33,912 matches
-
and the economic growth. Revue Roumaine des Sciences Sociales, Serie Sciences Economiques, nr.2/ Dec.1980. Dialogul Nord - Sud. Revista economică, nr.52/1982. Etape și tendințe în studiul viitorului. Memoriile secțiilor științifice ale Academiei. Fascicolul Economie, Sociologie, Cibernetică, Editura Academiei, București, 1982. Studii de istorie economică. Contribuții la caracterizarea dezvoltarii forțelor de producție din România, în perioada dintre cele două războaie mondiale. Editura Academiei, București, 1983, 192 p. Etape și tendințe în studiul viitorului. Memoriile secțiilor științifice ale Academiei. Fascicolul
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
Etape și tendințe în studiul viitorului. Memoriile secțiilor științifice ale Academiei. Fascicolul Economie, Sociologie, Cibernetică, Editura Academiei, București, 1982. Studii de istorie economică. Contribuții la caracterizarea dezvoltarii forțelor de producție din România, în perioada dintre cele două războaie mondiale. Editura Academiei, București, 1983, 192 p. Etape și tendințe în studiul viitorului. Memoriile secțiilor științifice ale Academiei. Fascicolul Economie, Sociologie, Cibernetică, Editura Academiei, București, 1985. Școli, curente, economiști. Considerații din perioada interbelică privind dezvoltarea economiei românești. Partea I-a. Revista economică nr.
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
Editura Academiei, București, 1982. Studii de istorie economică. Contribuții la caracterizarea dezvoltarii forțelor de producție din România, în perioada dintre cele două războaie mondiale. Editura Academiei, București, 1983, 192 p. Etape și tendințe în studiul viitorului. Memoriile secțiilor științifice ale Academiei. Fascicolul Economie, Sociologie, Cibernetică, Editura Academiei, București, 1985. Școli, curente, economiști. Considerații din perioada interbelică privind dezvoltarea economiei românești. Partea I-a. Revista economică nr.37/1988. Partea a II-a. Revista economică nr.38/1988. Partea a III-a
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
istorie economică. Contribuții la caracterizarea dezvoltarii forțelor de producție din România, în perioada dintre cele două războaie mondiale. Editura Academiei, București, 1983, 192 p. Etape și tendințe în studiul viitorului. Memoriile secțiilor științifice ale Academiei. Fascicolul Economie, Sociologie, Cibernetică, Editura Academiei, București, 1985. Școli, curente, economiști. Considerații din perioada interbelică privind dezvoltarea economiei românești. Partea I-a. Revista economică nr.37/1988. Partea a II-a. Revista economică nr.38/1988. Partea a III-a. Revista economică nr.39/1988. , în
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
I Pictură, acordat de Uniunea Artiștilor Plastici, București 1966 - Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române 1967 - Ordinul MERITUL CULTURAL cl I 1971 - Premiul acordat de „Yoniuri Shimbun”, Tokio 1972 - Marele premiu al Uniunii Artiștilor Plastici 1980 - Medalia de aur acordată de Academia del Lavoro, Italia 1981 - Premiul internațional „Trionfo '81”, Italia 1981 - „Omagiul lui Piccasso”, premiul jubiliar oferit cu prilejul bicentenarului Caravaggio, Italia 1983 - Premiul „Omagiul lui Raphael” al Academiei Române din Roma 1985 - Premiul Trienalei Internaționale de Pictură, Sofia; ales membru onorific
Ion Alin Gheorghiu () [Corola-website/Science/307222_a_308551]
-
(n. 3 octombrie 1927, Codăești, Vaslui) este un matematician român, politician comunist, membru titular al Academiei Române. Este membru de onoare al Academiei de Stiinte a Moldovei. Fost membru PCR. Studii liceale și universitare (Facultatea de Matematica-Fizica) le-a terminat la Iași. Încă din ultimii ani de studii a fost angajat preparator și apoi asistent la Facultatea de Matematica-Fizica a Universității din Iași
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
New York, în data de 20 noiembrie 1964. În memoria sa, la solicitarea directorului școlii generale din Sâmbăteni, înființate în 1786, în 1 septembrie 2008, școala a fost numită Școala Generală ”Sabin Manuilă” Sâmbăteni. Sabin Manuilă a fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 4 iunie 1937 și membru titular începând cu 3 iunie 1941. Activitatea științifică a lui Sabin Manuilă este impresionantă. Deși a avut contribuții în domeniul medicinei și igienei sociale, Sabin Manuilă este cunoscut mai
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
din București, prodecan (1963-1967), apoi decan al Facultății de Limbi Slave (1967-1972), prodecan al nou createi Facultății de Limbi și Literaturi Străine (1979-1982). Între anii 1995-2004, și-a asumat cu devotament nobila, dar dificila misiune de director general al Editurii Academiei. M. are merite deosebite și în activitatea Asociației Slaviștilor din România, al cărei membru este din 1957. A îndeplinit, pe rând, funcțiile de secretar (1958-1969), membru al Comitetului Asociației, vicepreședinte (1970-1976) și președinte (1990-1998). De asemenea, a fost vicepreședinte al
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
XVI-XX)". Cercetarea originii cuvintelor românești rămâne în centrul preocupărilor lui M. pe parcursul întregii sale activități științifice: din anul 1965 până în 2009, a făcut parte din colectivul de etimologi al "Dicționarului Limbii Române" - DLR, serie nouă, ce continuă vechiul "Dicționar" al Academiei, început în 1906. Operă a mai multor generații de filologi, această impresionantă întreprindere, dusă la bun sfârșit în 2010, i-a avut în ultimul deceniu ca redactori responsabili pe Marius Sala și M. În aceeași direcție de cercetare se înscrie
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
Garcia Marquez și William Shakespeare. Ca recunoaștere a valorii operei sale, Mihnea Gheorghiu a fost ales membru în numeroase instituții de prestigiu din țară și din străinătate, printre acestea numărându-se Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Cineaștilor din România (UCIN), Academia de Istorie din Caracas, Asociația internațională Shakespeare, Academia de Stiinte din New York. Pentru opera să, Mihnea Gheorghiu a fost distins cu mai multe înalte distincții culturale, între care premiul "Ion Luca Caragiale" al Academiei Române, al Uniunii Cineaștilor, premii speciale ale
Mihnea Gheorghiu () [Corola-website/Science/307224_a_308553]
-
valorii operei sale, Mihnea Gheorghiu a fost ales membru în numeroase instituții de prestigiu din țară și din străinătate, printre acestea numărându-se Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Cineaștilor din România (UCIN), Academia de Istorie din Caracas, Asociația internațională Shakespeare, Academia de Stiinte din New York. Pentru opera să, Mihnea Gheorghiu a fost distins cu mai multe înalte distincții culturale, între care premiul "Ion Luca Caragiale" al Academiei Române, al Uniunii Cineaștilor, premii speciale ale festivalurilor de film de la Barcelona, Buenos Aires și Cork
Mihnea Gheorghiu () [Corola-website/Science/307224_a_308553]
-
masă conduse de PCR, creând baza de pornire a lucrărilor de istorie a mișcărilor muncitorești și socialiste. În anul 1948, prof. dr. Petre Constantinescu-Iași a fost ales ca membru titular al Academiei Române. A fost ales de asemenea și membru al Academiei de Științe Sociale și Politice din R.S.R., precum și membru corespondent al Academiei de Științe din R.P. Bulgaria. Ulterior, a deținut funcțiile de președinte al Societății de științe istorice, președinte al Uniunii societăților științifice ale corpului didactic din România, președinte al
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
a mișcărilor muncitorești și socialiste. În anul 1948, prof. dr. Petre Constantinescu-Iași a fost ales ca membru titular al Academiei Române. A fost ales de asemenea și membru al Academiei de Științe Sociale și Politice din R.S.R., precum și membru corespondent al Academiei de Științe din R.P. Bulgaria. Ulterior, a deținut funcțiile de președinte al Societății de științe istorice, președinte al Uniunii societăților științifice ale corpului didactic din România, președinte al Comitetului național al științelor din R.S.R. (1955-1974), președinte al Comisiei Monumentelor Istorice
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
în ambele domenii. În lingvistica matematică a beneficiat la început de sprijinul a doi eminenți academicieni, Alexandru Rosetti, lingvist, cel mai de seamă editor român interbelic și Grigore C. Moisil, matematician de mare suprafață, prin înființarea Comisiei de cibernetică a Academiei, ca și unei comisii de lingvistică matematică la aceiași instituție și prin editarea unei publicații de mare circulație internațională, Cahiers de linguistique theorique et appliquee. La inceputul deceniului al șaptelea al secolului al XX-lea va participa activ la Cercul
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
a lui Miron Nicolescu și Tudor Vianu, a predat simultan atât la Facultatea de matematică, cât și la cea de filologie, lingvistica matematică, începînd cu anul 1961, alături de filologul Emanuel Vasiliu. Paralel este și cercetător la Institutul de matematică al Academiei, până la desființarea acestuia în 1975, Pe timpul comunismului va publica parte din cărțile sale în serial în "Viața studențească", săptămânal care apărea sub egida Uniunii Tineretului Comunist, mai puțin vizată de cenzură și era calea prin care comentariile sale asupra științei
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
valoarea și noutatea soluțiilor lor, astfel că mulți dintre ei au debutat pe când erau studenți. Pe parcursul vieții sale a fost membru în conducerea a numeroase reviste de specialitate din străinătate din domeniul matematicii, informaticii, lingvisticii matematice, teoriei literaturii, ș.a. La academie a fost membru în Comitetul editorial al "Procedings of the Romanian Academy:A", în colectivul editorial al Editurii Academiei Române și în Consiliul editorial al revistei Academica. A fost profesor invitat la universități de prestigiu pentru a ține cursuri sau numai
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
conflagrații mondiale. A fost căsătorit cu profesoara universitară de la Facultatea de Litere Paula Diaconescu. A fost membru al elitistului și influentului Club de la Roma și a participat la lucrările Federației Mondiale pentru Studiul Viitorului. Înainte de 1989 a primit doar premiile Academiei pentru cărțile sale, iar după acea dată, a primit mai multe premii, a fost declarat cetățean de onoare (preponderent acestea evenimente au venit din Moldova) și a fost încununat cu titlul de Doctor Honoris Causa la unele universități autohtone (vezi
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
lucrări de alimentare cu apă și de canalizare a diferite orașe, ca Pitești, Tulcea, Turnu-Măgurele, Brăila, etc. A condus lucrările de captare de la Ulmi, pentru București, și a executat proiectul general de canalizare a capitalei. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935 și membru titular începând cu 20 decembrie 1936. În 1945 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Dionisie Germani () [Corola-website/Science/307220_a_308549]
-
1957 un curs de calcul numeric. În 1960 obține gradul de conferențiar, iar din 1966 deține titlul de profesor la Catedra de Analiză matematică și Analiză funcțională. A fost șef de sector la teoria distribuțiilor în cadrul Institutului de Matematică al Academiei, iar din 1966 prodecan la Facultatea de Matematică-Mecanică. În 1974 a devenit membru corespondent al Academiei Române, iar în 1990 membru titular. În prezent este președintele Secției de Științe Matematice a Academiei Române. S-a ocupat de analiza funcțională și anume de
Romulus Cristescu () [Corola-website/Science/307212_a_308541]
-
a fost arestat. Unul din cei 11 fii ai săi a fost Petru Culianu, care de asemenea a avut o bogată activitate matematică. Neculai (Nicolae) Culianu și-a început studiile în Iași, ca elev la școala "Trei Ierarhi", apoi la Academia Mihăileană. În 1855 a fost trimis ca bursier al statului român, odată cu colegul său Gheorghe Mîrzescu, pentru echivalarea studiilor liceale și pentru studii universitare la Paris. Recunoscut ca absolvent al liceului "Saint Louis", reputat pentru clasele sale de matematici speciale
Neculai Culianu () [Corola-website/Science/307213_a_308542]
-
recomandându-l pentru numirea lui ca membru al Consiliului Heraldic al Franței, al Convenției Internaționale de Heraldică din Londra, al Societății Elvețiene de Heraldică, al asociațiilor Adler din Viena, Herold din Berlin, Sanct Michel din Bamberg, ca membru corespondent al Academiei Heraldice din Madrid etc. Gheorghe Bezviconi mărturisea că "„Pavel Gore a fost primul, dar și ultimul cavaler al Basarabiei. Prin studierea trecutului a ajuns la o concepție medievală și înălțătoare a ideii cavalerismului, a neamului și a blazonului. Astfel, el
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
publicate pe care scriitorii făcuseră corecturi în vederea unor retipăriri ulterioare. Este o ilustrare a grijii pe care o purtau pentru păstrarea valorilor culturale ale țării, persoane ca Constantin I. Parhon, la acea dată șef al statului, sau Traian Săvulescu, președintele Academiei Republicii Socialiste Române; nici unul nici altul nu au făcut măcar o încercare, cât de timidă, pentru ca acest patrimoniu național să fie păstrat la Academie sau la o bibliotecă în loc să se descompună la un loc cu deșeurile menajere.
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
țării, persoane ca Constantin I. Parhon, la acea dată șef al statului, sau Traian Săvulescu, președintele Academiei Republicii Socialiste Române; nici unul nici altul nu au făcut măcar o încercare, cât de timidă, pentru ca acest patrimoniu național să fie păstrat la Academie sau la o bibliotecă în loc să se descompună la un loc cu deșeurile menajere.
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
spitalul Colțea și funcția de profesor la facultatea de medicină, unde desfășoară o activitate complexă, dezvoltând o școală la care s-au format șapte profesori universitari, printre care Theodor Burghele, Gheorghe Olănescu, Ioan Juvara, Dan Setlacec. a fost membru al Academiei Franceze de Chirurgie și al multor altor societăți științifice internaționale.
Nicolae Hortolomei () [Corola-website/Science/307233_a_308562]
-
(n. 15 februarie 1896, București - d. 15 octombrie 1967, București) a fost un medic virolog, directorul Institutului de Inframicrobiologie din București. Membru al Academiei de Științe Medicale din România, al Academiei de Științe din Moscova, al Societății Franceze de Hematologie, al Societății Franceze de Chimioterapie și Serologie, membru titular al Academiei Române (1948), președinte al Secției de Științe Medicale a Academiei Române (1948-1966). Principalele sale cercetări
Ștefan S. Nicolau () [Corola-website/Science/307245_a_308574]