30,085 matches
-
creștere de presiune care va acționa asupra pistonului de lucru cauzând deplasarea acestuia. La răcirea gazului presiunea scade, deci va fi nevoie de mai puțin lucru mecanic pentru comprimarea lui la deplasarea pistonului în sens invers, rezultând un excedent energie mecanică. Multe motoare Stirling performante sunt presurizate, adică presiunea medie din interior este mai mare decât cea atmosferică. Astfel masa fluidului de lucru este mai mare, ca urmare cantitatea de energie calorică vehiculată, deci și puterea motorului va fi mai mare
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
invers. În concluzie, motorul Stirling utilizează diferența de temperatură dintre cele două zone, cea caldă și cea rece, pentru a crea un ciclu de dilatare-contractare a unui gaz de masă dată în interiorul unei mașini pentru conversia energiei termice în lucru mecanic. Cu cât este mai mare diferența între temperaturile celor două zone, cu atât mai mare este randamentul ciclului său. Mici motoare experimentale au fost construite pentru a funcționa la diferențe de temperatură mici, de până la 7 °C care apare de
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
fiind avantajat față de o realizare a unui ciclu apropiat celui teoretic. Gazul de lucru este supus unui ciclu de dilatări și comprimări compus din două transformări izoterme și două transformări izocore. Se utilizează următoarele prescurtări: formula 1 = Cantitate de căldură , lucru mecanic în J formula 2 = Masa gazului în mol formula 3 = Capacitatea calorică molară la v=const. in J/mol formula 4 = Constanta universală a gazului în J mol K formula 5 = Temperatura superioară și inferioară în K formula 6 = Volumul în punctul mort superior în
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
2-3 pe grafic este o răcire izocoră în cursul căreia prin cedare de căldură către regenerator gazul este adus în starea inițială. Căldura cedată se determină cu formula: Timp 3 3-4 pe grafic este o comprimare izotermă în cadrul căreia lucrul mecanic necesar modificării volumului L este egal cu căldura cedată. Q Timp 4 4-1 pe grafic este o incălzire izocoră în cursul căreia căldura absorbită în timpul 2 de către regenerator este cedată gazului, valoarea acesteia fiind: Lucrul mecanic util este reprezentat în
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
izotermă în cadrul căreia lucrul mecanic necesar modificării volumului L este egal cu căldura cedată. Q Timp 4 4-1 pe grafic este o incălzire izocoră în cursul căreia căldura absorbită în timpul 2 de către regenerator este cedată gazului, valoarea acesteia fiind: Lucrul mecanic util este reprezentat în diagrama p-V de mai sus de suprafața închisă de curba ciclului, pe când în diagrama T-s (entropie-temperatură) ca rezultat al diferenței dintre energia calorică absorbită și cea cedată. Lucrul mecanic util este reprezentat și în
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
gazului, valoarea acesteia fiind: Lucrul mecanic util este reprezentat în diagrama p-V de mai sus de suprafața închisă de curba ciclului, pe când în diagrama T-s (entropie-temperatură) ca rezultat al diferenței dintre energia calorică absorbită și cea cedată. Lucrul mecanic util este reprezentat și în bilanțul energetic din schița alăturată: Utilizând formulele de mai sus pentru Q și Q rezultă: formula 14; având formula 15 Se obține formula pentru lucrul mecanic: Punctul slab al motoarelor Stirling îl reprezintă randamentul. În principiu motoarele
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
rezultat al diferenței dintre energia calorică absorbită și cea cedată. Lucrul mecanic util este reprezentat și în bilanțul energetic din schița alăturată: Utilizând formulele de mai sus pentru Q și Q rezultă: formula 14; având formula 15 Se obține formula pentru lucrul mecanic: Punctul slab al motoarelor Stirling îl reprezintă randamentul. În principiu motoarele Stirling nu pot atinge un randament Carnot înalt, deoarece temperatura de lucru maximă este limitată de temperatura sursei calde. În practică gazul de lucru nu poate fi încălzit peste
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
Un motor de tip Beta Stirling are un singur cilindru în care sunt așezate un piston de lucru și unul de refulare montate pe același ax. Pistonul de refulare nu este montat etanș și nu servește la extragerea de lucru mecanic din gazul ce se dilată având doar rolul de a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece. Când gazul de lucru este împins către capătul cald al cilindrului, se dilată și împinge pistonul de lucru
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
enumeră și cele cu piston lichid și cele cu diafragmă. O variantă de motor Stirling este pompa de apă cu piston lichid utilizând ciclul Stirling. Forma cea mai simplă include gazul de lucru, un lichid și două supape unidirecționale. Lucrul mecanic dezvoltat în acest caz este utilizat pentru pomparea lichidului. Teoretic orice diferență de temperatură va pune în funcțiune un motor Stirling. Sursa de căldură poate fi atât energia degajată prin ardere de un combustibil, ceea ce îndreptățește utilizarea termenului de motor
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
răcirea componentelor de calculator bazat pe principiul motorului Stirling. Acesta folosește chiar căldura produsă de componenta electronică și nu consumă energie electrică. Prin cogenerare, dintr-o sursă de energie preexistentă, de obicei un proces industrial, cu ajutorul unei instalații, pe lângă puterea mecanică sau electrică livrată, se asigură căldură necesară încălzirii. În mod normal sursa de căldură primară constituie intrarea pentru încălzitorul motorului Stirling și ca atare va avea o temperatură mai mare decât sursa de căldură pentru aplicația de încălzire constituită din
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
mașini Stirling și în acest caz căldura trece dinspre zona de destindere spre zona de compresie, totuși spre deosebire de motorul Stirling zona de destindere se află la o temperatură mai scăzută decât cea de compresie, astfel că în loc să se producă lucru mecanic, este necesară furnizarea lui de către sistem pentru a satisface cerințele celei de-a doua legi a termodinamicii. Zona de destindere a pompei de căldură este cuplată termic la o sursă de căldură, care adeseori este mediul înconjurător. Partea de compresie
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
Atunci când închideți „ușa“ unității de dischetă, o clemă în formă de con apucă și centrează discul prin gaura din centru. Multe discuri sunt prevăzute cu inele de întărire a butucului - inele subțiri, din plastic, ce ajută discul să reziste forțelor mecanice ale mecanismului de apucare. De obicei, discurileHDnu au asemenea întărituri, deoarece, din cauza dificultății de a le plasa precis pe disc, ele pot cauza probleme de aliniere. În partea dreaptă, chiar sub centrul orificiului central, este un orificiu mai mic, numit
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, deși generarea mecanică a unei serii de sunete a fost posibilă încă din antichitate. Înregistrarea sonoră reprezintă modalitatea de a procesa un semnal sonor astfel încât să se pemită păstrarea acestuia pentru a fi redat la un moment ulterior. Începând cu prima înregistrare a
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]
-
înălțată o gigantică statuie a lui Memnon, care scotea sunete asemănătoare unei harfe în fiecare zi. Secretul acestui mecanism a fost pierdut în anul 27 d. Hr., când statuia a fost distrusă de un cutremur. Mai târziu au apărut orologiile mecanice (în Flandra secolului al XIV-lea) flașnetele (în secolul al XV-lea), ceasurile muzicale (în 1598), pianele cu manivelă (în 1805) și cutiile muzicale (în 1815). În 1860, Herr Faber din Viena a construit un cap vorbitor, care putea reproduce
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]
-
de formă ovală, își putea modifica dimensiunile după nevoie. Când „vorbea franțuzește”, păpușa avea un tub atașat de nasul său. Toate aceste mecanisme erau controlate cu repeziciune prin intermediul unor clape, însă rezultatele obținute erau mediocre. Din 1876 au apărut pianele mecanice, care puteau reproduce o piesă muzicală de lungime variabilă, înscrisă pe un cilindru de hârtie cu perforații. Tehnologia înregistrării pe loc a unei melodii în cazul pianului mecanic a fost dezvoltată abia în 1904. Mecanismele descrise mai sus puteau reda
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]
-
între sfârșitul lui 1881 și începutul lui 1882 este bogată în experimente. Tainter încearcă diverse metode de redare a sunetului, precum și diverse compoziții ale suportului pe care se făcea înregistrarea. După o scurtă vacanță, în august 1882 construiește un dispozitiv mecanic care îi va permite să obțină o viteză constantă de rotație a discului. Până în 1885 va încerca diverse metode de înregistrare și reproducere a sunetelor, căutând în principal să reducă uzura și zgomotele parazite. În primăvara lui 1885 Tainter construiește
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]
-
expresia presiunii și a energiei, ele fiind consecințe ale formei particulare a funcției de distribuție. Pentru nivele de energie ridicate, unitatea poate fi neglijată în comparație cu formula 81 și numărul moleculelor cu energii cuprinse într-un domeniu este identic cu cel din mecanica statistică clasică. Pentru stări de energie mai coborâte, prezența termenului -1 la numitorul funcției de distribuție mărește numărul de molecule din gazul Bose pentru același domeniu energetic față de cazul clasic. Cel mai important efect al statisticii Bose-Einstein în cazul gazului
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
Un robot este un operator mecanic sau virtual, artificial. ul este un sistem compus din mai multe elemente: mecanică, senzori și actuatori precum și un mecanism de direcționare. Mecanică stabilește înfățișarea robotului și mișcările posibile pe timp de funcționare. Senzorii și actorii sunt întrebuințați la interacția cu
Robot () [Corola-website/Science/309612_a_310941]
-
Un robot este un operator mecanic sau virtual, artificial. ul este un sistem compus din mai multe elemente: mecanică, senzori și actuatori precum și un mecanism de direcționare. Mecanică stabilește înfățișarea robotului și mișcările posibile pe timp de funcționare. Senzorii și actorii sunt întrebuințați la interacția cu mediul sistemului. Mecanismul de direcționare are grijă că robotul să-și îndeplinească obiectivul cu succes, evaluând de exemplu informațiile senzorilor. Acest mecanism
Robot () [Corola-website/Science/309612_a_310941]
-
porumbel cavernos din lemn era umplut cu aer sub presiune. Acesta avea un ventil care permitea deschiderea și închiderea printr-o contragreutate. Au urmat multe modele dealungul secolelor. Unele înlesneau muncă iar altele deserveau la amuzamentul oamenilor. Cu descoperirea ceasului mecanic din secolul XIV s-a deschis calea unor posibilități noi și complexe. Nu mult după aceea au apărut primele mașini, care semănau îndepărtat cu roboții de azi. Posibil era însă numai că mișcările să urmeze una după alta, fără să
Robot () [Corola-website/Science/309612_a_310941]
-
instituții străine. Cauchy a lăsat posterității un număr enorm de lucrări matematice care au fost publicate din 1882 pâna în 1974 în "Opere complete". Este vorba de 27 volume ce cuprind circa 800 de articole din domeniile: algebră, analiză matematică, mecanică și teoria probabilităților. Cauchy dă o fundamentare nouă analizei matematice. Definește riguros infinitul mic prin trecere la limită. A dat definiția continuității funcției și a studiat funcțiile cu variabile complexe. Contribuțiile lui Cauchy în domeniul analizei matematice au fost atât
Augustin Louis Cauchy () [Corola-website/Science/309624_a_310953]
-
și traduceri în Franceză, Germană, Italiană, Portugheză și Spaniolă. "Trigun" a fost animat de Madhouse, difuzat pe TV Tokyo, produs de "Victor Company din Japonia" (JVC) în 1998, director Satoshi Nishimura, scenarist Yosuke Kuroda, design personaj de Takahiro Yoshimatsu, design mecanic de Noriyuki Jinguji și muzica de Tsuneo Imahori. Este licențiată în Statele Unite către Pioneer USA (acum Geneon). Nightow a declarat că datorită finalității sfârșitului anime-ului, este improbabil ca o continuare să fie făcută. În 2003, "Trigun" a început să
Trigun () [Corola-website/Science/309639_a_310968]
-
cubului, produse pe scară largă, printre cele mai răspândite fiind: puzzle-urile cubice 2×2×2 până la 11x11x11 (11 straturi). Pe lângă acestea, el a inspirat o întreagă categorie de jocuri similare care au devenit cunoscute sub denumirea de "puzzle-uri mecanice". Dintre acestea fac parte cuburile de diferite dimensiuni menționate mai sus, precum și alte forme geometrice, cum ar fi: tetraedrul, piramida (Pyraminx), octaedrul, dodecaedrul sau icosaedrul. În martie 1970, Larry Nichols a inventat un joc 2×2×2 numit „Puzzle with
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
produce un lucru mecanic net asupra exteriorului ca urmare a unui proces ciclic în care schimbă căldură cu un singur rezervor. Conținutul intuitiv este că nu se poate transforma direct o formă „degradată” de energie - căldura - într-una „dirijată” - lucrul mecanic. Un „rezervor” - subînțeles „de căldură la temperatura "T"” - este un sistem mult mai mare decât cel considerat, în contact termic cu acesta și aflat el insuși în echilibru termic la temperatura T. Sistemul studiat este în echilibru termic cu rezervorul
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
demonul scade cu timpul iar între cele două încăperi apare o diferență de presiune. Dacă îngăduim partiției să devină mobilă ca parte a unui piston, ea se va deplasa din cauza diferenței de presiune și va putea astfel „face un lucru mecanic asupra exteriorului” (ridică o mică greutate, comprimă un arc etc.). Mișcarea se oprește - dacă o presupunem indefinit lentă - în momentul în care presiunile în cele două compartimente se egalizează. După aceasta, peretele este îndepărtat și repus în poziția inițială. Lucrul
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]