca
Julio Ducuron () [Corola-website/Science/308065_a_309394]
-
transmite valorile sale copilului se îmbină cu dorința de a-i oferi ceea ce i s-a refuzat în copilărie. Jucăriile mai pot fi clasificate și după vârsta și sexul copiilor cărora le sunt destinate, tipul de materiale folosite (lemn, materiale plastice, textile, metale), modul de funcționare (mecanice, electronice) etc. Mamiferele tinere adesea se joacă cu diferite obiecte, mai ales că pot transforma orice lucru, până și mâncarea, într-o jucărie.Este evident că istoria jucăriilor este la fel de veche ca istoria umanității
Jucărie () [Corola-website/Science/308179_a_309508]
-
Păpușile sunt de obicei miniaturi ale unor persoane adevărate, chiar dacă păpușile reprezentând bebeluși sunt de multe ori în mărime naturală. Se face de multe ori diferența dintre o păpușă și o figurină de acțiune. Figurina este făcută de obicei din plastic sau este semi-metalică și de foarte multe ori imită personajele din desenele animate Figurinele ca Action Man sunt destinate cu precădere băieților iar păpușile sunt destinate cu precădere fetelor. Jucăriile de pluș păstrează aceleași caracteristici: Au urechi mari și un
Jucărie () [Corola-website/Science/308179_a_309508]
-
cu vehiculele de jucărie încă din vechi timpuri, când grecii făceau căruțe cu două roți de jucărie. Mașinuțele de jucărie din ziua de azi seamănă din ce în ce mai mult cu cele reale, iar multe din ele vin împreună cu piste sau străzi din plastic destinate lor. Astfel de jocuri pun la încercare ingeniozitatea și perspicacitatea copilului; aceste jocuri pun copilul în fața unei dileme, astfel încât inteligența lui să fie pusă la încercare. Cubul lui Rubik este unul din cele mai populare jucării problemă. El consistă
Jucărie () [Corola-website/Science/308179_a_309508]
-
paramentul aval.Pericolul unor tasări neuniforme ale ploturilor a pus problema unei etanșeizări a rosturilor de dilatație dintre ciuperci. Sunt prevăzute două benzi de etanșare, una amonte din tablă de cupru de 2 mm grosime și una aval din material plastic tip Sika M 35, dispuse la 50 cm respectiv 1 m de marginea rostului. Este posibilă injectarea ulterioară a spațiului dintre benzi prin niște țevi lăsate în acest scop la execuție. In spatele benzii Sika, la 50 cm, este dispus
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
portfaruri înclinate, eleron capota spate, volan cu patru spițe, lunetă cu încălzire, lămpi poziție laterale față-spate, temporizator ștergătoare de parbriz. Modelul MLS avea următoarele deosebiri: circuit dublu de frânare, indicator nivel lichid de frână, jante restilizate, spoiler față din masa plastică, rezemător de cap scaune față, indicatoare presiune ulei și temperatura apă. Modelul S avea, printre altele, următoarele deosebiri: radiator răcire fixat în trei puncte, protector oglindă, lămpi interioare laterale cu trei poziții, comandă reglaj faruri din interior. Modelul TL avea
Dacia 1310 () [Corola-website/Science/308213_a_309542]
-
o putere maximă de 48 de cai putere la rpm, cuplu maxim 80 Nm la rpm și raport de compresie 8,5:1. A suferit mici restilizări , printre care putem enumeră renunțarea la mască cu 4 faruri, bare din material plastic, și introducerea culorilor metalizate. În anul 1992, se renunța la motorul de 1289 cmc și 54 CP și la cutia de viteze cu 4 trepte, si la sfârșitul anului 1994 este introdus un motor de 1557 cmc și 73 CP
Dacia 1310 () [Corola-website/Science/308213_a_309542]