29,566 matches
-
viață absurdă și nenorocită dacă am încerca de fiecare dată să ne conformăm tuturor adevărurilor generale în care credem. Pe deasupra, adevărurile generale de multe ori se contrazic: "Spărtura din gard până e mică trebuie cârpită" e opusă aforismului: "Graba strică treaba". Având în vedere toate acestea, atunci când cineva citează un adevăr general, putem foarte bine să acceptăm adevărul, menținându-ne în același timp opiniile. Să privim următoarele dialoguri: GALE: Lasă și tu treaba pentru o oră sau două și hai să
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mică trebuie cârpită" e opusă aforismului: "Graba strică treaba". Având în vedere toate acestea, atunci când cineva citează un adevăr general, putem foarte bine să acceptăm adevărul, menținându-ne în același timp opiniile. Să privim următoarele dialoguri: GALE: Lasă și tu treaba pentru o oră sau două și hai să mergem să înotăm. Ai nevoie de mișcare ca să te menții sănătos. BOB: Sunt de acord că am nevoie de mișcare ca să fiu sănătos, dar trebuie să apăr un client la tribunal mâine
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
-l explica. Să ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla cu prietenia Iui Bob și Gale, dacă Bob nu și-ar dezvălui propriile păreri, iar dialoguri ca cel care urmează ar avea loc între ei frecvent. GALE: Lasă și tu treaba pentru o oră sau două și hai să mergem să înotăm. Ai nevoie de mișcare ca să te menții sănătos. BOB: Sunt de acord că am nevoie de mișcare ca să fiu sănătos; dar nu, mulțumesc. (Acceptă adevărul. ) GALE: Ce vrei să
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
să vinzi nimic timp de o săptămână, nu vei avea ce să mănânci! PETER: Aici ai dreptate. (Acceptă adevărul. ) MĂRIE Și, oricum, majoritatea oamenilor care încep prin a vinde enciclopedii, nu reușesc. PETER: Ai dreptate când spui că e o treabă grea și că cei mai mulți nu fac față. Sunt însă bucuros să aparțin grupului mai restrâns al celor care reușesc. (Acceptă dreptul la opinie al celui care critică și se dezvăluie. ) Dialogul 2 TATĂL: Steve, mama ta și cu mine nu
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
în cea mai bună stare? Ultima dată chiar am spălat-o și am lustruit-o și i-am făcut plinul înainte de a o aduce. Ba am mai și aspirat covorașele și am golit scrumierele. BILL: (Râde) Sigur că ai făcut treabă bună că ai avut grijă de mașina mea și ești binevenită s-o iei și altădată. Dar diseară vreau să ies eu cu ea. (Acceptă adevărul, se destăinuie, apoi urmează tehnica "discului stricat". ) GARY: Atunci, joi? Ce zici? O să-i
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
jalnică a țării, de care îi face vinovați pe domni și pe sfătuitorii malefici ai acestora, pe străinii care prădau în fel și chip Moldova, neuitându-i nicicând pe intriganții pretendenți la domnie. Aceștia, ca și unii boieri, „amestecau” mereu treburile la Poartă (de multe ori îndemnați de Cantacuzinii munteni sau de Brâncoveanu), nelăsând pe nimeni să realizeze ceva pentru țară. Pe lângă valoarea documentară, cronicarul dă scrierii sale, prin evaluarea faptelor, un evident sens etic. Îmbinând morala omului de bun-simț, moștenită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
globalizării, există o tendință printre analiști în a accentua dimensiunea economică a fenomenului." Globalizarea este ușor de recunoscut: multiplicarea de actori și strânsa lor conexiune, zecile de organisme internaționale prezente în viața internațională, globalizarea apelează mai energic la intervenția în treburile interne ale statelor în cazul delincvențelor grave, într-o perioadă în care statele acceptă ; ; ; transferul de suveranitate în procesele de integrare, dar dispune de mijloace pașnice, bine puse la punct Ăinstrumente economice).58 De ce globalizarea a atras atenția și imaginația
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
din Moldova (Teodoriță Balș și Nicolae Vogoride) au fost unelte docile Austriei. În această situație, Austriei i-a fost ușor să acționeze în vederea înlăturării ziarelor unioniste. Astfel, sub presiuna Austriei, Imperiul Otoman a suspendat ziarul „Steaua Dunării”. Intervenția Austriei în treburile interne ale Moldovei reies foarte clar dintr-un raport din 20 mai 1857 trimis de Lannoy Godel (trimisul Austriei în Moldova) către Boul (ministrul de externe al Austriei) în care scria: „controlul preliminar al listelor electorale trimise din districte o să
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Vaslui care, pe drum către satul Buda, îi explicase cum se petrecuseră lucrurile. Aceasta îi povestise că se formaseră două tabere: una îl susținea pe Ion Chelaru, vechiul primar, om al partidului de guvernământ, dar care încurcase rău de tot treburile primăriei și alta care o susțineau pe doamna învățătoare, la care oamenii alergaseră „și la boală și la pricini”. Iată ce mai nota reporterul ziarului „Dimineața” în articolul din 3 martie 1930: „Toată pricina se desbătuse în drum, în plenul
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
a ziarelor. Doamna învățătoare devenise protagonista feminismului românesc. Ziarele o descriau astfel: „cu înfățișarea de gospodină grijulie, cu zâmbetul totdeauna pe buze”. Reporterul ziarului „Dimineața” o caracteriza altfel: „o femeie căreia îi pare bine că are griji și nevoi și treburi. Vrea parcă să arate că se poate descurca singură, că poate doborî toate adversitățile”. Ea a condus destinele satului Buda timp de două mandate consecutiv. De fapt, în anul 1934, ca urmare a meritelor sale, a fost aleasă primar și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
pe de alta, pentru dominarea teoretică a câmpului. Am putea, bineînțeles, să ne ofensăm pentru aceste jocuri de putere pe un asemenea subiect. Totuși, cum bine a arătat Bourdieu (1997), pe urmele lui Max Weber (1919), comunitatea științifică își face treaba tocmai deschizând controversa și posibilitatea discuției, indiferent de motive, și făcând obligatorie o mai bună construcție metodologică a obiectului. Cum amintește Bruno Latour, "tocmai competiția științifică stă la originea efectelor raționalității și repetabilității faptelor construite, a solidității enunțurilor extrase". Vom
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de colegi care să-i protejeze. La fel și cu dascălii-victime: în școlile în care munca în echipă e foarte slabă, riscul de agresiune asupra adulților este cel mai mare. Mecanismul incivilității este aici explicativ: atitudinii de tipul "fiecare cu treaba lui, în clasa lui" îi corespund o abandonare a spațiilor publice comune, dar și colegi mai fragili (Debarbieux, 1996, 2000). Organizarea muncii și a muncii în echipă apare determinantă în mai multe cercetări, atât ca factor de protecție, cât și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o altă iluzie rațională să așteptăm prea mult de la ea. Este necesară o colaborare cu diversele instituții, de la poliție la justiție, trecând prin asistența socială și, bineînțeles, familia. Cu condiția să nu creadă nimeni că acestea pot face în școală treaba profesorilor (nici că profesorii le pot înlocui). În fine, integrarea prevenirii și gestionării comportamentelor dificile în funcția educativă necesită o redefinire a modului în care sunt concepute programele școlare a căror vocație enciclopedică rămâne uimitoare, chiar dacă perioada de școlarizare nu
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
văzânduși bărbățelul, mai uită din cele necazuri!” sentimentalismul tinerilor căsătoriți, îndrăgostiți, care își dau putere unul altuia pentru a trece peste necazurile cotidiene; r. 26 : „soacra huzurea de bine” calitatea vieții soacrei după căsătoria băieților; lipsa ei de implicare în treburile gospodărești îi dădea o stare extatică de bine, îi asigura o viață fără probleme, bucurânduse și savurând rezultatele planurilor sale; p. 8, r. 33 34 : „Vai săracul omul prost Bun odor la cas-a fost!” zicere populară ce exprimă ironic
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
propria gospodărie, de a fi în sfârșit pe propriile picioare; r. 29 : „doar-doar a încăleca pe nevoie” asemănare cu ideea de a călări, în sensul de stăpânire a unui animal; scăparea de sărăcie; p. 57, r. 2 : „se lua cu treaba și uita de urât” - canalizarea atenției în rezolvarea treburilor cotidiene aduce cu sine, de cele mai multe ori, uitarea, măcar pentru o vreme, a propriilor necazuri; r. 11 : „așa e făcut omul, să nu fie singur” însoțirea este destinată omului, singurătatea fiind
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
picioare; r. 29 : „doar-doar a încăleca pe nevoie” asemănare cu ideea de a călări, în sensul de stăpânire a unui animal; scăparea de sărăcie; p. 57, r. 2 : „se lua cu treaba și uita de urât” - canalizarea atenției în rezolvarea treburilor cotidiene aduce cu sine, de cele mai multe ori, uitarea, măcar pentru o vreme, a propriilor necazuri; r. 11 : „așa e făcut omul, să nu fie singur” însoțirea este destinată omului, singurătatea fiind privită ca o abatere de la această regulă nescrisă; 54
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
sunt ochi negri, săruți și albaștri” în lipsa unor lucruri dorite, omul trebuie să se mulțumească și cu înlocuitorii acestora; ironie subtilă, mesaj inversat, deoarece ochii albaștri sunt o trăsătură considerată superioară; p. 90, r. 4: „boboc în felul său la trebi de aieste” naivitatea celor crescuți în onestitate, imposibilitatea de a identifica unele capcane ale celor răi; p. 91, r. 27 28: „lăsând ochii în jos” rușinea, umilința celor învățați cu respectul față de ceilalți; r. 6 7: „Dacă este că a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
casa mea ca de la o casă pustie” ospitalitatea, calitate a omului în general și a românului în special, luată aproape ca datorie; 61 p. 118, r. 18 20: „din mâncare și băutură, las dacă ne-a întrece cineva numai la treabă nu ne prea punem cu toți nebunii”atitudine autoironică de eschivare de la muncă și responsabilități și deschidere spre petrecere, mâncare și relaxare; p. 123, r. 5 6: „știu că am tras o durdură bună căutându-te” frica de a nu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ceea ce ei văd și cred; p. 130, r. 14 : „se uita în coarnele ei și ce-i spunea ea sfânt era” naivitatea nejustificată a unor bărbați ce se lasă conduși de nerozia soțiilor; p. 131, r. 25 26 : „de făcut treabă nu mai cade coada nimănui” munca nu este un motiv de rușine sau de umilință pentru nici o persoană; 63 r. 31 32 : „nu-și pierdu nădejdea în Dumnezeu” un sprijin continuu și necondiționat în caz de nereușită pentru omul credincios
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
se distreze, dar și să muncească; îmbinarea datoriei cu divertismentul este secretul reușitei; r. 27 28 : „sfătuia pe oameni să-și deie copiii la învățătură”consilierea pro-educațională pe care o realizau voluntar preotul și dascălul în zonele rurale, unde multitudinea treburilor gospodărești umbrea nevoia de educație; p. 154, r. 21 22 : „a pus părintele pravilă” preotul încearcă să instituie un anumit regulament școlar ,pentru a stimula și îmbunătăți procesul de învățământ; p. 156, r. 19 20 : „m-au luat ei cu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
uitam ciuda, fuga iar la moș Chiorpec după curele” rușinea prin care a trecut omul fiind uitată, se revine la insistență, chiar dacă se conștientizează riscul iminent; r. 34 35 : „la Humulești torc și fetele și băieții, și femeile și bărbații”treburile gospodărești nu au o delimitare strictă în ceea ce privește repartiția pe sexe, nu ca dovadă de slăbiciune, ci ca dovadă de hărnicie; p. 180, r. 15 : „Au tunat și i-au adunat” apropierea și asocierea persoanelor se face după afinități, dar și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
18 22 : „numai nu vă fuduliți și nu uitați obârșia voastră, ca nu cumva să vă ciopliți prea tare și să rămâneți care fără urechi, 85 care fără dinți, care fără gură, care fără zimți, adecă niște cioarse de nici o treabă” îndemn la modestie și recunoștință, la echilibru; evitarea acestora poate afecta integritatea persoanei, ducând chiar la decăderea ei; r. 23 : „ajunge drăguș la căuș” într un anume moment, oricine ajunge la nevoie; oricând se poate întâmpla ca lipsurile să intre
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
intelectual, evitarea lor fiind recomandată; p. 178, r. 6 : „Varga lui Dumnezeu, de aspru ce era.” duritatea și asprimea unor persoane le compară pe acestea cu tăria pedepselor divine; r. 20 21 : „Românului îi e greu până se apucă de treabă, că, de lăsat, îndată se lasă.” aluzie ironică la starea de vegetare, indiferență și delăsare a românului. CORESPONDENȚĂ SCRISORI ( I ) 1 Către ELENA CREANGĂ CHIȚEI p. 181, r. 12 13 : „Ni s-a umplut sufletul de bucurie, aflând că ești
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de vedere al organizării psihice, este o eliberare a conținuturilor inconștiente, care nu perturbă sistemul conștient și, prin urmare, nu este identificată de subiect. Absența urmelor mnezice este așadar o garanție a faptului că aparatul psihic și-a făcut bine treaba. Cu alte cuvinte, pentru organizarea psihică, este mai puțin important dacă cel ce visează își amintește sau nu de visele, întrucât energia este eliberată. Visul reprezintă o activitate pasivă pe care, chiar dacă hotărăște și vrea lucrul respectiv, subiectul nu o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
să construim case și poduri și, astfel, să ridicăm standardul de viață (desigur, ingineria face cu adevărat rău, dar nu acesta este subiectul acum). În acest sens, puțină matematică este cu certitudine folositoare: inginerii nu ar putea să-și facă treaba fără cunoștințe matematice, iar matematica a început să găsească aplicații chiar și în fiziologie. Așadar, avem o posibilă bază pentru apărarea matematicii; poate nu este cea mai bună, sau poate nici măcar nu este o apărare deosebit de puternică, dar este una
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]