29,566 matches
-
a încheiat Marcel Marcian. El e în posesia a două fotografii ale „Ebreiei”, comunicate de nepoata uneia din verișoarele ei. Nu mi le-a arătat, probabil că le păstrează acasă, la București. La sfîrșitul convorbirii, i-am zis: „Uite o «treabă» asupra căreia, în mod sigur, n-o să ne încontrăm. Rămînem, însă, pe poziții diferite în chestiunea Clement Bacău”. A zîmbit și, strîngîndu-i mîna, la fel am făcut și eu. Diferența dintre Alecsandri cel „veșnic tînăr și ferice” și Eminescu cel
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sînt pe cît de banale, pe atît de necinstite. Bacovia aștepta doar să fie înțeles. în ciuda angajamentului pe care mi l-am luat, iarăși zile fără nici un rînd despre Bacovia. Credeam că e de ajuns să mă descotorosesc de alte treburi și să fiu liniștit. Văd însă că e nevoie și de inspirație, de rîndul de început bun care să dea tonul însemnărilor. Cînd transcrie (am sub priviri manuscrisul de la Cluj), Bacovia nu dă impresia de om degajat, ci de om
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
chestiunea cloștelor”, a transvazării stupilor, a mutării vinului, a montei, a reparării motoarelor, a repetițiilor la teatru etc. Mintea lui Tudor Arghezi era, de asemenea, ocupată cu gospodăria, scoaterea „Biletelor de papagal” sau darea articolelor la alte gazete. Inaptă pentru treburi domestice (excepție columbofilia), mintea lui Bacovia a existat doar pentru „munca de visător”, de „gînditor”. în textele sale nu-i nici un semn că ar fi coborît, barem o dată, prin piețe (ca autorul Cuvintelor potrivite ori ca G. Călinescu) sau ar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Finalmente, din toată această zbatere va ieși probabil o însemnare de cîteva rînduri (cum a și ieșit: v. Dosarul Bacovia, I, p. 381), la subsolul unei pagini. Cei care o vor citi, vor crede că redactarea ei a fost o treabă foarte ușoară, precum culegerea unui fruct dintr-un copac de pe marginea șoselei. Neștiind dacă și cînd va fi publicată, mi-am făcut cîteva însemnări în timp ce d-l Solomon Marcus și-a ținut comunicarea despre „G. Bacovia și D. Pompei - un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
anul 1807 oct. 14 în ziua sf. Prapadoamnei Paraschivei, la șapte ciasuri din zi, aflîndu-mă eu pe Lunca Mare, viind din gios, s-au cutremurat pîmîntul". Lunca Mare se află și acum în șesul Siretului, pe moșia Brehuieștilor. Cu ce treabă umbla Vasile Iurașcu, așa de dimineață, pe această moșie? În ziua Cuvioasei Paraschiva, la Brehuiești este și acum hramul bisericii, așa că putea să se ducă în sat, ca să mănînce și să bea ca la hram. Dar el, om grijuliu și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Dacă din 2500 galbeni scădem acești 1388 de galbeni, încă mai rămîn de dat Eufrosinei Petrino 1112 galbeni și 9 lei. Pînă va fi istovită această datorie, cu tot cu dobînzile ei, vor mai trece trei ani. Raluca Eminovici încî mai avea treburi pe la Iași, în proces cu Ursoianu, dar nu s-a putut duce, fiind bolnavă. Iată și certificatul medical: "Mărturie doctoricească : Jos iscălitul adiverește că D. căminar Ralu Iminovici să găsăști în cura iscălitului, pătimind de slăbiciune, din pricina înflăturii la splină
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
iar au venit acasă, ca să se pregătească, în particular: Șerban pentru cl. a IV-a, Iorgu pentru cl. a III-a de gimnaziu, iar Ilie, pentru clasa a IV-a primară. În asemenea situație, cînd toți frații mai mari aveau treabă serioasă cu cărțile, Mihai nu-și putea găsi ocupație printre ei. Se ducea la bucătărie, ca să audă povești de la Prodăneasa cea bătrînă; trecea și peste drum, la Gheorghe Gireadă, care avea un băiat, Costache, născut în 1848, deci numai cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
era cam constituțional din spiritul timpului, numai eu oi fi luat 50 de bătăi de la el și tocmai a doua zi, după ce l-a cam prevenit, i s-a spus, și, știu că după ce l-a judecat, tata zicea: Cîtă treabă am, Ralucă, și acum trebuie să mă duc la Cernăuți, să duc talhariu ista la școală""17. Biletul de trecere al căminarului, "pi zabavă de 48 de ore", are data de 22 mai 186018, deci tocmai cînd la Ipotești natura
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
seva înnainta Parchetului, pentru cutezare"170. Pentru noul an universitar, poetul s-a înscris la 8 decernbrie 1873. Munca științifică i-a fost împiedecată de noul șef al Legației, N. Crețulescu, care era pisălog și-i mînca timpul prețios, cu treburi mărunte. I-a redus și salariul lunar, la 30 de taleri. Pe neașteptate, la 24 ianuarie, a primit o întrebare de la Maiorescu, asupra examenului de doctorat, căci Maiorescu voia să-l vadă pe poet profesor de filozofie la universitatea din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ar fi fost ultima pe care aș fi căutat-o. Ca reacție la aceasta, Sophie și-a luat amanți pentru ca Eric să creadă că este o seducătoare. Acum Eric își bate joc de ea mai mult decât înainte: Nu-i treaba prostituatelor să se ocupe de poliția de moravuri, un atac verbal care o face să-l scuipe pe Eric în față. Restul este deznodământul: Conrad este ucis în război, iar Sophie urmează să fie executată în urma depunerii unei plângeri false
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
doua jumătate a secolului XX. În linii mari, indiferent de sistem, este posibil ca un număr însemnat de potențiali alegători să nu fie înregistrați probabil cel puțin între 5%-10%, în multe cazuri chiar și mai mult. Absența, boala sau treburile presante rezultă în incapacitatea unor votanți înregistrați de a-și da votul în ziua alegerilor, sau în refuzul de a face acest lucru, mai ales acolo unde un vot prin poștă sau prin procură este dificil de obținut. Pentru a
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
multe foruri legislative sunt prezentate extrem de multe inițiative de acest fel, care sunt îngropate apoi în tăcere. Prezentându-le, membrii parlamentului pot urmări o mulțime de scopuri, de la a face pe plac alegătorilor la încercarea de a-și găsi de treabă. În Statele Unite, proiecte de lege specializate sunt adesea elaborate de membrii Congresului. În final, și dezbaterile bugetare pot oferi posibilități de a prezenta cazuri specifice. Deși aceste activități sunt punctuale și influențează doar tangențial procesul politicilor publice, ele sunt foarte
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
birocratice crește va exista o pierdere a eficienței. Organizațiile mari ating un punct, după care gradul implementării începe să scadă. De aici dezvoltarea generală a practicilor de delegare, care sugerează că o autoritate publică (adesea locală) este cea care face treaba pentru care este mandatată o alta. Un alt aranjament constă în a cere firmelor private să întreprindă activitatea sub contract, o practică existentă de mult timp în țările occidentale, dar care a devenit foarte apreciată în ultimul timp pe fondul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a cunoscut pe simion/ și s-a bucurat când a înțeles, într-o dimineață,/ că una din ferestrele sale are vedere spre suflet.// Cuvântul și-a făcut casă. Se trezește dimineața,/ ia ceașca de cafea o dată cu sentimentele,/ își face apoi treabă în oraș unde vinde și cumpără,/ se întoarce acasă pe strada din nord/ și privește după ana, încercând să-i ghicească formele.// Iar seara, citește un ziar uriaș/ cu pagini galbene/ și se gândește la trădarea cuvintelor". Să rețin, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
construcției mitice, care e surprinzător de bogat, oferă o rețea deosebit de densă de reprezentări onirice, de imagini și de simboluri. Să descurci aceste ițe, să le orînduiești, să înlături legăturile încîlcite, să distingi liniile de forță nu e, desigur, o treabă ușoară. Dar dacă nu te-ai angaja s-o faci, o parte întinsă a peisajului mitologic francez riscă să rămînă în mod inexplicabil ascunsă. DE LA RELIGIA CIVILĂ LA PUTEREA SPIRITUALĂ "Dați Cezarului ce-i al Cezarului.;." Jean-Jacques Rousseau (la care
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
întălnirii educative am vizionat un film de scurt metraj în care un băiat de 14 ani folosea droguri fără a-i păsa de sănătatea lui. Într-o zi băiatul a rămas singur acasă pentru câteva zile. Familia lui avea ceva treburi de rezolvat și a plecat din localitate. Pe numele său Ștefan, băiatul din filmul nostru, a profitat de faptul că este singur acasă și și-a chemat cel mai bun prieten, pe Marius. Nu voia să fie singur,își dorea
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by SIMONCA CRISTINA, ALCEA GINA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2018]
-
complexă, o dimensiune argumentativă. Nu este cazul pentru DA, a cărei structură nu este formată decît dintr-o succesiune de PĂRȚI. Totuși nu este imposibil de făcut o DA într-un scop pragmatic, bine definit. De exemplu, dacă enumerăm diversele treburi domestice și terminăm prin "vedeți cît este de grea viața unei femei", această propoziție evaluativă conține instucțiunea de rezumare a întregii informații într-un anumit sens, dar fără ca pentru aceasta secvența să se transforme în POVESTIRE. c. De ce confuzia dintre
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
decanilor și rectorilor, creșterea atribuției consiliilor facultăților și senatelor universitare în recrutarea membrilor corpului didactic. Zece ani mai tîrziu, în 1942, o altă reglementare a învățămîntului superior prevedea tocmai limitarea drepturilor consiliilor și senatelor, sporirea intervenției administrației centrale în conducerea treburilor din învățămîntul universitar, adoptarea unor măsuri cu caracter rasial în recrutarea studenților. Deși, cum s-a arătat, în perioada anilor 1940-1944, școala românească de toate gradele a suferit unele modificări sub aspectul organizării și al conținutului, care au constituit un
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Debesse, G. de Landscheere, Em. Planchard, G. Berger ș.a.). Ideile acestora au impulsionat gîndirea unor cercetători care se afirmă tot mai eliberați de presiunile pedagogiei sovietice. Nu înseamnă însă că au scăzut și presiunile ideologice. În același timp, conducători ai treburilor școlare de la nivelul Ministerului învățămîntului improvizați din activiști de partid afirmau că școala românească nu are nevoie de cercetare pedagogică, fiindu-i suficiente hotărîrile și indicațiile cu caracter politic. Rostul pedagogiei trebuia limitat la justificarea "teoretică" a măsurilor adoptate prin
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fi rămas într-o stare imposibil de determinat"16. Dar, care e natura acestei unificări a opușilor? Este ea rațională sau irațională? Pentru domeniul psihic, răspunsul ne este oferit de Jung: "[...] unificarea opușilor la un nivel superior nu este o treabă rațională și nici o problemă de voință, ci un pro-ces psihic de dezvoltare care se exprimă prin simboluri"17. În Natură, această unificare e paradoxală, dar rațională, în măsura în care se revelează în experiența și teoria științifică. Această contra-dicție între fizic și psihic
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pe mortul în clipa în care moartea te amenință), vigilențele ațipiseră în ceasul primejdiei și, într-o sinteză perfectă de luciditate plină de umor și somnambulism năuc, Franța cînta " Totul merge de minune, doamnă marchiză", continuînd să-și vadă de treburile zilnice, pînă în ziua care a marcat deopotrivă trezirea și coșmarul. Și totuși, la vremea respectivă, conștiința și decizia celor două Națiuni, Franța și Anglia, ar fi putut înlătura amenințarea. Astăzi, Anglia și Franța nu pot face nimic, Germania nu
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mea intervenție, la ideile care au prezidat la structurarea României moderne, evocând dublul motto de pe frontispiciul "Românului", în care C.A. Rosetti îndemna poporul la instrucție ("Luminează-te și vei fi / Voiește și vei putea") și la solidaritate activă ("La treabă puțini se-adună / Dar mult pot cei puțini împreună"). Erau idei perfect actuale. "cei puțini" se aflau acolo, la "kilometrul zero al libertății". Mica lor "republică" se putea extinde, prin voință luminată și efort militant, pentru a se identifica cât
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a dobânzii sub valorile practicate de băncile comerciale? În limbajul lui H. Stahl, ar „delega” unor „mandatari ai obștii” - asupra cărora să aibă puterea de a-i revoca, dacă nu-și îndeplinesc „isprava” în mod corespunzător - să îndeplinească astfel de „treburi de interes obștesc”? Dar dacă obținerea de fonduri europene sau non-europene pentru finanțarea drumului sau a morii ar fi condiționată de elaborarea unei „strategii de dezvoltare locală”, câți și-ar putea imagina traiectoria propriei comunități pe termen mediu și lung
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ar fi „condamnate să rămână la mila celorlalți, pentru că nu au mecanisme interne de dezvoltare”. Cât despre cultura dezvoltării, aceasta ar caracteriza „comunitățile dinamice, cu o viață socială puternică”... ... în care oamenii sunt activi, se interesează de bunul mers al treburilor comune, fac propuneri și colaborează cu instituțiile publice, inițiază acțiuni de îmbunătățire a vieții satului [...], au o gândire strategică, reacționând la nevoile pe care le resimt. Comunitățile nu sunt atât de coezive, cum se postulează prin ideea de nevoi prioritare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
viitorul satelor vecine [...]. După primele întâlniri, numărul participanților a scăzut la jumătate, iar componența era deja alta. „Dacă ne chemați să săpăm un șanț, poate vin și mai chem și pe alții. Dacă vreți numai să povestim, apoi eu am treabă.” „Dar bani, ca să facem ce scrie acolo, în strategie, când căpătăm?” „Acestea sunt discuții, cine ține seama de ele? Dacă eu vreau să îmi fac o turnătorie și dau de lucru la o sută de oameni din sat, cine nu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]