31,059 matches
-
final totul se acoperă cu o folie EVA și peste aceasta o folie tedlar. Pasul următor constă în laminarea panoului în vacuum la 150 °C. În urma laminării din folia EVA plastifiată, prin polimerizare, se va obține un strat de material plastic ce nu se va mai topi și în care celulele solare sunt bine incastrate și lipite strâns de geam și folia de tedlar. După procesul de laminare, marginile se vor debavura și se va fixa priza de conectare în care
Panou solar () [Corola-website/Science/307516_a_308845]
-
pentru că urma la ortodocși,în 29 iunie,sărbătoarea de Sfanțul Petru și Pavel. Elev la școala generală din Chișoda este descoperit de profesoară de muzică Ecaterina Catona cu ureche muzicală foarte bună și îndrumat spre Liceul de muzică și arte plastice din Timișoara, pe care îl va absolvi în 1966 la clasa de instrumente de percuție . După absolvirea liceului devine student la Conservatorul de muzică Gh. Dima din Cluj și component al ansamblului Mărțișorul al Casei studenților din Cluj că solist
Petrică Moise () [Corola-website/Science/307623_a_308952]
-
s-a născut la 17 septembrie l954 în loc. Dorohoi, jud. Botoșani. Poet, eseist, artist plastic și publicist. A semnat sporadic în periodice și cu pseudonimul Ion Linescu. Urmează școala primară,gimnaziul și liceul teoretic nr.2 (1969-1973) în Dorohoi; Facultatea de Istorie - Filosofie a Universității “Al. I. Cuza” din Iași, secția filosofie (promoția 1979). A
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
și conduce revista « MENTOR XXI » și revista de cultură« INTERTEXT » , care apar la Botoșani din decembrie 1998. Membru fondator al Fundației Naționale pentru Literatură și Artă “Mihai Eminescu” Botoșani, membru fondator al Societății Culturale “EXPO-ART” Botoșani și al Cenaclului Artelor Plastice “Artur Verona” Dorohoi, membru fondator al cenaclului și grupării literare dorohoiene Septentrion. A inițiat înființarea Asociației Scriitorilor Botoșăneni ( 2001). Colaborează cu versuri, grafică, articole, eseuri și cronici la revistele: Amfiteatru, Caiete botoșănene, Cronica, Tribuna, Convorbiri literare, Contemporanul - ideea europeană, Timpul
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
literare bucureștene „Amfiteatru” și „Săgetătorul” (1971-1973),apoi conduce cenaclurile dorohoiene „Ion Păun Pincio” (1975-1985) și „Septentrion” (1985-1987). În anul 1999 a primit titlul de Cetățean de onoare al municipiului Dorohoi. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști (1990), al Uniunii Artiștilor Plastici (1994), al Uniunii Scriitorilor din România (1995) și al Asociației Scriitorilor Botoșăneni (2001). Concomitent cu activitatea literară și cu cea jurnalistică susține și creează o bogată operă plastică (sculptură, linogravură, acuarelă, ceramică-sticlă și pictură) expusă în 10 expoziții personale atât
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
municipiului Dorohoi. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști (1990), al Uniunii Artiștilor Plastici (1994), al Uniunii Scriitorilor din România (1995) și al Asociației Scriitorilor Botoșăneni (2001). Concomitent cu activitatea literară și cu cea jurnalistică susține și creează o bogată operă plastică (sculptură, linogravură, acuarelă, ceramică-sticlă și pictură) expusă în 10 expoziții personale atât în țară cât și în străinătate în perioada 1976-2001. Participă la tabere naționale de creație ale UAP la Dorohoi (1986 și 1994) și Ipotești (1998). Are lucrări de
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
sfârșitul anului 1987, în cadrul primei listări la bursă a unei companii naționalizate din Austria, compania ÖMV a fost privatizată în proporție de 15 %. În 1989, OMV a achiziționat o cotă de 25 % din grupul de firme Borealis, producător de materiale plastice. Prima benzinărie ÖMV a început să funcționeze în 264 iunie 1990 în Wien-Auhof. La sfârșitul anului 1994 International Petroleum Investment Company (IPIC) din Abu Dhabi a achiziționat 19,6% din acțiunile grupului. În 1995, denumirea grupului a fost schimbată din „ÖMV
OMV () [Corola-website/Science/307653_a_308982]
-
pictor realist român. Datorită influențelor pe care le-a avut din copilărie din partea lui Ion Nădejde, Sofia Nădejde (sora sa) și a lui Nicolae Beldiceanu care au înființat revista Contemporanul, principiile care l-au călăuzit în viață precum și întreaga carieră plastică a lui au fost tributare ideilor socialiste, fapt pentru care a fost și un fervent activist politic de stânga. Ca urmare, a înființat în anul 1919 împreună cu Constantin Ion Parhon și cu Paul Bujor Partidul Muncitor, care a avut o
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a avut patru mari tematici cu care a făcut epocă în pictura românească. Acestea au fost: tematica "proletariatului", tematica "țărănească", tematica "evreiască" și tematica "țigănească". La toate acestea se mai adaugă tematica "militară", Octav Băncilă fiind unul dintre primii artiști plastici români care au criticat prin opera lor, starea materială precară a armatei române la sfârșitul secolului al XIX-lea. În întreaga sa viață, Băncilă a rămas critic la toate evoluțiile politice și sociale din România. A susținut acțiunile muncitorești din
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
tematica socială din viața țărănimii din România a fost începută de către Ștefan Luchian în anul 1905 când a realizat celebrul tablou "". Octav Băncilă a avut meritul de a fi pictorul care a ilustrat Răscoala țărănească din 1907. Relativ, puținele reprezentări plastice înfăptuite în imediata apropiere a anului 1907, au dus iremediabil la schimbarea iconografiei țăranului existentă până atunci. Ca urmare, au existat artiști ca Ștefan Luchian, Abgar Baltazar, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato, Ștefan Dimitrescu, Ary Murnu și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și greutățile ei. Astfel, în anul 1898, Băncilă a pictat celebrul tablou intitulat "Recrutul", care a fost începutul criticii sale împotriva modului în care era organizată și condusă armata română. În plus față de tematicile care l-au consacrat în arta plastică românească, Octav Băncilă a creat numeroase portrete, naturi statice, tablouri cu flori și peisaje, toate aceste făcând deliciul caselor de licitații contemporane. Octav Băncilă s-a născut în data de 27 ianuarie 1872 în apropierea orașului Botoșani în comuna Corni
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
explicație în acest sens a fost faptul că portretele realizate între cele două evenimente expoziționale, au putut fi catalogate ca și concesive în modul de realizare. C. Săteanu, un fervent susținător al artelor, consemna în presa vremii că pentru artele plastice lumea manifesta mai puțin interes comparativ cu celelalte arte. El a mai susținut că Băncilă a trebuit să facă față concurenței și ca urmare, a organizat o tombolă a biletelor de intrare pentru câștigarea a două dintre tablourile expuse. De la
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
tematica socială din viața țărănimii din România a fost începută de către Ștefan Luchian în anul 1905 când a realizat celebrul tablou "". Octav Băncilă a avut meritul de a fi pictorul care a ilustrat Răscoala țărănească din 1907. Relativ, puținele reprezentări plastice înfăptuite în imediata apropiere a anului 1907, au dus iremediabil la schimbarea iconografiei țăranului existentă până atunci. Ca urmare, au existat artiști ca Ștefan Luchian, Abgar Baltazar, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato, Ștefan Dimitrescu, Ary Murnu și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
că o avea și Ștefan Dimitrescu mai târziu. La vărsta de patruzeci și patru de ani, profesor la catedra de pictură de la Iași, Băncilă era însuflețit de idei novatoare. El dorea să schimbe atmosfera de lâncezeală provincială din viața artelor plastice ieșene. Dacă în literatură exista o boemă vie datorată lui Calistrat Hogaș, Mihail Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu sau George Topârceanu, atmosfera plasticii era inundată de banalitate și mediocritate. O dată cu intrarea României în război în vara lui 1916, Octav Băncilă a fost
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Cămăruț, Petre Hârtopeanu și Costache Agafiței. De remarcat este faptul că Octav Băncilă după ce elevii săi absolveau cursurile Școlii de belle arte din Iași, își invita foștii elevi să lucreze în atelierul său. În plus el scria articole de cronică plastică în ziarul Opinia despre lucrările lor artistice. După ieșirea la pensie a lui Octav Băncilă, catedra de pictură a fost preluată de către Ștefan Dimitrescu și mai apoi de Nicolae Tonitza. Foștii elevi ai lui Băncilă organizau periodic expozițiile intitulate "Saloanele
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Băncilă. "Fierar odihnind" a fost, de fapt, o operă singuratică în portretistica romantică pe care Zaicu a practicat-o influențat de stilul bănățeanului Nicolae Popescu. "Muncitorul" a fost expus în iarna 1949 - 1950 la Moscova cu ocazia Expoziției de arte plastice a Republicii Populare Române. Calitățile de colorist și desenator ale lui Băncilă transpar cu evidență în această lucrare. Amănuntele înfățișării personajului duc la o exprimare a realității vieții, a ideilor fundamentale și a atitudinii caracteristice care definește proletariatul acelor timpuri
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
făcut ca tablourile lui Băncilă să rămână posterității ca documente vii ale condițiilor în care și-a dus traiul țărănimea din România. Zugrăvirea vieții țărănimii românești într-un realism critic cum nu a mai fost redat până atunci în artele plastice, a avut un punct culminant la expozițiile pe care artistul le-a deschis la București în anul 1914 și 1915. Pe lângă apogeul creației atins cu Ciclul de lucrări 1907, Octav Băncilă a creat capodopere ca "" și "". Tonalitățile cromatice din "Pribeagul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Buzele le are strânse, fapt care sugerează zgârcenia la vorbă și lipsa bunei dispoziții. Tehnica lucrării este aspră cu linii dinamice, cu porțiuni diferit luminate cromatic, predominanța fiind întunecată, posomorâtă. Lucrarea "Semanatorul" se constituie a fi o cotitură în arta plastică a lui Octav Băncilă. Prin realismul critic deosebit redat în această compoziție, artistul a adus o înnoire în formă și conținut. Linia, culoarea și desenul folosit au dus la conturarea unei expresii puternice, care nu s-a mai făcut până
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a fost publicat în Revista "Arta și Arheologia" din anul 1930 împreună cu un text semnat de C. Săteanu și alte imagini după picturile lui Octav Băncilă. Naturile moarte, florile și nudurile au fost realizate de către Octav Băncilă într-un mod plastic inegal, asemenea perioadelor sale de creație și influențe. Tematica nudurilor este foarte puțin prezentă în opera artistului, acesta fiind preocupat mai mult de robustețea și sănătatea trupului femeiesc. De aceea modelele pe care le-a ales au fost de obicei
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
din această pisanie s-ar deduce că turnul a fost construit în perioada 1819-1833, se pare că el este mai vechi, după cum o dovedește boltirea intrării. Turnul-clopotniță este încorporat în ziduri și are o serie de elemente de o frumusețe plastică aparte. Nivelul inferior este masiv, fiind străpuns de gangul intrării, deasupra sa înălțându-se camera clopotelor, ale cărei fațade sunt decorate cu coloane ionice angajate. De asemenea, cupola de tablă de forma unui bulb alungit accentuează caracterul zvelt al turnului
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
este special pentru playerele audio și nu necesită decodare video sau BD-J. Din cauza faptului că la discul Blu-ray obișnuit stratul de înregistrare se află aproape de suprafața discului, primele discuri erau sensibile la zgârieturi și trebuiau să fie ținute în carcase plastice de protecție. Discurile Blu-ray folosesc acum pe suprafața pe care este înscrisă informația un strat de material protector. Metodele de fabricare ale firmelor Sony și Panasonic includ tehnologii brevetate de protejare numite ""hard-coating"" (îmbrăcăminte dură). Discurile reinscripționabile de la Sony sunt
Blu-ray () [Corola-website/Science/306651_a_307980]
-
s-au înființat mai multe echipe de arhitecți,din care au făcut parte Yaacov Yaar, Yona Fitelson, Saadya Mendel și Eliezer Frenkel. A fost reconstruită zona Yaffei vechi, fostul cartier creștin , acolo fiind create ateliere și galerii ale unor artiști plastici. De asemenea s-a refăcut parțial și zona de lângă Piața Turnului cu Ceas) (Piața Ceasului). Ambele părți menționate ale Yaffei au devenit o zonă turistică foarte frecventată. Un punct de atracție deosebit în zona arabă a Jaffei continuă să fie
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
Evreiești - focarul activității sioniste din Palestina în timpul dominației otomane. De asemenea pe această stradă s-a aflat primul sediu al Gimnaziului ebraic . Mai multe case din această stradă servesc Institutul Avni, una din cele mai importante școli superioare de arte plastice. În apropiere se afla fosta gară Yaffa , aflată în prezent în renovare și care este destinată a deveni centrul unui noi zone de comerț și agrement. Autoritățile britanice au construit pe o parte din stradă o cale ferată pentru transportul
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
alături de care a participat la luptele de pe frontul de apus, contribuind la eliberarea Cehoslovaciei și Austriei. A fost rănit în lupte și decorat. După ce s-a întors de pe front, Andrei Ostap a vrut să se înscrie la Institutul de Arte Plastice din București, dar cum examenul de admitere se susținuse deja, a fost nevoit să se înscrie la "Academia de Arte Plastice Guguianu", care era o școală particulară, unde i-a avut ca profesori pe Camil Ressu la desen și pe
Andrei Ostap () [Corola-website/Science/306741_a_308070]
-
și decorat. După ce s-a întors de pe front, Andrei Ostap a vrut să se înscrie la Institutul de Arte Plastice din București, dar cum examenul de admitere se susținuse deja, a fost nevoit să se înscrie la "Academia de Arte Plastice Guguianu", care era o școală particulară, unde i-a avut ca profesori pe Camil Ressu la desen și pe Corneliu Medrea la modelaj. După primul an de studii, a devenit audient și la Institutul de Stat. Ca student, locuia într-
Andrei Ostap () [Corola-website/Science/306741_a_308070]