28,731 matches
-
imixtiune în cariera celor doi magistrați. - Președintele nu are instrumentele de a interveni în cariera magistraților cu funcții de conducere. Legea prevede expres motivele de revocare a unui magistrat. Președintele ÎCCJ și șeful DNA nu pot fi demiși la cererea senatorilor sau la inițiativa președintelui României. - Camerele Parlamentului nu ar trebui transformate în instituții de blocare a demersurilor judiciare sau chiar de instituire a impunității pentru anumite persoane. - Orice formă de presiune din partea politicului asupra sistemului judiciar și orice atac personal
Judecătorul Cristi Danileț, scrisoare deschisă către senatorii care i-au cerut lui Iohannis demiterea lui Stanciu și Kovesi () [Corola-website/Journalistic/102020_a_103312]
-
Klaus Iohannis să le înlăture "prin demitere ori demisie" pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu. Vă prezentăm în continuare scrisoarea deschisă a judecătorului Cristi Dănileț, în integralitatea ei: ”Stimați domni senatori, Întrucât ați dat publicității o scrisoare destinată președintelui României în legătură cu un aspect judiciar și pentru a participa în mod efectiv la dezbaterea publică pe care nu mă îndoiesc că v-ați dorit-o procedând astfel, înțeleg să îmi exprim punctul
Judecătorul Cristi Danileț, scrisoare deschisă către senatorii care i-au cerut lui Iohannis demiterea lui Stanciu și Kovesi () [Corola-website/Journalistic/102020_a_103312]
-
asta nu ca un privilegiu, ci ca o garanție pentru cetățeanul obișnuit că soluția unui proces nu poate fi influențată prin intervenția vreunui politician sau alt gen de imixtiuni. Dvs cunoașteți acest principiu și, odată cu învestirea dvs. în demnitatea de senatori ai României, ați jurat să îl apărați. Ca și mine, de altfel, la învestirea în funcția de judecător. Constatând însă că prin cele conținute în scrisoarea deschisă prin care dvs. cereți președintelui României să procedeze la `demiterea sau demisia` a
Judecătorul Cristi Danileț, scrisoare deschisă către senatorii care i-au cerut lui Iohannis demiterea lui Stanciu și Kovesi () [Corola-website/Journalistic/102020_a_103312]
-
prevăzută de lege. Dar pentru aceasta trebuie să așteptăm cu toții motivarea hotărârii, care încă nu a fost redactată; - Afimați că procedura s-a declanșat în urma unui denunț calomnios din partea președintelui ICCJ. Eu aș recomanda mai multă rezervă în stabilirea de către senatori a unor încadrări juridice și vinovății; dacă bănuiți că un cetățean al țării a comis o infracțiune, ar trebui să sesizați Parchetul, nu pe Președintele țării. Apoi, este de remarcat încă o dată că această persoană care a formulat sesizarea pentru
Judecătorul Cristi Danileț, scrisoare deschisă către senatorii care i-au cerut lui Iohannis demiterea lui Stanciu și Kovesi () [Corola-website/Journalistic/102020_a_103312]
-
să folosească `instrumente constituționale și legale`, precum și `autoritatea morală inerentă instituției Președintelui`, pentru a le înlătura prin demitere sau demisie pe cele două doamne magistratat care ocupă una funcția de șef al DNA, celalaltă funcția de președinte al ICCJ. Domnilor senatori: - Pe de o parte cele două doamne nu au vreo culpă în cele petrecute în cauză pentru că: șeful DNA nu a instrumentat dosarul inculpatei, iar președintele ICCJ a acționat ca victimă, nu ca magistrat. Pe de altă parte, demisia este
Judecătorul Cristi Danileț, scrisoare deschisă către senatorii care i-au cerut lui Iohannis demiterea lui Stanciu și Kovesi () [Corola-website/Journalistic/102020_a_103312]
-
vârf al sistemului, tocmai pentru a se proteja independența acestuia chiar față de cel care face numirea. Astfel, din conținutul acelorași articole menționate mai sus, rezultă în mod clar că președintele ICCJ și șeful DNA nu pot fi demiși la cererea senatorilor sau la inițiativa președintelui României; mai mult, pentru revocarea șefului DNA este necesar și avizul CSM. - Tot legea nr. 303/2004, în art. 65, prevede expres motivele de eliberare din funcție a unei persoane din funcția de magistrat (dacă despre
Judecătorul Cristi Danileț, scrisoare deschisă către senatorii care i-au cerut lui Iohannis demiterea lui Stanciu și Kovesi () [Corola-website/Journalistic/102020_a_103312]
-
participă. Dar el are dreptul, la fel ca și dvs de altfel, să sesizeze Inspecția Judiciară în cazul comiterii de către un magistrat a vreunei abateri disciplinare dintre cele expres prevăzute în art. 99 din Legea nr. 303/2004. 3. Domnilor senatori, împărtășesc viziunea dvs cu privire la statul de drept, exprimată în scrisoarea deschisă. Mă bucur că în felul acesta vă depărtați de pozițiile din anii trecuți când unii dintre dvs cereați înființarea de comisii speciale pentru anchetarea procurorilor sau chiar din acest
Judecătorul Cristi Danileț, scrisoare deschisă către senatorii care i-au cerut lui Iohannis demiterea lui Stanciu și Kovesi () [Corola-website/Journalistic/102020_a_103312]
-
am intrat în cameră unde starea președintelui se agravase. Lupta finală pentru viață începuse. Robert, fiul său, stătea la capul patului. Încerca să nu cedeze, dar de două ori a izbucnit într-un plâns puternic, punându-și capul pe umărul senatorului Summer. Pauzele dintre repirațiile președintelui deveneau din ce în ce mai mari. La ora 7.22 totul s-a terminat”.
Asasinarea și ultimele clipe din viața lui Abraham Lincoln - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102128_a_103420]
-
Iohannis arată că, în timp ce la Camera Deputaților solicitarea DNA pentru arestarea preventivă a lui Theodor Nicolescu s-a hotărât cu votul majorității deputaților prezenți, la Senat cererea de arestare preventivă a lui Dan Șova s-a hotărât cu votul majorității senatorilor. Astfel, președintele solicită Curții Constituționale să se pronunțe asupra existenței unui conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritatea judecătorească și Parlament și să îl soluționeze. ”În conformitate cu prevederile Art. 146 lit. e) și ale Art. 80 din Constituția României, republicată
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
II. Starea de fapt: În conformitate cu prevederile Art. 72 alin. (2) din Constituție, republicată, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiției, potrivit legii, cu cereri de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați și senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție. La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a fost înscrisă cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
pentru și 99 de voturi împotrivă, hotărârea fiind adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constituție. La aceeași dată, pe ordinea de zi a Senatului au fost înscrise două cereri de încuviințare a reținerii și arestării preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Bogdan Vâlcov și Dan-Coman Șova. Supusă la vot, cererea referitoare la domnul Darius Bogdan Vâlcov a întrunit 97 de voturi pentru și 48 de voturi împotrivă, 5 fiind anulate, iar hotărârea a fost adoptată în conformitate cu prevederile Art.
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
referitoare la domnul Darius Bogdan Vâlcov a întrunit 97 de voturi pentru și 48 de voturi împotrivă, 5 fiind anulate, iar hotărârea a fost adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constituție; supusă la vot, cererea referitoare la domnul senator Dan-Coman Șova a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra și 5 anulate și, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă. Aplicarea diferită a normelor legale și regulamentare referitoare la majoritatea
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constituție; supusă la vot, cererea referitoare la domnul senator Dan-Coman Șova a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra și 5 anulate și, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă. Aplicarea diferită a normelor legale și regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviințării acestor cereri a creat un statut juridic diferențiat între deputați și senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art.
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
5 anulate și, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă. Aplicarea diferită a normelor legale și regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviințării acestor cereri a creat un statut juridic diferențiat între deputați și senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) și ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituție, republicată, ce consacră un statut nediferențiat deputaților față de senatori. În mod concret, în timp ce la
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
juridic diferențiat între deputați și senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) și ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituție, republicată, ce consacră un statut nediferențiat deputaților față de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaților, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorității deputaților prezenți, la Senat, asupra cererilor de
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorității deputaților prezenți, la Senat, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorității senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menționate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării. III. În drept
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorității deputaților prezenți, la Senat, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorității senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menționate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării. III. În drept: Solicităm Curții Constituționale să se pronunțe asupra existenței unui conflict juridic de natură
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, și ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituție, republicată. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, noțiunea de conflict juridic de natură constituțională constă în „acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
din Constituție. Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacțiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispozițiile Legii fundamentale. În ceea ce privește cererile de reținere, arestare sau percheziție a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: - Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
cu dispozițiile Legii fundamentale. În ceea ce privește cererile de reținere, arestare sau percheziție a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: - Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi; - Art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăște asupra cererii cu votul majorității membrilor săi; - Art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora Camera
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
990/2008 privind constituționalitatea dispozițiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) - referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menționate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorității senatorilor
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menționate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, întrucât Constituția nu prevede în această situație o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri. Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale (exprimate, în cazul de față, și printr-o jurisprudență constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispozițiile Art. 147 alin. (4
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
Art. 61 alin. (1) și ale Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, avea obligația constituțională de a modifica dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluționarea cererilor de încuviințare a reținerilor și arestării preventive a unui deputat față de un senator și a condus la un blocaj
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluționarea cererilor de încuviințare a reținerilor și arestării preventive a unui deputat față de un senator și a condus la un blocaj instituțional prin imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare și a înfăptuirii actului de justiție. Astfel, prin raportare la o majoritate - în esență neconstituțională - Parlamentul a blocat posibilitatea instanțelor de judecată/procurorului de a se pronunța asupra
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința blocării activității puterii judecătorești.
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]