28,674 matches
-
mulțumea cerului care i-a dat puteri. Cei care conduc azi destinele neamului, lăutari, slugi, bufoni, plebe plină de moravuri și perverși, se joacă de-a moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent reprimată cu toată forța statală de către toți guvernanții precum și de intrușii care au primit azil pe pământul românesc, toți cu origine etnică dubioasă. Criminalul rege Carol al IIlea, Lupeasca
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
otrăviți” de o propagandă „tulburătoare de suflete”, citind o carte legionară, și-au convertit cețoasa rătăcire și descoperind în legionari adevărul mutilat nu se mai desprindeau de „otrava legionară”, acum îngerească sorbitură, amintindu-și de acele zile negre învăluite în lacrimi și lipsuri, când nu găseau pentru pruncii lor o ceașcă cu lapte, o linguriță de zahăr pentru ceai, o fructă. Trăiau sihastre zile precum schivnicul din munți, în rugă, așteptare și nădejde. Legionarul este trăitorul și soldatul unei Puteri Înalte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
noi, acest sâmbure care plămădește veșnicia. Omul e o valoare care se perfectează continuu. Să răspundem cu fapte mărețe și vom fi ceea ce trebuie să fim, fiii lui Dumnezeu. Să nu ne resemnăm. Să nu ne îndoaie nici o grijă. Din lacrimi să plămădim bucurii eterne. Încrezători în brațul nostru, cu fruntea la cer, cu ochii aprinși de doruri să zidim altare. Neînfricați în lupte, să nu subscriem capitulării greului lor. Să amuțească în noi râvnirile slujirii cărnii, să nu ne cotropească
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de sat. Erau cosânzene cu bucle de lună; Prin crânguri haiducii de fier viforoși, Și vuiet de bucium și lacrimi de doină, Sihastre altare și cruci de strămoși. Și-n țara aceea de vremi îngropată, Vegheau voievozii pe-ntinsele zări: Ștefan la Suceava, Mihai înspre Turda, La Olt, Domnul Tudor si vajnici străjeri. Mai spune legenda că anii trecură Și-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
tot ce-i românesc, a îngropat tot ceea ce au clădit și adunat de veacuri părinții noștri. Neamul se stinge zi de zi. Cei jertfiți, neclintită credință, oști îngerești, se zvârcolesc în adâncuri neștiuți, mulți neprohodiți la căpătâi, fără flori, fără lacrimi. În neliniște, o țară stoarsă își încordeză istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care îi sug sângele: „NEOCOMUNISMUL”, scursurile de ieri. Țara a rămas dincolo de noi. Ni se cer noi jertfe. Lanțurile morții ne învăluie cu bezna
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
politicienii de azi, nu numai că nu înțeleg destine ca cele ale celor care s-au jertfit în temniță pentru un ideal, dar le și înfierează, le pun la zid, născocesc legi peste legi, care să suprime orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe curățirea și lupta ființei umane către scopul pentru care a fost zămislită, cu lacrima începe iertarea, lacrima e mărgăritarul sufletului, lucrare și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
jertfit în temniță pentru un ideal, dar le și înfierează, le pun la zid, născocesc legi peste legi, care să suprime orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe curățirea și lupta ființei umane către scopul pentru care a fost zămislită, cu lacrima începe iertarea, lacrima e mărgăritarul sufletului, lucrare și semn al Dumnezeirii în noi. „De n-ai fi tu, noi n-am mai ști desparte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
peste legi, care să suprime orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe curățirea și lupta ființei umane către scopul pentru care a fost zămislită, cu lacrima începe iertarea, lacrima e mărgăritarul sufletului, lucrare și semn al Dumnezeirii în noi. „De n-ai fi tu, noi n-am mai ști desparte Durerile de bucurii, luminile de noapte. Și n-am mai ști că Dumnezeu, departe Când jeluim
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
să suprime orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe curățirea și lupta ființei umane către scopul pentru care a fost zămislită, cu lacrima începe iertarea, lacrima e mărgăritarul sufletului, lucrare și semn al Dumnezeirii în noi. „De n-ai fi tu, noi n-am mai ști desparte Durerile de bucurii, luminile de noapte. Și n-am mai ști că Dumnezeu, departe Când jeluim în zilele sihastre
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și semn al Dumnezeirii în noi. „De n-ai fi tu, noi n-am mai ști desparte Durerile de bucurii, luminile de noapte. Și n-am mai ști că Dumnezeu, departe Când jeluim în zilele sihastre Sălășluiește și lucrează în lacrimile noastre.” Petru C. Baciu Nu înstrăinați pământul E porunca-Testament! E avertisment și durere. Pământul e talpa țării. „De vrei să fii tu însuți și fruntea să nu-ți pleci Să ai un cer deasupra, sub tine un loc de veci
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
căci este îngrijorată de ropotul căderii sale. Printre straturile de unde fuseseră scoși cartofii, pământul bolovănos privește posomorât. Ploaia bibiuiește nemiloasă pământul trudit. Copacii și pădurile stau nemișcate în așteptarea iernii. Ei au rămas singuri și plâng. Fiecare frunză este o lacrimă căzută după căldura și lumina toamnei și după voiosul cântec al păsărilor. Codrul privește melancolic metamorfozele zilnice și regretă că nu știe unde s-a ascuns vesela verde dumbravă, în care forfoteau viețuitoarele, bucurându-se de belșugul verii și pitulând
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
réalité, en roumain c'est " le cheval " qui remplit la même fonction. Leș choses s'avèrent être d'autant plus compliquées dans le cas de la traduction littéraire. Și l'on traduit des métaphores comme " la sève de nos yeux " par " lacrimile " (" leș larmes "), " leș ramures d'un voyage " par " itinerariul unei călătorii " (" l'itinéraire d'un voyage "), " au midi de la nuit " par " la miezul nopții " (" à minuit "), ou bien une personnification comme " le băteau jette son cri " par " sirenă vaporului sună
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cruciaux qui ont marqué l'existence de Blaga et qui ont influencé să création. * L'histoire de ce destin commence le 8 mai 1895 dans le village Lancrăm, dont la sonorité est étrange (phoniquement parlant, son nom est proche du moț " lacrima " qui signifie, en roumain, " larme ") : " Mon village qui portes/leș sonorités d'une larme dans ton nom,/à l'appel profond des mères/en cette nuit-là je t'ai élu/seuil du monde/et sentier de mes passions. "784 Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de energii, mai mult chiar, aici, prin poetizare, el devine o realitate psihică închisă, cu legile ei. [...] Vatra e steaua polara, punctul fix în care pașii poetului revin, țară care îl cheamă că un destin. [...] Satul natal " cu sunet de lacrima " și, implicit, într-o concepție generală, satul-monadă constituie, în dominantă orizontului inconștient al poetului și gânditorului, cercul magnetic în care pulsează valențele grele ale vieții și operei sale.798 Voilà donc où résident leș fondements de la pensée philosophique de Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș espaces blancs qu'ils créent. Voilà l'exemple du poème Melancolie (Mélancolie) du recueil Leș poèmes de la lumière, dans la traduction de Jean Poncet, que nous avons disposé selon le principe de la symétrie axiale : Un vânt răzleț își șterge lacrimile reci pe geamuri. Ploua. Tristeți nedeslușite-mi vin, dar toată durerea, ce-o simt, n-o simt în mine, în inimă, în piept, ci-n picurii de ploaie care curg. Și altoita pe ființă mea imensă lume cu toamnă și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
largement utilisée par leș poètes français du XIXe siècle.1354 L'œuvre lyrique de Blaga se fait remarquer par une pratique généralisée de l'enjambement. Prenons un exemple : Livadă s-a încins de somn. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie : licurici. (Înfrigurare) (Blaga, 2010 : 63) Le pré brûle dans son sommeil. De șes cils de roșeau je recueille des larmes enflammées : lucioles. (Frisson) (Miclău, 1978 : 203) On peut observer que le traducteur a respecté le découpage des vers
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
răsărit și eu apus? (În jocul vârstelor) (Blaga, 2010 : 361) [...] comment saurais-je vaincre le temps posé hélas, comme un bouclier d'or entre nous țoi le levant et moi le ponant ? (Dans le jeu des âges) (Miclău, 1978 : 493) Că lacrimi mugurii l-au poditit. Soare, soare, de ce l-ai trezit? (Trezire) (Blaga, 2010 : 201) Comme des larmes leș bourgeons l'ont inondé. Pourquoi, ô soleil, l'as-tu réveillé ? (Réveil) (Miclău, 1978 : 411) Analysant la présence des figures dans la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
umblă pe cataligi. (Oraș vechi) (Blaga, 2010 : 142) Par leș portes entrent leș êtres du sommeil chiens roux et soucis. Dans toutes leș rues fine et longue sur leș échasses marche la pluie. (Ville ancienne) (Miclău, 1978 : 331) Lumi comprimate, lacrimi fără de sunet în spațiu, monadele dorm. Mișcarea lor laudă somnului. (Perspectiva) (Blaga, 2010 : 150) Mondes comprimés, larmes sans écho dans l'espace, leș monades dorment. Leur mouvement louange du sommeil. (Perspective) (Miclău, 1978 : 343) Răni ducem izvoare deschise sub haină
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
philosophiques de Blaga. Au niveau du microcontexte typographique, nous avons identifié dans ce recueil de nombreux emplois erronés des signes de ponctuation et des graphèmes, comme la présence du point juste au milieu de la phrase dans la traduction du poème Lacrimile (Leș larmes)1411, l'introduction des guillemets ouvrants pour marquer le début d'une citation qui n'existe pas dans le poème source, dans Lumină raiului (La lumière du paradis)1412, la création, à l'aide des guillemets, d'une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
je suiș le frère fatigué/[...] de la fumée tombant du foyer. " (Fum căzut/Fumée basse) (Miclău, 1978 : 319). Le prototype du village présenté par Blaga dans șes poèmes est son village natal, Lancrăm, que le poète désigne comme un " sat de lacrimi fără leac " : " village de larmes souffrant " (9 mai 1895/ Le 9 mai 1895) (Miclău, 1978 : 423) ; " village de larmes inconsolées " (9 mai 1895) (Stolojan, 1992 : 107) ; Ô, mon village de larmes,/ D'éternité, de pleurs, de chant ! " (Le 9 mai
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
on aurait, en roumain, " pulberea " (" la poussière "), " țărâna "/" târna " (" la terre fine, labourée "), " pământul " (" la terre "). Dans leș traductions en français on rencontre souvent le nom générique " la terre " pour désigner ces trois termes : " pulberea pământului " " la poussière de la terre " (Lacrimile/Leș larmes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 65) ; " în pulbere " " dans la poussière " (Ioan se sfâșie în pustie/Jean se lamente dans le désert) (Stolojan, 1992 : 77) ; " țărâna de pe călcâie mi-o scutur " " je racle mes souliers terreux " (Fiica pământului joacă/La fille
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Mirabila sămânță/La merveilleuse semence) (Miclău, 1978 : 595). Le traducteur saisit le sens religieux de l'expression " și-n veci tuturor " et la traduit de manière adéquate en langue cible. " Și-atuncea Milostivul într-o clipă de-ndurare/îi dete lacrimile. " " Et alors le Charitable, dans un moment de miséricorde/lui donna leș larmes. " (Lacrimile/Leș larmes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 65). Le nom propre " le Charitable " n'est pas adéquat ; dans la religion chrétienne on dit plutôt " le Miséricordieux " pour désigner Dieu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'expression " și-n veci tuturor " et la traduit de manière adéquate en langue cible. " Și-atuncea Milostivul într-o clipă de-ndurare/îi dete lacrimile. " " Et alors le Charitable, dans un moment de miséricorde/lui donna leș larmes. " (Lacrimile/Leș larmes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 65). Le nom propre " le Charitable " n'est pas adéquat ; dans la religion chrétienne on dit plutôt " le Miséricordieux " pour désigner Dieu. Le syntagme " zilele facerii " doit être interprété comme " leș jours de la Genèse ". Leș traducteurs
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la métaphore des " cous des pas des chevaux ". Le fragment ci-dessous présente un enchaînement de métaphores, dont quelques-unes difficilement transposables : " O fată frumoasă e/a traiului cèriște,/cerul cerului,/podoaba inelului. O fată frumoasă e/mirajul din zariște/aurul graiului,/lacrima raiului." " Une belle fille c'est/de la vie la voûte,/le ciel du ciel/ornant l'anneau éternel. [...] Une belle fille c'est/de l'horizon la merveille,/l'or de la parole,/des larmes divines l'auréole. " (Catrenele fetei frumoase
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
parole Jean Poncet : l'or du langage Paula Romanescu : l'or des mots La métaphore " aurul graiului " se prête à une traduction littérale : " l'or du langage ". Leș versions proposées par leș traducteurs reflètent avec fidélité le sens d'origine. lacrima raiului Paul Miclău : des larmes divines l'auréole Jean Poncet : une larme de paradis Paula Romanescu : la larme du Paradis La traduction de cette métaphore est littérale dans la version de Jean Poncet et de Paula Romanescu. Paul Miclău s
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]