30,776 matches
-
un teren pentru a construi o mare sinagogă. Împăratul și-a dat acordul punând la dispoziția comunității evreiești o parcelă de teren în centrul orașului, lângă parc. Construcția templului a trenat mai mulți ani ca urmare a neînțelegerilor dintre evreii ortodocși și cei moderniști cu privire la proiectul acestuia. Dacă ortodocșii doreau ca templul să fie construit în stilul tradițional al sinagogilor, moderniștii voiau un templu asemănător cu cel din Cernăuți, cu o cupolă rotundă deasupra. În final s-a ajuns la un
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
naștere a împăratului Franz Joseph I, prima slujbă fiind celebrată de către noul șef-rabin al orașului, Yitzhak Kunstadt. a fost construit în stil maur, fiind o clădire masivă cu două turnuri înalte acoperite cu cupole care conferă clădirii aspectul unei catedrale ortodoxe. Intrarea principală se face pe sub una dintre cele trei arcade care se sprijină pe patru coloane masive. Ferestrele templului sunt circulare, terminate în arcade. Interiorul templului prezintă decorațiuni realizate într-un amestec de stiluri: Renaștere, baroc, maur. Orașul Rădăuți a
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
și este acoperită cu șindrilă. Intemperiile naturii au degradat-o și, în mai multe rânduri, s-au făcut reparații. Între anii 1968-1973 s-a făcut reparația capitală prin Direcția Monumentelor din Cluj-Napoca, prin ajutoare primite de la Departamentul Cultelor, Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopia Clujului și contribuția benevolă a credincioșilor. Ultima reparație generală s-a făcut în anul 1997 cu fonduri proprii și s-a continuat până în anul 1999, s-au făcut scările și drumul de acces până la biserică sub coordonarea directă
Biserica de lemn din Sălcuța () [Corola-website/Science/316592_a_317921]
-
Sfanțul mare mucenic Ioan cel Nou (cunoscut și ca Ioan cel Nou de la Suceava este un sfânt român din secolul al XIV-lea. Este pomenit de Biserică Ortodoxă Română la 2 iunie, precum și la 24 iunie (comemorarea aducerii moaștelor sale la Suceava). S-a născut în jurul anului 1300, din părinți creștini și care i-au transmis această dragoste și lui. În viața sa, a împlinit porunca iubirii aproapelui
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
parte din Polonia (cu orașul Jolkiew) erau încorporate în Imperiul Austriac (sau habsburgic). O nouă strămutare a lor a avut loc în cursul primului război mondial, când, spre a fi ocrotite, au fost duse la Viena și adăpostite în capelă ortodoxă română din același oraș. Revenirea Bucovinei și a Basarabiei la țara-mamă, în 1918, a făcut ca Sfanțul Ioan să devină iarăși ceea ce a fost veacuri de-a rândul, adică "ocrotitorul a toată țara Moldovei". Patimile Sfanțului Ioan cel Nou au
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
Biserica „Sfântul Nicolae” din Suceava este o biserică ortodoxă construită în anul 1611 în municipiul Suceava. Ea se află situată în centrul orașului, pe Strada Mihai Viteazu nr. 2, în apropiere de Colegiul Național „Ștefan cel Mare” și de Hotelul Continental (fost Arcașul), construit pe locul cimitirului bisericii. Lăcașul
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Ițcani este o biserică ortodoxă construită între anii 1933-1938 de către credincioșii ortodocși români din satul Ițcani-Gară (astăzi cartier al municipiului Suceava). Ea se află situată pe Strada Gării nr. 17, în apropiere de Gara Suceava Nord și de Parcul Gării Ițcani. Până la primul război mondial
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Ițcani este o biserică ortodoxă construită între anii 1933-1938 de către credincioșii ortodocși români din satul Ițcani-Gară (astăzi cartier al municipiului Suceava). Ea se află situată pe Strada Gării nr. 17, în apropiere de Gara Suceava Nord și de Parcul Gării Ițcani. Până la primul război mondial, în satul Ițcani (localitate de frontieră între
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
frontieră între Imperiul Austro-Ungar și Regatul României, formată în jurul Gării Ițcani) nu existau locuitori de etnie română, populația fiind formată din germani, poloni și evrei. În sat existau o biserică romano-catolică, o biserică luterană și o sinagogă, dar nici o biserică ortodoxă. După Unirea Bucovinei cu România, unii locuitori de etnie neromână s-au repatriat în țările lor, stabilindu-se aici români din satele din apropiere pentru a lucra la Gara și Depoul de locomotive din Ițcani. Denumirea localității a fost schimbată
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). Deoarece cea mai apropiată biserică ortodoxă era la o distanță de câțiva kilometri (Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani), între anii 1933-1938, la inițiativa preotului Mihail Sârbu și a directorului școlii din Ițcani-Gară, Mihail Șeltes (Scheltys), și pe cheltuiala credincioșilor din satul Aron Pumnul și a
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Suceava, cunoscută și sub denumirile de , Biserica Beizadelelor sau Biserica Domnițelor, este o biserică ortodoxă construită în anul 1643 în municipiul Suceava. Ea se află situată pe Strada Ștefăniță Vodă nr. 3, în centrul orașului, în apropiere de Curtea Domnească. Are hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", sărbătorit în fiecare an, în ziua de 24 iunie
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
Biserica „Învierea Domnului” din Suceava, cunoscută și sub denumirile de Biserica Văscresenia sau Biserica Elena Doamna, este o biserică ortodoxă construită în anul 1551 în municipiul Suceava. Ea se află situată în centrul orașului, pe Bulevardul Ana Ipătescu nr. 14. Biserica „Învierea Domnului” din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
construit o biserică proprie în anii 1836-1837, Biserica Învierea Domnului trecând în folosința comunității greco-catolice rutene din orașul Suceava. Cu toate modificările făcute bisericii, catolicii nu au dat jos pisania originară care atesta că acest lăcaș de cult a fost ortodox. În anul 1923 Consistoriul Arhiepiscopiei Cernăuților a solicitat Ministerului Cultelor și Artelor retrocedarea Bisericii Învierea Domnului din Suceava către cultul ortodox. Printr-o scrisoare din 19 mai 1936, în urma intervenției mitropolitului Bucovinei Visarion Puiu, Ministerul Cultelor a luat această biserică
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
modificările făcute bisericii, catolicii nu au dat jos pisania originară care atesta că acest lăcaș de cult a fost ortodox. În anul 1923 Consistoriul Arhiepiscopiei Cernăuților a solicitat Ministerului Cultelor și Artelor retrocedarea Bisericii Învierea Domnului din Suceava către cultul ortodox. Printr-o scrisoare din 19 mai 1936, în urma intervenției mitropolitului Bucovinei Visarion Puiu, Ministerul Cultelor a luat această biserică din folosința comunității greco-catolice rutene și a trecut-o în proprietatea Mitropoliei Bucovinei, neoferind ucrainenilor un fel de despăgubire. Episcopul greco-catolic
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
și istoricul Nicolae Iorga. Greco-catolicii ruteni au introdus acțiune în contencios administrativ la Curtea de Apel din Cernăuți pentru anularea acestei hotărâri, dar aceasta a fost respinsă ca urmare a pledoariei prof. dr. Gheorghe Alexianu, consilier juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. Astfel, biserica a revenit cultului ortodox, pe seama căruia a fost construit inițial și de la care fusese luată cu forța de administrația austriacă. Până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial Biserica "Învierea Domnului" din Suceava a fost
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
construit inițial și de la care fusese luată cu forța de administrația austriacă. Până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial Biserica "Învierea Domnului" din Suceava a fost capelă a Garnizoanei Militare Suceava. Apoi a fost capelă a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cernăuți-Suceava (1945-1948) și capelă pentru practica liturgică a Școlii de Cântăreți Bisericești (1948-1952), depinzând administrativ de Parohia "Sf. Dumitru", și în cele din urmă biserică misionară dependentă de Mitropolia din Iași (1951-1956). Începând din anul 1957 ea a devenit
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
se lingușea pe lângă latini, socotind drept cea mai plăcută distracție să se îmbete în compania acestora. Găsind visteria aproape goală, basileul, pentru a-și achita datoria față de eretici, a împovărat cu un impozit extraordinar toate categoriile de populație, inclusiv clerul ortodox. Ostașii-cruciați făceau pe stăpânii absoluți în împrejurimile capitalei. La insistențele împăratului, patriarhul Ioan Kamateros a fost nevoit să facă un șir de concesii papei. Toate acestea au stârnit o indignare extremă printre locuitorii capitalei, care nu uitau de superioritatea exclusivă
Alexios al IV-lea Angelos () [Corola-website/Science/316627_a_317956]
-
una, părăsită, aflată în grădina principelui, acesta a vrut s-o dărâme, dacă mitropolitul său nu l-ar fi sfătuit să se oprească, ca nu cumva, după exemplul lui, regele polon să facă același lucru, în regatul său, cu bisericile ortodoxe"". În oraș mai era și o altă biserică, spre nord de curtea domnească; aceasta fusese renovată în anul 1638 și avea trei altare. Ea dispunea de o casă parohială și un cimitir înconjurat cu bârne. În anul 1661, viceprefectul Blasiu
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Marea majoritate a acestor coloniști era de religie romano-catolică. În acea perioadă, în orașul Suceava nu existau decât 8 biserici ortodoxe și 3 biserici armenești, dar nici o biserică romano-catolică. În aceste condiții, preotul romano-catolic din Suceava a trimis o petiție Mitropoliei din Iași în care a făcut propunerea ca una dintre bisericile ortodoxe să fie cedată comunității de cult romano-catolice. De
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
în orașul Suceava nu existau decât 8 biserici ortodoxe și 3 biserici armenești, dar nici o biserică romano-catolică. În aceste condiții, preotul romano-catolic din Suceava a trimis o petiție Mitropoliei din Iași în care a făcut propunerea ca una dintre bisericile ortodoxe să fie cedată comunității de cult romano-catolice. De asemenea, a făcut o petiție și către alte autorități, printre care și la împăratul Iosif al II-lea (1780-1790), care era de religie romano-catolică. Ca urmare a cererii repetate a credincioșilor catolici
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
despre Bucovina, despre Cacica și gândul lui s-a îndreptat des aici. Un vis al său se împlinește astăzi intrând în Bucovina, în Suceava, îndreptându-se spre Cacica, acolo unde este Maica Domnului, cea care ne unește pe toți: catolici, ortodocși, români, polonezi, ucraineni, credincioși de toate confesiunile"". Statuia a fost amplasată în fața bisericii romano-catolice pe un soclu de beton care a fost îmbrăcat în marmură. Ea are o înălțime de 1,65 metri și este confecționată din fibră de sticlă
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
Biserica "Izvorul Tămăduirii" din Câmpulung Moldovenesc este o biserică ortodoxă construită între anii 2001-2009 în municipiul Câmpulung Moldovenesc, pe cheltuiala inginerului Alexandru Șandru Alboi, om de afaceri milionar care emigrase pe continentul american după cel de-al doilea război mondial. Ea se află situată pe Str. Izvorul Alb, în apropiere
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
îmbogățit. A fost respectat și iubit de muncitori pentru omenia sa. După cum își amintea, ""când am plecat, au plâns muncitorii după mine, iar sindicatele mi-au organizat o petrecere ca-n povești"". În Venezuela a contribuit la construirea unei biserici ortodoxe românești (1999). Ca urmare a vieții nesigure din Venezuela, în anul 1982 și-a vândut toate afacerile și s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, la Miami. Acolo a lucrat ca antreprenor în domeniul imobiliar și a investit la Bursa
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
din Bistrița. Toate aceste lucrări sub îndrumarea preotului paroh Dumitru Moldovan și binecuvântate de către P.S. Episcop Vicar Irineu Bistrițeanul la data de 11 octombrie 1992, din donațiile credincioșilor. În prezent filia Măgurele numără 80 de familii cu 324 de suflete ortodoxe. Studii regionale
Biserica de lemn din Măgurele () [Corola-website/Science/316672_a_318001]
-
dar în luna mai, 1760, toți românii din sat au fost obligați să plece. Li s-a demolat și biserica și casele. După cum rezultă din acte și izvoarele nescrise, prin anul 1850 s-au așezat 10 familii de români creștini ortodocși, dar aceștia nu aveau biserică. Biserica veche de lemn, de lângă cimitir, a fost primită ca donație de la Parohia Miceștii de Câmpie în anul 1904. Între anii 1962-1963, biserica a fost renovată atât la exterior, cât și interior. Acoperișul, care inițial
Biserica de lemn din Vermeș () [Corola-website/Science/316664_a_317993]