30,776 matches
-
Găgăuzii sunt unul dintre cele mai vechi grupuri etnice minoritare de pe teritoriul României de azi, prezența lor datând de aproximativ un mileniu. Găgăuzii sunt concentrați în Dobrogea, iar religia lor este creștinismul ortodox. Dobrogea și Deliorman sunt regiunile în care s-a produs etnogeneza poporului găgăuz în secolul XIII. Din acest secol datează formațiunea statală Uziăilet (în zona Cavarna-Mangalia), pe care savanții o califică ca fiind primul stat al poporului găgăuz. De asemenea
Găgăuzii din România () [Corola-website/Science/315081_a_316410]
-
Inscripția din mormânt, a servit la identificare acestora ca aparținând celor, a căror viață și patimi sunt relevate în colecția hagiografică "Acta Sanctorum" ca fiind preotul Epictet și monahului Astion, "„martiri ai Halmyrisului din Scythia”" Mănăstirea Halmyris este o mănăstire ortodoxă construită cu scopul cinstirii memoriei lui "Epictet Preotul" și lui "Astion Monahul", creștini martirizați în iulie 290. Accesul se face mai întâi pe drumul dintre Tulcea și Murghiol, de la ultima localitate continuându-se spre Dunavățu de Jos pe un drum
Halmyris () [Corola-website/Science/315088_a_316417]
-
Data Paștilor este, conform primului conciliu de la Niceea, „prima duminică după prima lună plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară.” În vreme ce Biserica Catolică și Bisericile Protestante iau în considerare echinocțiul real de primăvară, bisericile ortodoxe și greco-catolice pornesc calculul de la ziua de 3 aprilie, socotită drept echinocțiu (21 martie pe stil vechi). În contrast cu toate celelalte sărbători creștine care depind numai de mișcarea soarelui, ziua de Paști depinde atât de mișcarea soarelui (de care depinde echinocțiul
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
drept echinocțiu (21 martie pe stil vechi). În contrast cu toate celelalte sărbători creștine care depind numai de mișcarea soarelui, ziua de Paști depinde atât de mișcarea soarelui (de care depinde echinocțiul de primăvară) cât și de cea a lunii. În Bisericile Ortodoxe echinocțiul de primăvară este fixat pe 21 martie în calendarul iulian (care este ziua de 3 aprilie în calendarul gregorian), în timp ce Biserica Catolică și cele Protestante iau în considerare echinocțiul real de primăvară. Din această cauză data Paștilor în Biserica
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
echinocțiul de primăvară este fixat pe 21 martie în calendarul iulian (care este ziua de 3 aprilie în calendarul gregorian), în timp ce Biserica Catolică și cele Protestante iau în considerare echinocțiul real de primăvară. Din această cauză data Paștilor în Biserica Ortodoxă nu poate fi mai devreme de 4 aprilie, iar în Bisericile Catolică și Protestante mai devreme de 22 martie (vezi tabelul). Această diferență duce, în plus, la o anumită periodicitate în diferența dintre zilele Paștilor. Specific, după 2 sau 4
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
Dacă Bisericile ar folosi același ciclu lunar, diferența dintre echinocții ar duce la o diferență în ziua Paștilor de 0 sau de 4 săptămâni. Diferența adițională de o săptămână provine din faptul că bisericile folosesc cicluri lunare diferite. „Luna Bisericilor Ortodoxe” este cu 4-5 zile după „luna Bisericilor Catolice și Protestante”, ceea ce rezultă într-o diferență adițională de o săptămână în aproximativ 2/3 din ani. Bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană din secolul al XVI-lea pentru motive de
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
o săptămână provine din faptul că bisericile folosesc cicluri lunare diferite. „Luna Bisericilor Ortodoxe” este cu 4-5 zile după „luna Bisericilor Catolice și Protestante”, ceea ce rezultă într-o diferență adițională de o săptămână în aproximativ 2/3 din ani. Bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană din secolul al XVI-lea pentru motive de ordin confesional, menținând mai departe calendarul iulian, care de atunci înainte s-a numit „calendar pe stil vechi”. Cu timpul diferența dintre cele două calendare, care la
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
la sfârșitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, încât după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile. Nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieții publice, a făcut ca și bisericile ortodoxe să reflecteze la îndreptarea calendarului lor. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou. Congresul interortodox ținut la Constantinopol în anul 1923 a hotărât
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
lor. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou. Congresul interortodox ținut la Constantinopol în anul 1923 a hotărât îndreptarea calendarului și în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici locale autocefale momentul oportun aplicării corecției calendarului. Tot aici s-a hotărât ca data Paștilor în Biserica Ortodoxă de pretutindeni să se calculeze după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
nou. Congresul interortodox ținut la Constantinopol în anul 1923 a hotărât îndreptarea calendarului și în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici locale autocefale momentul oportun aplicării corecției calendarului. Tot aici s-a hotărât ca data Paștilor în Biserica Ortodoxă de pretutindeni să se calculeze după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul îndreptat, evitându-se astfel diferențele liturgice din sânul Ortodoxiei. Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în ședința Sfântului Sinod din 31 octombrie 1923
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
calendarului și în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici locale autocefale momentul oportun aplicării corecției calendarului. Tot aici s-a hotărât ca data Paștilor în Biserica Ortodoxă de pretutindeni să se calculeze după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul îndreptat, evitându-se astfel diferențele liturgice din sânul Ortodoxiei. Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în ședința Sfântului Sinod din 31 octombrie 1923, care a stabilit că ziua de 1 octombrie a anului 1924 va
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
aplicării corecției calendarului. Tot aici s-a hotărât ca data Paștilor în Biserica Ortodoxă de pretutindeni să se calculeze după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul îndreptat, evitându-se astfel diferențele liturgice din sânul Ortodoxiei. Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în ședința Sfântului Sinod din 31 octombrie 1923, care a stabilit că ziua de 1 octombrie a anului 1924 va deveni 14 octombrie 1924. Decizia a stârnit reacția negativă a lui Nae Ionescu și a
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
nou în ședința Sfântului Sinod din 31 octombrie 1923, care a stabilit că ziua de 1 octombrie a anului 1924 va deveni 14 octombrie 1924. Decizia a stârnit reacția negativă a lui Nae Ionescu și a unor comunități sătești. Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, iar Paștile după calendarul iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză este singura biserică ortodoxă autocefală care sărbătorește Paștile după calendarul gregorian. Biserica
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
Sinod din 31 octombrie 1923, care a stabilit că ziua de 1 octombrie a anului 1924 va deveni 14 octombrie 1924. Decizia a stârnit reacția negativă a lui Nae Ionescu și a unor comunități sătești. Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, iar Paștile după calendarul iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză este singura biserică ortodoxă autocefală care sărbătorește Paștile după calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Estoniană, a cărei
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
de 1 octombrie a anului 1924 va deveni 14 octombrie 1924. Decizia a stârnit reacția negativă a lui Nae Ionescu și a unor comunități sătești. Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, iar Paștile după calendarul iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză este singura biserică ortodoxă autocefală care sărbătorește Paștile după calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Estoniană, a cărei autonomie este disputată, sărbătorește Paștile de asemenea după calendarul gregorian
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
stârnit reacția negativă a lui Nae Ionescu și a unor comunități sătești. Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, iar Paștile după calendarul iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză este singura biserică ortodoxă autocefală care sărbătorește Paștile după calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Estoniană, a cărei autonomie este disputată, sărbătorește Paștile de asemenea după calendarul gregorian.
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
Nae Ionescu și a unor comunități sătești. Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, iar Paștile după calendarul iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză este singura biserică ortodoxă autocefală care sărbătorește Paștile după calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Estoniană, a cărei autonomie este disputată, sărbătorește Paștile de asemenea după calendarul gregorian.
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, iar Paștile după calendarul iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză este singura biserică ortodoxă autocefală care sărbătorește Paștile după calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Estoniană, a cărei autonomie este disputată, sărbătorește Paștile de asemenea după calendarul gregorian.
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
în mod semnificativ pentru introducerea calendarului gregorian pentru biserică romano-catolică românească. Pentru această a moderat ocorespondență intensă între Vatican și Mihail Kogălniceanu, care acționa în numele regelui. Desemnatul rege Carol a sancționat introducerea la 1 ianuarie 1880 împotriva opoziției multor clerici ortodocși dar și catolici. Paoli a fost cel care l-a încoronat pe primul rege al României, Carol I al României, la 14 martie 1881. În 27 aprilie 1883 papă Leon al XIII-lea a semnat scrisoarea apostolica "Praecipuum munus", prin
Ignatius Paoli () [Corola-website/Science/315141_a_316470]
-
târguri și pentru încheierea unor afaceri. De Paștele lor, caii nu sunt puși la căruță, iar în trecut, în unele zone, se făceau slujbe religioase pentru sănătatea animalelor . Paștele căilor provine din Transilvania și este sărbătorit în zilele când Paștele Ortodox coincide cu cel Catolic. Explicația este ca in vechime, atunci când Paștele Ortodox nu coincidea cu cel Catolic, țăranii de credință Ortodoxă împrumutau caii de la țăranii de credință Catolică și invers. Atunci când cele două sărbători coincideau, caii se odihneau, si era
Paștile cailor () [Corola-website/Science/315151_a_316480]
-
puși la căruță, iar în trecut, în unele zone, se făceau slujbe religioase pentru sănătatea animalelor . Paștele căilor provine din Transilvania și este sărbătorit în zilele când Paștele Ortodox coincide cu cel Catolic. Explicația este ca in vechime, atunci când Paștele Ortodox nu coincidea cu cel Catolic, țăranii de credință Ortodoxă împrumutau caii de la țăranii de credință Catolică și invers. Atunci când cele două sărbători coincideau, caii se odihneau, si era Paștele Căilor. Mai are și sensul de "La calendele grecești" ("Ad calendas
Paștile cailor () [Corola-website/Science/315151_a_316480]
-
se făceau slujbe religioase pentru sănătatea animalelor . Paștele căilor provine din Transilvania și este sărbătorit în zilele când Paștele Ortodox coincide cu cel Catolic. Explicația este ca in vechime, atunci când Paștele Ortodox nu coincidea cu cel Catolic, țăranii de credință Ortodoxă împrumutau caii de la țăranii de credință Catolică și invers. Atunci când cele două sărbători coincideau, caii se odihneau, si era Paștele Căilor. Mai are și sensul de "La calendele grecești" ("Ad calendas graecas" în limba latină). Expresia fusese atribuită de Suetoniu
Paștile cailor () [Corola-website/Science/315151_a_316480]
-
s-a căsătorit cu Theophano. Căsătoria a provocat unele opoziții printre clerici, din moment ce Nicefor era deja nașul unuia sau mai multor dintre copii Împărătesei, facând ca relația spirituală dintre ei să fie interzisă. De asemenea, trebuie remarcat faptul că Biserica Ortodoxă recunoștea a doua căsătorie. Situația a fost agravată de vrăjmașul conservator, Patriarhul Polieuct. Acesta i-a interzis lui Nicefor să sărute sfântul altar, pe motiv că trebuie să efectueze mai întâi o penitență pentru contractarea căsătoriei. Privind problema rolului său
Theophano () [Corola-website/Science/315149_a_316478]
-
observându-i pelerina bogat împodobită, a smuls-o de pe umerii stăpânului său neputincios, râzând răutăcios. Înainte de a îmbrăca straiele de călugăr, Nichifor a spus cu mâhnire că singurul lucru pe care îl regretă este abținerea de la bucatele din carne (monahii ortodocși aveau voie să consume carne numai de marile sărbători bisericești sau când erau bolnavi).
Nichifor al III-lea Botaniates () [Corola-website/Science/315166_a_316495]
-
când Republica Moldova s-a unit cu România, devine profesor titular la Conservatorul de Muzică din Chișinău. A fost membru fondator a Societății Compozitorilor Români, precum și membru și vicepreședinte al Comitetului central al Asociației Muzicale „Cântecul Basarabiei”. Este numit în cadrul bisericii ortodoxe, iconom stavrofor, participând cu corul pe care l-a condus la evenimentele istorice care au marcat unirea din 1918.
Mihail Berezovschi () [Corola-website/Science/315173_a_316502]