29,426 matches
-
Pârâul Recea. Deși în ultimii ani seceta prelungită a dus la scăderea considerabilă a nivelului apei până la uscarea albiei, aceste pâraie pot oricând să producă mari pagube prin revărsare, așa cum s-a întâmplat nu o dată în trecut. Inundații cu destule pagube s-au produs nu numai în 1970, 1975, 1998 ,dar sunt date și despre efectele revărsărilor din 1857, 1872, 1912, 1932 și 1933 când s-au produs și numeroase alunecări de teren. Valea Ranta, cu o lungime de circa 9
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
până la câteva zeci de centimetri, media multianuală fiind de 18,6 centimetri, fiind rare iernile cu zăpezi abundente sau cele fără pic de zăpadă. Grindina este un fenomen destul de rar în această zonă, dar când se produce poate provoca mari pagube. Vânturile din zonă au o intensitate relativ mică, datorită formei depresionare, și au în general două direcții dominante: iarna dinspre sud-est, vara dinspre nord-vest, vest și sud-vest. Cea mai mare intensitate o au vânturile dinspre nord-vest, care sunt și aducătoare
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
primăvara anului 1944, armatele sovietice „au forțat linia Prutului” și țara noastră s-a transformat într-un adevărat „teatru de război”, atât prin acțiunile terestre, cât și prin bombardamentele aeriene. Aceste evenimente duceau România la ruină și dezastru, producând uriașe pagube economice. Situația militară a blocului german s-a înrăutățit în vara anului 1944 și, cu toate că depune eforturi pentru a se menține în luptă, devenise evident faptul că „Germania pierdea lupta și că noi trebuie să ieșim din război”. Astfel, ziua
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Sbârcea pe moșia Curița a Mănăstirii Cașin, de vreme ce sunt în mijloc presupusuri ca acelea, se cade să dea numitul preot zapis mănăstirii și într-acel chip îi vei da și Cuvioșia ta voie să o facă, căci noi nu poftim pagubă Mănăstirei. Și cu această suntem cuvioșiei tale părinte sfletesc.”" Școala din Curița, înființată în anul 1905, a funcționat până în anul 2010. Școala este situată într-un cadru verde, înconjurată de mulți copaci și fiind aproape de dealurile împădurite, este un loc
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
Sbârcea pe moșia Curița a Mănăstirii Cașin, de vreme ce sunt în mijloc presupusuri ca acelea, se cade să dea numitul preot zapis mănăstirii și într-acel chip îi vei da și Cuvioșia ta voie să o facă, căci noi nu poftim pagubă Mănăstirei. Și cu această suntem cuvioșiei tale părinte sfletesc.”" Până acum 90 de ani, preoții Cașinului făceau serviciu religios în fiecare zi, dimineața „utrenie” iar seara „vicernie”. Bătrânii și mai ales bătrânele, mergeau regulat la această slujbă și seara și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
agricultura nu a putut fi exploatată prea intens în această zonă. Straturile de sol sunt asemeni întregii comune, având în componență straturi argilo-nisipoase. Datorită faptului că este o zonă joasă, Vlașca a fost devastată de inundațiile produse de râul Cașin, pagubele fiind foarte mari pentru familiile care locuiau în aproprierea apei. Majoritatea locuitorilor din Vlașca sunt țigani ortodoxi, veniți aici încă dinainte de 1864. Se spune că aceștia au fost toți împroprietăriți însuși de Cuza aici în Vlașca, pentru ca ei să fie
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
la lucrările de fortificare. Acest asediu este prezentat în cronica lui Ion Neculce. Turcii și-au așezat tunurile pe dealul din fața cetății, cel mai probabil pe versantul sudic al vârfului Cerdac, și au început să bombardeze fortăreața, cauzând acesteia multe pagube. Zidurile însă au rezistat, iar un prizonier german, închis în donjon, a avut ideea să folosească tunurile contra turcilor. Ideea sa a fost pusă în practică și corturile turcilor au fost bombardate, forțându-l pe Mahomed să-și părăsească poziția
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
și "Burghalle", Orheiu Bistriței de astăzi. În anul 1720 Orheiu avea o populație de 178 de locuitori, la 1765 populația evanghelica a localității numără 46 de familii cu 267 de suflete. De-a lungul vremii satul a sufră mai multe pagube importante, astfel în anul 1781 revărsării ale râului Budac; barajul ridicat în 1807 a fost rupt de torenți în 1827, în 1874 jumătate din sat a fost mistuit de un incendiu de mari proporții, iar în anul 1913 din nou
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
Debite foarte mari sau foarte mici ale apelor din judet s-au înregistrat în: luna aprilie 1913, aprilie 1932, iulie 1933, februarie 1958, mai 1970 și aprilie 1974. Atunci văile și pâraiele Leșului au înregistrat niveluri record producându-se mari pagube drumurilor. căii ferate forestiere și gospodăriilor oamenilor. De pe urma acestor grave distrugeri, circulatia trenului forestier a încetat definitiv, repararea terasamentului avariat necesitând mari sume de bani, care din rațiuni economice și financiare, n-au fost alocate. Fiind înconjurat din toate părțile
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
dată în documente Rotbavul. Turcii au amenințat deseori localitatea, incendiind-o în 1438 și în 1464. De asemenea, în 1602, generalul Bașta a încercat să cucerească cetatea, aliata pe atunci cu domnitorul muntean Radu Șerban. Neizbutind, Rotbavul a fost incendiat. Pagubele au fost imense, în mare parte și datorită faptului că cele mai multe construcții erau din lemn. Așezarea și cetatea au fost reconstruite ulterior din piatră. Ultimul mare incendiu s-a petrecut în 1732, biserica și cetatea fiind refăcute începând cu 1738
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
strălucea ca o imensă și fantastică grădină de albastrele. Gospodăria țăranească se compunea din: sușop, șop, grajd, felderă, cocină, șură si țarc pentru oi. În prezent satul se compune numai din case de cărămidă, cele din lemn au dispărut, spre paguba culturii naționale românești. Portul țăranului sebeșan este de o mare frumusețe și varietate. Piesele portului tradițional pentru femei sunt: ia, pieptărelul, poalele, crătința, șurțul, betele, iar peste costum se purta frijura. Portul bărbătesc se compunea din: căciula rotilată, pieptar, cămașă
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
temelie casele a 30 de proprietari de pământuri, 48 rămânând fără hambare și grajduri. Anul 1769 este marcat și el de un incendiu devastator. Între 1778 și 1782 a fost construită noua clopotniță, care s-a prăbușit totuși, provocând mari pagube. La un an după dărâmarea parțială a bisericii vechi, în 1794, a început construcția celei noi și a clopotniței din partea de est. În 1825 a fost construită clădirea noii primării, lângă vechea poartă a cetății. Anii 1823 și 1855 au
Sânpetru, Brașov () [Corola-website/Science/300967_a_302296]
-
zile cu zăpadă 1 aprilie; însă, în ultimii ani, datorită schimbărilor de climă care se manifestă, zăpezile încep sa fie tot mai rare. Un factor hotărâtor primăvara îl are curentul rece care vine dinspre muntele Vlădeasa; în fiecare an produce pagube agriculturii dar mai ales pomiculturii. Satul Poarta Sălajului fiind așezat în imediata apropiere a drumului care face legătura dintre Zalău și Cluj, iar în vechime faimosul drum al lui Traian care pornea de la Napoca spre Porolissum, astfel că din punct
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
al județului. În timpul verii, Valea Marinului seacă, de cele mai multe ori. Până în anii ’80, ploile torențiale abundente scoteau apele văii din albie, inundând atât satul cât și hotarul. În cea de-a doua jumătate a secolului trecut, s-au înregistrat mari pagube materiale datorită inundațiilor din 1970 și 1975. După lucrările de reabilitare a albiei pârâului, din perioada anilor ’80, apele nu au mai ieșit din matcă. Solul predominant este brun de pădure podzolit (slab și mediu). Ecosistemele naturale și seminaturale ocupă
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
partid, se năpusti cu toată furia asupra ,hoțului" care pune în primejdie bunul mers al C.A.P.-ului. Fu imobilizat și determinat prin ,convingere" să-și recunoască vinovăția. Apoi fu judecat public și dat ca exemplu de individ rău care aduce pagube, mari" C.A.P.-ului. Astfel de întâmplări aveau loc în majoritatea C.A.P.urilor; un exemplu grăitor în acest sens este cazul învățătorului Floroiu din comuna Belitori, astăzi comuna Troianu(județul Teleorman), care după ce a lucrat, într-o zi de
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
prin ierni lungi și reci, primăveri ploioase, iar verile sunt uneori calde și uscate, uneori răcoroase, specifice fiind secetele scurte si dese. Cantitatea medie de precipitații este în jurul valorii de 780-800 mm/an. Vara ploile torențiale însoțite de grindină provoacă pagube mari culturilor. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mălini se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,67%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
în incinta remizei S.V.S.U. Emoționant este faptul că pompierii din Zăbrani, pe lângă faptul că erau oameni curajoși, erau și oameni de suflet. Astfel, după incendiul din 06 septembrie 1936, când din cauza unei descărcări electrice a ars o gospodărie provocând pagube în valoare de peste 18.671 lei la valoarea anului 1976, pompierii au luat inițiativa strângerii de bani și ajutoare de la cetățeni pentru repararea și refacerea gospodăriei și înlăturarea urmărilor dezastrului. Prin acest exemplu care nu este unicat în istoria formației
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
satului, populația nu va înregistra, multă vreme, sporuri importante. În 1713, în pragul secolului al XVIII-lea trăiau în 11 case, 16 familii: 7 de iobagi și 9 de jeleri, alte 5 case fiind pustii. În 9 ianuarie 1714, „văzând paguba ce se face în economia orașului din cauza serviciului neregulat al iobagilor”, magistratul orașului a întocmit un regulament care reglementa obligațiile acestora. Cei care aveau boi, erau obligați să lucreze cu carul câte trei zile în fiecare săptămână. În fiecare an
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
torențiale în timpul ploilor. Someșul are un debit de aproximativ 72 m3 și, mai ales primăvara și toamna, inundă lunca. Datorită depunerilor de aluviuni, fundul albiei sale minore s-a ridicat astfel încât, la debite mari, apele se revarsă producând înundații și pagube. Cea mai mare inundație cunoscută s-a produs în mai 1970, când nivelul apelor a atins peste 8 m. Inundații de mai mici proporții se produc anual. Pentru a evita posibile pagube economice, și pierderi umane, în anul 2000 a
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
debite mari, apele se revarsă producând înundații și pagube. Cea mai mare inundație cunoscută s-a produs în mai 1970, când nivelul apelor a atins peste 8 m. Inundații de mai mici proporții se produc anual. Pentru a evita posibile pagube economice, și pierderi umane, în anul 2000 a început amenajarea unui dig de protecție. Mai rămâne de soluționat problema calității apei, poluată ca urmare a deversării apelor reziduale produse de locuitorii și industria municipiului Dej. Îmbinând un complex de factori
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
CFR). În timpul verilor secetoase deseori aceste pâraie seaca, cu excepția izvoarelor de suprafață de la Ciurgău și Buna, în jurul cărora s-a dezvoltat comunitatea dacica. Ploile torențiale provoacă uneori inundații care periclitează parțial gospodăriile amplasate de-a lungul cursurilor, fără a provoca pagube majore că în alte părți. Referitor la structura geologică, sedimentele din regiune aparțin faciesului stratelor de câmpie cu o uniformitate litologica, constituită din alternanta argilelor nisipoase cu marne și intercalații de tufuri vulcanice cu vîrsta geologică între Bademian și Sarmațian
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a realizat o rețea publică de alimentare cu apă a localității de reședință a comunei. Privind calamitățile natural, se întamplă ca uneori, primăvara, Jiul să-și reverse apele prin mărirea debitului de apă în lunca Brestei și astfel să producă pagube la culturile de toamnă. Cea mai mare inundație s-a produs acum 42 de ani, când întreaga luncă a fost inundată. Cele mai mari secete au fost cunoscute în anii 1945 și 1947, iar cele mai grele ierni au fost
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
spune legenda, vine de la animalul LEU, ucis de săteni în vechea vatră a satului, valea Bisericii, din cauza stricăciunilor pe care le provoacă. Legenda spune că otomanii aduceau pentru intimidarea populațiilor cucerite asemenea animale. Leul, scăpat din cușcă, ar fi produs pagube locuitorilor, fapt ce i-a determinat să se strângă cu topoare și furci și să-l omoare. Științific, denumirea satului se explică prin existența în slavă a unui toponim identic care înseamnă loc cu vegetație forestieră. Terenul din valea Bisericii
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
În 1922, în urma războiului polono-sovietic și a războiului polono-lituaniană, Polonia, de asemenea, în mod oficial, anexat Centrală Lituania în urma unui plebiscit, care nu a fost niciodata recunoscută de către Lituania. Polonia renăscuta s-a confruntat cu o serie de provocări descurajatoare: pagubele de război extinse, o economie răvășita, o populație de o treime compus din minoritățile naționale, precaut, o economie în mare parte sub controlul intereselor germane industriale, precum și necesitatea de a reintegra cele trei zone care au fost forțat separate în timpul
A Doua Republică Poloneză () [Corola-website/Science/298584_a_299913]
-
convențională și granițele statelor. Multe dintre aceste mijloace acționează direct la nivelul comenzii și al controlului, al voinței, al informației, precum și asupra elementelor esențiale ale infrastructurii statale. De asemenea, războiul informațional urmărește evitarea conflictelor convenționale, a producerii de victime și pagube, prin utilizarea acestor noi mijloace aflate la granița dintre starea convemțională de război și starea convențională de pace. Războiul informațional vizează structuri ale domeniului politic, economic, social sau militar, nu doar pentru a le distruge sau paraliza, ci mai ales
Război informațional () [Corola-website/Science/298603_a_299932]